Cursul 2

ORTODROMA – DESCRIERE
ȘI FORMULE DE CALCUL.
CALCULUL LUNGIMII
DRUMULUI ORTODROMIC ȘI
LOXODROMIC
Structura cursului:

2.1. ORTODROMA – DEFINIȚIE , ELEMENTE

COMPONENTE

2.2. FORMULE DE CALCUL ORTODROMIC

2.3. CALCULUL LUNGIMII DRUMULUI PE ORTODROMĂ

ȘI PE LOXODROMĂ.
 2.1. ORTODROMA
DEFINIȚIE, ELEMENTE
COMPONENTE
DEX – Dicţionarul explicativ al limbii române:
ORTODRÓMĂ s. f. drumul cel mai scurt dintre două
puncte ale sferei terestre. (< germ. Orthodrome)

ORTODROMA - arcul din cercul mare care trece prin

punctul de plecare și cel de sosire al unui traiect de pe
suprafața pământului, marcând drumul cel mai scurt
între cele două puncte

Navigaţia pe ortodromă - navigaţie ortodromică

În l. engleză: Great Circle Navigation (Sailing)

Se foloseşte şi în aviaţie la zboruri pe distanţe foarte

lungi - economie de combustibil.
Cum definim ortodroma dpdv al navigatorului?
Ortodroma este drumul aflat pe cercul mare care trece prin
punctul de plecare și prin cel de sosire

“aflat pe cercul mare” – există un singur cerc mare care trece

prin cele două puncte și numai unul

 forma ortodromei – arc de cerc mare – consecință:

concavitatea ortodromei este întotdeauna către ecuator

 puncte importante pe cercul mare:

 punctul de intersecție al CM cu ecuatorul (E0)
 punctul de plecare (A)
 punctul de maximă latitudine al CM – vertex (V) – cîte unul
în fiecare emisferă terestră
 punctul de sosire (B)
 al doilea punct de intersecție cu ecuatorul (E1)
 puncte intermediare pe ortodromă.
 Vertex Paralelă de
PN nordic max. lat. N
Ortodroma
V1
B
λ0
A E1
V’2
Q O Q’

E0
V’1
Vertex
sudic
V2 λv
Paralelă de
max. lat. S PS
 v   0  90
Caracteristici al punctelor importante de pe cercul mare:

 punctele de intersecție ale cercului mare cu ecuatroul

(E0 și E1) sunt diametral opuse

 la fel și cele două vertexuri cu deosebirea că se găsesc în

emisfere diferite

 tot diametral opuse sunt cele două puncte de intersecție ale

meridianelor celor două vertexuri cu ecuatorul

 cercul mare format de cele două meridiane ale vertexurilor

este perpendicular pe linia care unește cele două puncte de
intersecție ale CM cu ecuatorul

 în funcție de dispunerea punctelor de plecare și de soire și

de lungimea drumului ortodromic meridianul vertexului poate
intersecta sau nu ortodroma.
 Drumul pe ortodromă între două puncte este mai scurt decât
drumul pe loxodromă deoarece este arc de cerc mare iar drumul
loxodromic este arc de spirală care își modifică mult curbura pe
măsura apropierii de polii tereștri
PN Loxodroma
Ortodroma
B

Q Q’

PS
 Drumul ortodromic taie meridianele sub unghiuri diferite cu
excepția cazului în care ortodroma coincide cu ecuatorul
Cauză: meridianele nu sunt paralele între ele

REMEMBER! Drumul navei este unghiul format de axul navei cu

meridianul adevărat

Pentru menținerea drumului pe ortodromă, aceasta se împarte

în mai multe arce mai mici cu ajutorul unor puncte intermediare
dispuse unele față de altele la la 5° sau 10° de longitudine în
funcție de viteza navei
 corzile acestor arce aflate între punctele intermediare
reprezintă distanțele loxodromice de parcurs între ele
 tangenta la ortodromă în fiecare din aceste puncte
intermediare reprezintă drumurile intermediare
 calculul drumurilor intermediare și a distanțelor de parcurs
se poate efectua cu precizie folosind formulele de estimă prin
calcul prezentate în primul curs.
2.2. FORMULE DE CALCUL
ORTODROMIC
 Trigonometria sferică este o ramură a geometriei sferice care
stabilește relațiile dintre funcțiile trigonometrice ale laturilor și
unghiurilor figurilor geometrice create pe suprafața unei sfere de
intersecția unor cercuri mari

