LEADERSHIP IN

ANSAMBLU
RAZVAN EFIMOV
412C
• ÎN ECONOMIA INTERNETULUI ȘI A GLOBALIZĂRII, GÂNDIREA
VIE A DEVENIT PRINCIPALUL MIJLOC DE PRODUCȚIE. UNICUL
MOD DE A STIMULA LA NIVEL ORGANIZAȚIONAL
DEZVOLTAREA ACESTUI INEDIT MIJLOC DE PRODUCȚIE ESTE
LEADERSHIPUL DE TIP NOU. NOU, NU ÎN SENSUL CĂ NU A FOST
CUNOSCUT PÂNĂ ACUM, CI PENTRU CĂ ACUM ESTE NECESAR
CA, DINTR-UN FENOMEN EXCEPȚIONAL, SĂ DEVINĂ UNUL DE
MASĂ. NOUL ROL AL CONDUCERII NU MAI CONSTĂ ÎN
COMANDĂ ȘI CONTROL, CI ÎN FACILITARE – ATRAGEREA
MINȚII FIECĂRUI ANGAJAT, ÎNCURAJAREA INIȚIATIVELOR,
TRANSFERUL CELOR MAI BUNE IDEI DE LA FIECARE CĂTRE
TOȚI.
• MISIUNEA NOASTRĂ ESTE ACEEA DE A SUSȚINE
ORGANIZAȚIILE SĂ SE TRANSFORME DINTR-UN MEDIU
UNDE SE TRASEAZĂ SARCINI, ÎNTR-UNUL ÎN CARE TOATĂ
LUMEA CÂȘTIGĂ: ORGANIZAȚIILE ATING REZULTATE
EXCEPȚIONALE PRIN DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ȘI
ÎMPLINREA POTENȚIALULUI MEMBRILOR SĂI.
• O REALIZĂM PRIN PROGRAME COMBINATE DE TRAINING,
COACHING ȘI CONSULTANȚĂ ÎN LEADERSHIP, PERFECT
PERSONALIZATE NEVOILOR FIECĂREI ORGANIZAȚII.
• ESTE MULT MAI UŞOR SĂ SCOŢI ÎN EVIDENŢĂ CEEA CE NU
REPREZINTĂ LEADERSHIP-UL DECÂT CEEA CE ESTE.
TERMENUL ESTE FOLOSIT ÎNTR-O MULTITUDINE DE
CONTEXTE ŞI A FOST ACUZAT ÎN NENUMĂRATE RÂNDURI DE
VICII DIN PUNCT DE VEDERE ŞTIINŢIFIC: AMBIGUITATE
EXCESIVĂ, UN ORIZONT MULT PREA LARG, O SUPRAPUNERE
SEMNIFICATIVĂ ASUPRA ALTOR TERMENI DESCRIPTIVI ŞI O
UTILITATE TEORETICĂ ÎNDOIELNICĂ[3, P.89]. DATE FIIND
ACESTE CONTRADICŢII, ESTE PUŢIN PROBABIL CĂ TOŢI
TEORETICIENII ŞI CERCETĂTORII SĂ ACCEPTE O DEFINIŢIE
UNITARĂ A TERMENULUI DE LEADERSHIP. TOTUŞI O
DEFINIŢIE FUNCŢIONALĂ A CONCEPTULUI SE POATE DOVEDI
• SĂ LUĂM SPRE FINAL ACEASTĂ DEFINIŢIE INTERACŢIONARĂ: LEADERSHIP-UL ESTE UN
PROCES RECIPROC, TRANZACŢIONAL ŞI TRANSFORMAŢIONAL PRIN CARE INDIVIZILOR LI
SE PERMITE SĂ-I INFLUENŢEZE ŞI SĂ-I MOTIVEZE PE CEILALŢI PENTRU PROMOVAREA
SCOPURILOR INDIVIDUALE ŞI DE GRUP. DEŞI PROLIXA, ACEASTĂ DEFINIŢIE
ACCENTUEAZĂ CÂTEVA DINTRE TRĂSĂTURILE-CHEIE OBSERVATE ÎNAINTE DE MULŢI
TEORETICIENI. 1. LEADERSHIP-UL ESTE UN PROCES RECIPROC. ORICE ASPECT PRECUM
