Gazul perfect

Capitolul 3

GAZUL PERFECT

3.1 Legile simple ale gazelor perfecte

Gazul ideal reprezintă o stare ideală ( ipotetică ).

Ecuaţia Clapeyron sau ecuaţia termică (caracteristică) de stare a gazului perfect.

Fig. 3.1. Proces izoterm urmat de un proces izobar,

reprezentare în (p-v)

P1v 1  P2v , (3.1)

v v
 2 , (3.2)
T1 T2

p1v 1 Pv
v  2 2 v . (3.3)
T1 T2

Stările 1 şi 2 au fost arbitrare

P v
 const . (3.4)
T

Notând cu ’’R”, constanta caracteristică a gazului R [J/(kg·K)], constanta din relaţia

(3.4),obţinem:

P v
R (3.5)
T

sau o forma a ecuaţiei lui Clapeyron pentru ’’m” kg de gaz perfect :

27
 Gazul perfect

P  v  R T . (3.6)

P V  m  R  T . (3.7)

Amplificând (3.6) cu M [ kg / kmol ] masa molară, obţinem:

P  v  M  MRT , (3.8)

unde M·v = VM volumul molar

Notăm: M ·R = R

  8314,4739 [J / (kmol ·K )].

Constanta caracteristică a gazului perfect ”R” se calculează în funcţie de numărul de

masă moleculară ”M”:

R . (3.9)
M

28