Formule de trigonometrie sferică folosite în navigația

orotodromică:
1. formula cosinusului unei laturi
2. formula sinusului unei laturi
3. formula celor patru elemente consecutive
4. regulile mnemonice ale lui Napier
Triunghi sferic :
 triunghiul format pe suprafața unei sfere de intersecția a trei
cercuri mari
 elemente: trei unghiuri sferice și trei laturi sferice
 atât unghiurile cât și laturile sunt mărimi unghiulare, mai mici
de 180°
 suma unghiurilor unui triunghi sferic este mai mare de 180°
și mai mică de 540°
 suma laturilor unui triunghi sferic este mai mare de 0° și
mai mică de 360°
 Δ sferic având un unghi de 90° - Δ dreptunghic
 Δ sferic cu două unghiuri de 90° - Δ bidreptunghic
 Δ sferic cu trei unghiuri de 90° - Δ tridreptunghic
 Δ sferic cu cel puțin o latură de 90° - Δ rectilateral
 triunghiul sferic folosit în calculul formulelor necesare
navigației ortodromice are unul din vârfuri în unul din polii
geografici tereștri.
 PN

A
C
Q Q’

Triunghi
sferic

PS
 1. Formula cosinusului unei laturi
Într-un triunghi sferic, cosinusul unei laturi este egal
cu produsul cosinusurilor celorlate două laturi plus
produsul dintre sinusurile acestora înmulțit cu cosinusul
unghiului dintre ele
B
a
c
C
b
A
cosa  cosb  cosc  sinb  sinc  cosA
cosb  cosa  cosc  sina  sinc  cosB
cosc  cosa  cosb  sina  sinb  cosC
2. Formula sinusurilor laturilor și unghiurilor
opuse lor

Într-un triunghi sferic, sinusurile laturilor sunt

proporționale cu sinusurile unghiurilor opuse
B
a
c
C

b
A
sina sinb sinc
 
sinA sinB sinC
 3. Formula cotangenteleor sau formula celor patru
elemente consecutive

Într-un triunghi sferic, produsul dintre cotangenta

unghiului de margine și sinusul unghiului de mijloc este
egal cu produsul dintre cotangenta laturii de margine și
latura de mijloc minus produsul cosinusurilor elementelor
de mijloc Ce sunt cele patru elemente consecutive?
B
 elemntele sunt laturi și unghiuri
a
c  alegem un prim element , îl
notăm și apoi notăm și celelalte trei
Celemente care se înșiră după el
 exemplu: A,b,C,a unde A și C sunt
b
A unghiuri iar b și a sunt laturi.
 A, b, C, a
elemnte de mijloc
elemnte de margine
ctgA  sinC  ctga  sinb  cosb  cosC
ctgB  sinC  ctgb  sina  cosa  cosC
ctgC  sinA  ctgc  sinb  cosb  cosA
ctg sin ctg sin cos cos
< x < = l x l – < x l
M m M m m m
 4. Regulile mnemonice ale lui Napier

Mnemonic - care ajută memoria

Regulile sunt pentru triunghiul sferic dreptunghic

Într-un triunghi sferic dreptunghic:

 sinusul părții de mijloc este egal cu produsul
tangentelor părților alăturate
 sinusul părții de mijloc este egal cu produsul
cosinusurilor părților opuse

Ce înseamnă parte de mijloc, părți alăturate și părți opuse?