CADRUL DE ACŢIUNE, MEMBRII GRUPULUI SAU LIDERUL POATE INFLUENŢA SAU POATE FI
INFLUENŢAT DE PRICE ALTĂ VARIABILĂ A SISTEMULUI. DIN PUNCT DE VEDERE
INTERACŢIONAL, CONCEPTUL DE LEADERSHIP PRESUPUNE UN PROCES FLUID, DINAMIC,
CARE IMPLICĂ AJUSTĂRI CONTINUE ÎNTRE CELE TREI ELEMENTE. 2. LEADERSHIP-UL ESTE
UN PROCES TRANZACŢIONAL. RELAŢIA LIDER/MEMBRU ESTE O FORMĂ DE SCHIMB
SOCIAL; LIDERII ŞI MEMBRII GRUPULUI ÎŞI COMERCIALIZEAZĂ TIMPUL ŞI ENERGIA ÎN
SCHIMBUL UNOR BENEFICII MATERIALE ŞI SOCIALE. 3. LEADERSHIP-UL ESTE DESEORI UN
PROCES TRANSFORMAŢIONAL. LIDERUL TRANSFORMATOR INTENSIFICĂ MOTIVAŢIA,
ÎNCREDEREA ŞI SATISFACŢIA MEMBRILOR GRUPULUI PRIN UNIREA LOR ŞI SCHIMBAREA
VALORILOR, A OPINIILOR ŞI NEVOILOR GRUPULUI. 4. LEADERSHIP-UL ESTE UN PROCES DE
COOPERARE CARACTERIZAT PRINTR-O INFLUENŢĂ LEGITIMĂ, NU PRIN PUTERE
ABSOLUTĂ. ÎNTR-UN GRUP RESTRÂNS, DE EXEMPLU INDIVIDUL CARE ÎI INFLUENŢEAZĂ
CEL MAI MULT PE CEILALŢI ESTE CEL MAI ADESEA DESEMNAT LIDERUL GRUPULUI. ÎN
CELE MAI MULTE CAZURI DREPTUL DE A CONDUCE ESTE OFERIT VOLUNTAR LIDERULUI
 LEADERSHIP: O DEFINIŢIE
COMPORTAMENTALĂ.
• OCAZII DE A AJUNGE ÎNTR-UN ROL DE LIDER EXISTĂ PESTE TOT. DE EXEMPLU, PARTICIPI
LA O ŞEDINŢĂ DE ORGANIZARE A UNUI CLUB ŞI EŞTI ALES PREŞEDINTELE UNUI CONSILIU.
POŢI FI PROMOVAT ÎN MUNCA TA DE LA UN POST ÎN PRODUCŢIE LA UNUL CARE IMPLICĂ
RESPONSABILITĂŢI DE SUPRAVEGHERE. ORGANIZAŢIA TE POATE ALEGE PE TINE CA
PREŞEDINTE [4, P.93]. DAR CE AI FACE DACĂ AI DEVENI LIDERUL UNUIA DINTRE ACESTE
GRUPURI? CUM TE-AI COMPORTA? CE COMPORTAMENTE IMPLICĂ ROLUL TĂU DE LIDER?
RĂSPUNSUL LA ACESTE ÎNTREBĂRI DEPINDE, FIREŞTE, DE CE FEL DE GRUP CONDUCI:
GRUP DE LUCRU, GRUP DE DISCUŢIE, RECREAŢIONAL Ş.A.M.D. CU TOATE ACESTEA
CERCETĂTORII AU GĂSIT ASEMĂNĂRI ÎN COMPORTAMENTUL LIDERILOR ÎN DIFERITE
TIPURI DE GRUPURI. ÎN CADRUL STUDIILOR DESPRE LEADERSHIP, CERCETĂTORII DE LA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN OHIO AU FĂCUT INIŢIAL O LISTĂ CE CUPRINDE NOUĂ TIPURI-
CHEIE DE COMPORTAMENT PE CARE LIDERII MILITARI ŞI ORGANIZATORICI ÎL ADOPTĂ
(INIŢIEREA A NOI PROCEDURI, CONTACTUL NEOFICIAL CU SUBORDONAŢII,
REPREZENTAREA GRUPULUI, INTEGRAREA ACŢIUNII DE GRUP S.A.).
