Unitatea de învăţare nr.

11

Carma. Tipuri de carma. Forte si momente ce actioneaza pe carma

Unitatea de invatare nr.11………………………………………………………………....1

1. Carma si tipuri de carme..........................................................................................2
2. Forte si momente ce actioneaza pe carma................................................................10
3. Intrebari pentru autoevaluare....…………………………………………………...14
4. Bibliografie………………………………………………………………………..14

Obiectivele unitatii de invatare nr.11

La sfârşitul modulului cursanţii vor cunoaşte aspecte legate de

caracteristicile constructive ale navelor maritime comerciale, cum ar fi:
 Intelegerea notiunilor de carma si particularitatile constructive
ale acesteia
 Intelegerea notiunilor de tipuri de carma care se intalnesc in
constructia navelor maritime comerciale
 Intelegerea notiunilor de forte si momente care actiuneaza
asupra carmei

1
 CARMA. TIPURI DE CARME. FORTE SI MOMENTE PE CARMA

1. CARMA

Carma este cel mai cunoscut dispozitiv care asigura manevra navei. In acest capitol ne propunem
sa trecem in revista, pe scurt, cele mai comune tipuri.

Tipuri de carme
1.Carme conventionale .
Carmele sunt profilate pentru a asigura curgerea in jurul lor si pentru a asigura un raport optim
intre forta portanta si rezistenta. Profilul, in general, este simetric.
O prima clasificare se poate face dupa compensarea (balansarea) carmei (degree of balance):
a) carme compensate – se carcaterizeaza prin faptul ca axul carmei este situata la o distanta fata de
muchia de atac cuprinsa intre 1/4 si 1/3 din lungimea profilului (penei).
b) carme semicompensate - carcaterizeaza prin faptul ca axul carmei este situata la o distanta fata de
muchia de atac cuprinsa intre 1/2 din grosimea profilului si 1/4 din lungimea profilului.
c) carme necompensate. – se caracterizeaza prin faptul ca pana carmei este situata in pupa axului
carmei
O carma compensata are nevoie de un moment mai mic furnizat de masina de carma.

Un alt criteriu de clasificare este dupa modul de prindere de corpul navei :

a) carme suspendate (spade rudder) specifice navelor militare,
b) carme semisuspendate (semispade or Mariner type) si
c) carme sprijinite inferior (simplex) de etamboul carmei (rudder post).

2
 Detalii de constructie pentru o carma tip
Simplex

Carma balansata de tip Simplex

3
Carma suspendata, compensata. Carma suspendata

Carma semisuspendata (Mariner) Carma semisuspendata

4
 2.Carme speciale.
Carme cu volet (flap rudder).
La aceste carme este prevazut un volet profilat la bordul de fuga, care cu ajutorul unui mecanism
simplu este bandat cu un unghi dublu fata de unghiul de bandare al carmei. La unghiul maxim de
bandare al carmei, voletul are un unghi de circa 900 iar jetul de apa de la elice este deviat transversal.
Avantajele carmelor cu volet sunt :
- asigura o manevrabilitate superioara fata de carmele obisnuite ;
- corectia drumului se poate efectua cu unghiuri mult mai mici de bandare si ca urmare cu
pierderi mai mici de viteza si cu consum redus de combustibil.

Dezavantaje carmelor cu volet:

- pretul ;
- fortele dezvoltate pe carma sunt mai mari si axul carmei este mai masiv ;
- fiabilitate mai redusa.

5
Carme cu volet

Figura 13.7 – Carma cu volet.

1.Pana carmei (rudder blade) ; 2. Axul carmei (rudder stock); 3. Volet (flap)
4. Axul balamalei (hinge line); 5. Masina carmei (steering gear); 6. Postament;
7. Etansare si lagar; 8. Domul carmei; 9. Lagar ; 10. Actuatorul voletului

6
 CARME ACTIVE.
Acest tip de carme (deobicei suspendate) au prevazut pe pana carmei un bulb profilat hidrodinamic in
care este montat un motor electric care actioneaza o mica elice. Carma ramane activa chiar cand motorul
principal este oprit.

1. Carma semicirculara articulata.(kitchen rudder).

Acest tip de carma este compus din doua tuburi semicirculare care inconjoara elicea si care se pot roti in jurul
unui ax vertical. Pentru mersul inainte cele doua jumatati de cilindru sunt deschise permitand circulatia apei
prova – pupa. Pentru giratie ambii semicilindri se rotesc impreuna deviind curentul de apa in directia dorita.
Pentru marsul inapoi circulatia apei este blocata spre inainte si jetul este deviat cu 1800.

Figura 13.8 – Carma semicirculara articulata

Vedere din pupa (end elevation) ; Vedere laterala (side elevation); Mars inainte (ahead);
Giratie in babord (turning to port); Mars inapoi (astern).

2.Carme coada de peste. ( Fish tail rudder).

Se utilizeaza in special la nave mici cu viteze sub 14 noduri si in navigatia pe ape cu adancime redusa.
Caracteristicele lor se situeaza intre caracteristicile carmelor obisnuite si carmele cu volet (fara a avea
complicatiile tehnologice a acestora din urma).