 B
A c
c b B
a a
Parte
A C Parte
alăturată opusă
b
Element de A c
pornire (oricare 90
°-
mai puțin C)
b B
a
Parte de mijloc
(oricare) Parte Parte
alăturată opusă

sinb  tg (90  A)  tga

sinb  cos(90 - B)  cos(90 - c)
 2.3. CALCULUL LUNGIMII
DRUMULUI PE ORTODROMĂ
ȘI PE LOXODROMĂ
2.3.1. Calculul lungimii drumului pe ortodromă

Se folosește regula numită cosinusul unei laturi

Într-un triunghi sferic, cosiunusul unei laturi este egal

cu produsul cosinusurilor celorlate două laturi plus
produsul dintre sinusurile acestora înmulțit cu cosinusul
unghiului dintre ele

cosa  cosb  cosc  sinb  sinc  cosA

 cosa  cosb  cosc  sinb  sinc  cosA
Triunghiul sferic APNB PN
90°-φ2
90°-φ1 Δλ

M B φ2

Q A Q’
φ1
λ1 λ2
cosM  cos(90  1)  cos(90   2)  sin(90  1)  sin(90   2)  cos

cosM  sin1 sin 2  cos1 cos 2  cos

Exemplu de calcul:
Să se determine distanța ortodromică pe cercul mare care
trece prin puctele A și B de coordonate:
A: φ1 = 36°46’.3N λ1 =009°02’.3W
B: φ2 = 27°14’.7N λ2 =079°20’.2W

Analiză: ambele puncte se găsesc în aceeași emisferă (nordică)

Concluzie: ortodroma nu traversează ecuatorul

Rezolvare:

1. Calculul diferenței de longitudine

λ2 = - 079°20’.2
- λ1 = - 009°02’.3
Δλ = - 070°17’.9
Nava se deplasează
către WEST
 2. Calculul distanței ortodromice

cosM  sin1 sin 2  cos1 cos 2  cos

a b
Regula semnelor:
+ φ1 și φ2 au același nume
a
- φ1 și φ2 au nume diferite
+ Δλ < 90°
b
- Δλ > 90°

φ1 și φ2 au același nume NORD → a este pozitiv

Δλ = 070°17’.9 < 90° → b este pozitiv
 cos Δλ = 0,3373143
sin φ1 = 0,5986275
cos φ1 = 0,8010275
sin φ2 = cos φ2 =
0,8010275 0,8890571
a =+ 0,2740494 b= + 0,2402215
+ b =+ 0,2402215
cos M = + 0,5142709
M = 59°03’.1 x 60’

M = 3543,1 Mm
 2.3.2. Calculul lungimii drumului pe
loxodromă

De ce trebuie calculat drumul pe loxodromă dacă tot știm că

drumul pe ortodromă este cel mai scurt?

 calculăm cele două lungimi de drumuri și apoi le comparăm

 dacă diferența în Mm dintre ele nu este capabilă să asigure o

economie de timp și de combustibil acceptabilă, navigăm pe
loxodromă deoarece este mai ușor să se navige în drum
constant

 ce înseamnă acceptabil? Depinde de condiții: 100 de Mm,

o zi de marș sau poate mai puțin de atât dacă este o urgență,
etc.
 Ce formule vom folosi?

Vom folosi o combinație de formule extrase din triunghiul

Mercator și din triunghiul plan

C Δλ B
C e B

tgDa 
m

Δφc Da  c

m
Δφ D
a

A m     secDa
A
Algoritm:
1. calculăm diferența de latitudine Δφ = φ2 – φ1

2. calculăm diferența de latitudini crescânde - Δφc = φc2 – φc1


3. calculăm tgDa tgDa 
 c
4. calculăm distanța loxodromică m = Δφ · sec Da

5. calculăm diferența m – M și decidem cum navigăm

Element cunoscut:
Δλ = - 070°17’.9 = 4.217’,9 (semnul algebric nu contează aici)

3. Calculul Δφ and Δφc

φ2 = +27°14’.7 φc2 = 1689,5
- φ1 =+36°46’.3 - φc1 = 2361,7
Δφ = - 09°31’.6= 571 nm Δφc = 672,2
Nava se deplasează către
SUD
4. Calculul Da

tgDa  tgDa= 4217,9 : 672,2 = 6,2747694
 c Da = 80°56’.7

ATENȚIE! Păstrați mărimea drumului fără a o rotunji!

5. Calculul distanței loxodromice - m
m     secDa
m = 571,6 x 6,3539461 = 3631,9 Mm

m = 3631,9 Mm

6. Calculul diferenței de distanță m-M

m = 3631,9
- M = 3543,1
m – M = 88,8 Mm