Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
metatarsiene
Medic rezident: Acatrinei Vlad
Coordonator: Sef de luc. Dr. Paul Sirbu
Anatomie
Tarsul este format din 7 oase dispuse pe 2
randuri:
Ant: Navicular, cuboid, 3 cuneiforme
Post: Calcaneu, talus
sau
Medial: Talus, navicular, 3 cuneiforme
Lateral: Calcaneu, cuboid
Coloana mediala si coloana laterala
Anatomie
Navicularul: os scurt aszat pe marginea mediala a scheletului piciorului
fata post este concava si se articuleaza cu talusul
fata ant este convexa prezentand 3 fatete articulare pt cuneiforme
fata dorsala este convexa, nearticulata
fata plantara este planatuberozit osului navic.ins.ms. Tibial post
Complexul talocalcaneonavicularartic de tip sferoidal(socket-ball joint)
Este piatra de bolta a arcului longitudinal medial
Anatomie
Mecanism de producere:
Direct: traumatism fata dorsomediala picior(caderi dela inaltime, acc rutier, sport)
Indirect: compresiune axiala de-a lungul portiunii mediale a piciorului
Fr. de stress: sportivi
Clasificare
Sangeorzan:
Afr-avulsie
Clasificare
Bfr de tuberozitate
avulsie tibial post
Clasificare
C
Tipul I:fr corp(2
fragmente;pl
antar si
dorsal)
Clasificare
C
Tipul IImedial si
lateral
Clasificare
C
Tipul III:cominutie
importanta
Tratament
Criterii de obtinere a unui rezultat satisfacator:
Fixare cu suruburi:
Tratament
Utilizarea
fixatoarelor
externe pentru
refacerea lungimii
coloanei laterale ;
Se poate asocia cu
reducere
sangeranda si
fixare interna+-
grefa osoasa.
Postoperator
Imobilizare in AG gambopodal 6 sapt
Ablatia fixatorului la 6 sapt
Mersul cu sprijin la 10 sapt
Fracturile oaselor cuneiforme
Asigura suportul rigid al coloanei mediale
Constituie apexul arcului transvers al piciorului
protejand structurile musculotendinoase si
neurovasculare plantare
Cuneiformul medial are baza plantar si creasta
dorsal iar cuneif. Median si lateral au baza
dorsal si creasta plantar
Unite prin ligamentele intercuneiforme
Mecanism de producere
Sunt fr. Rare
Cel mai frecvent prin
traumatisme directe de mare
energie
Fr izolate sunt rare; de obicei
se asociaza unei leziuni mai
complexe
Fractura sau luxatia la acest
nivel semnifica leziuni
ligamentare severe la nivelul
mediopiciorului.
Mai frecvent este interesat
cuneiformul medial
Clasificaera OTA
Grup A- fr.
Extraarticulare
Grup B- fr. Ce implica
una din cele 2
suprafete artic
Grup C- fr. Ce implica
ambele suprafete
artic.
Diagnostic
Clinic: tumefiere, edem, echimoza, durere in
punct fix la palpare
Radiologic: incidente A-P, laterala, oblica
Ct: sectiuni sagitale sau coronale
Tratament
Stabilitatea cuneiformelor este f importanta pt
functia de transmitere a greutatii corpului;
Ortopedic: este indicat in lipsa instabilitatii
mediopiciorului si a pierderii lungimi arcului
medial al piciorului
Se pratica imobilizare in AG gambopodal 6-8
sapt cu reevaluare periodica
Tratament
Chirurgical:
Neobtinerea reducerii anatomice a suprafetelor articulare
Instabilitate mediopicior
Reducere sangeranda si stabilizare cu suruburi corticale
Fracturile metatarsienelor
Sunt relativ frecvente
Mecanism:
direct
indirect-cadere de la inaltime pe antepicior
fr. de stres-sportivi, soldati
neantrenati(suprasolicitarerelaxare
ligamentaraMTS devin centrul de sprijinfractura);
mai frecv. MTS 2,3 ,zona proximala MTS 5
Anatomie
MTS 1-tibialul ant se insera pe fata plantara
medial
peronierul lung se ins pe fata plantara lateral
Aceste tend joaca un rol important in
mentinerea pozitiei capului MTS 1
Capul se sprijina pe 2 oase sesamoide care
asigura 2 din cele 6 pcte de sprijin ale antep
Raza 1 transmite 1/3 dig G corpului suprafetei
de sprijin
Anatomie
MTS 2,3,4:
Confera cate un punt de sprijin transmitand
fiecare cate 8% din G
La baza lor -3 ligam(dorsal central plantar) cu rol
imp in stbilizare si sprijin
Cele 3 MTS nu au insertii motorii extrinseci ci au
rol doar de suport structural asigurand originea
pt ms interososi dorsali si plantari care se insera
pe fata mediala a falangelor proximale
Rezistenta relativa la miscare MTS 2,3
Mecanism de producere
Direct corpuri grele
Torsiune-rasucirea corpului cand degetele sunt
fixe sau avulsie-mai frecvent implicat fiind
MTS 5
Clinic
Durere localizata
Edem
Echimoza
Impotenta functionala
Semnul Verneuil(impingerea
MTS spre bazadurere)
Evaluare obligatorie
neurovascularasdr. De
compartiment
Imagistic:
Incidente AP, laterala, oblica
Evaluare stabilitateincidente
in incarcare
Clasificare anatomopatologica
Fr ale bazei
MTS
Fr diafizare
Fr colului
Fr ale capului
Tratament
MTS 1:
Ortopedic-fara semne de instabilitate
-pastrarea lungimii osului
-Imobilizare in AG GP 4-6 sapt.
Chirurgical:-semne de instabilitate
-pierderea pozitiei capului MTS 1
-pierderea lungimii MTS 1
Tratament chirurgical MTS 1
Fr simple si cele
articulare-brose
kirschner
Fr transversale sau
minim cominutive-placi
si suruburi
Fr cominutive la nivel
diafizar,cap MTS 1 sau
deschise-fixator extern
Tratament
MTS 2,3,4:
Majoritatea sunt tratate conservator
Indicatii:angulare <10 grade
translare <4mm
Imobilizare in AG GP 4-6 sapt.
Chirurgical:fr. Multiple,cominutive sau deschise
brose placi sau fixator
MTS 5:
Cea mai frecventa fr
de MTS
De obicei este
rezultatul unei
inversiuni brutale
Proximale-3 zone
Distale fr
dansatorilor
Zona 1-fr-avulsie
implica artic metatasocuboidiana
Inversiune brusca a retropiciorului+incarcare
axialatensionarea aponev. plantare
Zona 2-fr. Jones
Adductie
antepiciorfr cu
sediul la jonctiunea
diafizo-metafizara
Imobilizare AG GP 8-
10 sapt cu mers cu
sprijin total
Zona 3-situata
distal de
ligamentele
proximale pana
la 1,5cm pe
diafiza
Sediul
caracteristic al fr.
de stres
Imobilizare in AG
3luni fara sprijin