7
 Carma profil coada de peste

3.Elice cu ax vertical.
Acest propulsor este compus dintr-un disc orizontal pe care sunt montate o serie de pale vericale cu profil
aerodinamic. Cand discul se roteste, palele verticale isi pot regla unghiul de atac si astfel se naste o
impingere. Pentru marsul normal, palele sunt reglate astfel incat impingerea sa fie directionata spre pupa
navei. Cand se doreste schimbarea directiei, palele sunt orientate astfel incat impingerea sa faca un unghi cu
directia de mars. Se pot obtine impingeri transversale chiar la viteze mici ale navei (nava intoarce pe loc)

4.Carme cicloidale
Au fost dezvoltate de Voight Schneider ca dezvoltare a propulsoarelor cu ax vertical. Au numai doua pale
verticale mai lungi decat propulsoarele semicirculare si au doua moduri de operare :

8
a.Pasive. In acest mod rotorul nu se roteste continuu. Se roteste pana la anumite unghiuri, astfel incat palele
incastrate in rotor se comporta ca niste carme conventionale..
b.Active. In acest mod carma se comporta ca o elice cu ax vertical dezvoltand impingeri controlabile ca
marime si directie (de la 00 la 3600).

Carme cu ax vertical . Constructia.

Actionare motor (mator drive) ; Disc rotire pale vericale (floating disc); Pala (blade)

Figura 13.11. – Carme cu ax vertical . Operare.

1.Impingere nula ; 2. Impigerea la mars inainte ; 3. Giratie in babord ; 4. Impingere transversala ; 5. Impigerea la mars
inapoi
9
5.Dispozitive cu impingere transversala.

Sunt de doua tipuri:

- Propulsoare transversale in tunel care dupa locul de amplasare pot fi in prova – bowthrustere sau in
pupa sternthrustere.
Sunt utilizate la navele care trebuie pozitionate exact cum sunt navele care deservesc platformele de foraj
sau alte constructii offshore. Eficienta lor scade cu viteza de deplasare a navei astfel incat cand nava se
deplaseaza cu o viteza peste 3 noduri, propulsoarele transversale devin ineficiente.
- Coloane azimutale. Se utilizeaza la nave mari de genul navelor de pasageri. Directia impingerii poate
fi controlata in orice moment prin rotirea coloanei propulsoare..

2. Forte si momente ce actioneaza pe carma

Forte pe carma.
Forta F care ia nastere pe pana carmei depinde de sectiune transversala a carmei (profilul carmei), de
aria A a carmei, de viteza V a carmei in apa si de unghiul de bandare al carmei δR : F = KAV2f(δR). K este o
constanta iar f(δR) creste aproape linear cu δR pana la unghiul de stagnare care deobicei are valoarea de 350
dupa care scade.
Formule aproximative :
F=577 AV2 sin δR. Rezultatul se obtine in newtoni. La aceasta formula se fac corectii functie de
curent. La carmele aflate in curentul elicei V se multiplica cu 1,3 si cu 1,2 la carma aflata la mijlocul navei
intre cele doua elice.
Alte formulari bazate pe viteza reala a nevei sunt :
F = 21,1AV2 δR in newtoni pentru marsul inainte;
F = 19,1AV2 δR in newtoni pentru marsul inapoi ; Formulele sunt valabile pentru navele cu doua linii de
axe si carmele amplasate dupa elice.
F = 18 AV2 δR in newtoni. Nava cu o linie de axe si carma in curentul elicei.

10
 In figura de mai sus, se disting urmatoarele notatii :
- punctul 0 – centrul de presiune
- distanta d – distanta fata de axul carmei
- distanta e – distanta fata de centrul de presiune
- Forta P – rezultanta fortei de presiune ce actioneaza pe ambele fete ale carmei
- Forta Px – rezistenta la inaintare a profilului
- Forta Py – portanta profilului
Py
- Ceficientul portantei profilului se calculeaza cu relatia: Cy  1 , unde A-suprafata safranului
V 2 A
2

carmei, ρ-densitatea apei

Cx 
Px
- Coeficientul de rezistenta la inaintare se calculeaza cu relatia: 1
V 2 A
2

Momente pe carma.
Pentru a calcula momentul necesar bandarii carmei, trebuie sa gasim punctul de aplicatie unde
actioneaza forta pe pana carmei numit centru de presiune. Pentru placa rectangulara de latime B cu un unghi
de atac α, centrul de presiune se poate calcula cu formula (0,195 + 0,305 sin α) B inapoi de muchia de atac.
Gawn a propus pentru carmele obisnuite, dreptunghiulare un centru de presiune aflat la K x (lungimea corzii)
de muchia de atac unde K = 0,35 pentru carmele aflate dupa derivor si K= 0,31 pentru carmele in apa libera.
Momentul fata de axul carmei se calculeaza cu relatia : Mr = Pn(e-d)
Momentul fata de muchia de atac se calculeaza cu relatia : M = Pn e

11
 3. Intrebari pentru autoevaluare
1. Ce este carma ?
2. Care sunt tipurile de carme intalnite in dotarea navelor maritime comerciale ?
3. Care sunt fortele si momentele ce actioneaza asupra carmei ?

4. Bibliografie
1. Viorel Maier – Mecanica si Constructia Navei, Vol.I-Constructia Navei, 1985
2. H.J.Pursey – Merchant Ship Construction, 1991
3. D.J Eyres – Ship Construction, Ed.6, 2007
4. Kemp & Young – Ship Construction Sketches and Notes, 1971
5. Reeds – Ship Construction, 1991
6. Kvan Dokum – Ship Knowledge A Modern Encyclopedia, 2007

12