• COMPORTAMENTELE DE LUCRU, ÎN SCHIMB, SE OCUPĂ MAI DEGRABĂ DE PROBLEMA
EFECTIVĂ DECÂT DE SATISFACŢIILE PERSONALE ALE MEMBRILOR GRUPULUI. LIDERII
TREBUIE SĂ CONDUCĂ, SĂ ÎNDRUME GRUPUL ÎN DIRECŢIA ÎNDEPLINIRII CU SUCCES A
SCOPULUI PROPUS. ASPECTELE-CHEIE ALE LEADERSHIP-ULUI DE LUCRU POT FI DEFINIREA
PROBLEMELOR PENTRU GRUP, STABILIREA UNEI REŢELE COMUNICAŢIONALE, OFERIREA
UNUI FEEDBACK EVALUATIV, PLANIFICAREA, MOTIVAREA ACŢIUNII, COORDONAREA
ACŢIUNILOR MEMBRILOR ŞI FACILITAREA ÎNDEPLINIRII OBIECTIVELOR PRIN PROPUNEREA
DE SOLUŢII ŞI ÎNDEPĂRTAREA OBSTACOLELOR. ACESTE DOUĂ DIMENSIUNI ALE
COMPORTAMENTULUI AU FOST INTRODUSE DE CERCETĂTORII DIN OHIO ÎN
CHESTIONARUL PENTRU DESCRIEREA COMPORTAMENTULUI LIDERULUI – LBDQ (LEADER
BEHAVIOR DESCRIPTION QUESTIONNAIRE). PENTRU A-L COMPLETA, MEMBRII GRUPULUI
APRECIAZĂ ACTIVITATEA LIDERULUI LOR ÎNTR-O SERIE DE PROBLEME CUM AR FI CELE
PREZENTATE ÎN COLOANA DREAPTA A TABELULUI 1. TOTALUL CELOR DOUĂ EVALUĂRI
SEPARATE ÎNSUMEAZĂ CELE DOUĂ DIMENSIUNI ALE LEADERSHIP-ULUI. ACESTE
DIMENSIUNI AU FOST IDENTIFICATE ŞI DE ALŢI CERCETĂTORI INDEPENDENŢI. DEŞI
DENUMIRILE DIFERĂ – SPRIJIN AFECTIV VERSUS FACILITAREA MUNCII , FIXAT PE
PERSONAL VERSUS FIXAT PE PRODUCŢIE, PRICEPUT ÎN RELAŢII VERSUS PRICEPUT ÎN
ADMINISTRAŢIE , SAU MENŢINEREA GRUPULUI VERSUS ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR –
ACESTE DOUĂ DIMENSIUNI APAR CA O CONSTANTĂ REMARCABILĂ.
BIBLIOGRAFIE:
1. VLĂSCEANU M., ORGANIZAŢII ŞI COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL, ED. POLIROM, IAŞI, 2003;
2. VISSCHER P. ; NECUALU A, DINAMICA GRUPURILOR, ED. POLIROM, IAŞI, 2001;
3. BUJOR E., PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ, ED. CANTES, IAŞI, 2001;
4. JOHNS G., COMPORTAMENT ORGANIZAŢIONAL, ED. ECONOMICĂ, BUCUREŞTI 1998; 5. MUCCHIELLI
A., ARTA DE A COMUNICA, ED. POLIROM, 2005;
6. VOINEA M., PSIHOLOGIE ORGANIZAŢIONALĂ, ED. SYLVI, BUCUREŞTI, 2002 ;
7. HOFFMAN O., SOCIOLOGIA ORGANIZAŢIILOR, ED. ECONOMICĂ, BUCUREŞTI 2004
MULTUMESC PENTRU
ATENTIE
RAZVAN EFIMOV 412C