UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE-SPECIALIZAREA MANAGEMENT

REFERAT
ETICA LIDERULUI CONDIIE A SUCCESULUI IN AFACERI

Nume: Boboc Cristina Grupa: 1 , Anul I

Nume: Popa Diana Grupa: 2, Anul I

ETICA LIDERULUI CONDIIE A SUCCESULUI IN AFACERI

Rezumat
In trecut se numeau efi, conductori. Azi se numesc lideri. In trecut erau obinuine, cutume comerciale. Azi se numete etic in afaceri. Lidershipul i etica in afaceri exist in sensul actual, modern, de doar patru decenii, timp in care au reuit s adune un bogat instrumentar tiinific i cazuistic. Totui, schimbrile neincetate reclam o atitudine activ. Etica este un domeniu care poate fi imbuntit. La fel i lidershipul. Conexiunea dintre cele dou domenii d natere unui anumit tip de lider, liderul etic Intr-un anume viitor, greu de spus cat de apropiat, aceast asociere trebuie s devin pleonastic. Un lider in afaceri va trebuie s fie implicit o persoan corect, cu principii bine definite, care administreaz resursele organizaiei intr-un mod responsabil, acordand atenie tuturor stakeholderilor. Pentru a deveni un lider etic este nevoie de adoptarea anumitor practici, menionate in coninutul lucrrii. Ele nu sunt unice, dar pot constitui o posibilitate pentru lider de a promova etica la nivelul firmei. Rezultatele adoptrii unui comportament etic sunt vizibile in timp. De aceea, o parte a conductorilor prefer investiii in alte domenii, care au rezultate mai rapide. Pariul pe etic nu poate fi catigat decat prin rbdare, perse veren i susinere de ctre lideri.

Introducere
In ultimii ani afacerile la nivel mondial au suferit modificri semnificative: profitul, principalul obiectiv, a pierdut din strlucirea de alt dat. Fr a avea intenia de a face din el un element marginalizat, deloc interesant, putem afirma c organizaiile moderne altur cu succes acestuia elemente cum ar fi responsabilitatea social, etica, lidershipul. Sunt oare aceste aspecte necesare? Au ele o anumit eficien sau sunt doar o form de a promova organizaia in randul partenerilor (angajai, clieni, furnizori) dar i in randul comunitilor? Se pare c timpul a dovedit c da, in ciuda unor preri ferme cum ar fi cea a lui Milton Fridman, laureat al Premiului Nobel, care spunea: Responsabilitatea social a unei afaceri este s ii sporeasc profitul [6]. Pentru acest autor, organizaia inseamn in primul rand rspunderea fa de acionari. Astfel, orice alte forme de susinere a altor stakeholderi sunt excluse. Din 1970, cand au fost fcute aceste afirmaii au trecut ceva ani. Realitatea a dovedit c asumarea de ctreorganizaii a unei anumite responsabiliti sociale a dus la creterea vanzrilor, a fcut firmele mai vizibile pe pia i a generat fluxuri considerabile de clieni fideli. Scepticii pot spune c in spatele acestor aciuni sociale ar fi tot formule de marketing, menite s genereze profit. A ptrunde in minile managerilor i a afla adevrul existenei acestor aciuni este un lucru imposibil. Ins cat vreme se respect legea i societatea are de

catigat nu rmane decat s salutm aceste iniiative. Etica organizaiei este dat de atitudinea acesteia pe pia, atitudine surprins in relaie cu toi actorii de pe pia. Rspunderea pentru aceast atitudine o poart in mare msur conductorul, managerul i mai nou liderul organizaiei. El decide dimensiunea etic a afacerii sale, care poate s constea doar in acte sporadice de moralitate sau poate s fie dedicat total principiilor eticii.

1. Management i lidership
In istoria omenirii s-a intamplat de puine ori ca un sistem s se dezvolte atat de repede sau s aib un impact atat de mare cum a avut managementul. In mai puin de 150 de ani managementul a transformat intregul edificiu social i economic din rile dezvoltate ale lumii. El a dus la crearea unei economii globale i a determinat stabilirea de noi reguli pentru rile care urmau s participe la acest sistem de pe poziii de egalitate. i managementul a suferit transformri la randul su.[2] Una dintre ele o reprezint apariia conceptului de lidership. Exist in literatura de specialitate mai multe moduri de a defini lidershipul: arta de a influena oamenii de a ne urma in indeplinirea unui el comun (Koontz i ODonnell, 1976); procesul de influenare a activitilor unui individ sau unui grup in eforturile lor de a indeplini un el intr-o situaie dat (Hersey i alii, 1996); influena pe care anumii indivizi o exercit asupra atingerii obiectivelor altora, intr-un context organizaional(Johns G., 1998). Sintetizand, putem spune ca diferena fundamental dintre lider i manager o reprezint capacitatea primului de a determina o participare voluntar a colaboratorilor in timp ce managerul poate apela i la constangere.[3] Procesul de lidership are la baz dou elemente cheie: liderul, sau persoana care exercit influena i modurile in care liderii aleg s-i influeneze pe ceilali. Lideri au existat din cele mai vechi timpuri in istoria umanitii, dei nu intotdeauna faptele lor au fost benefice pentru societate (vezi cazul lui Hitler). In afaceri, liderii au cptat un rol determinant concomitent cu creterea rolului resursei umane in organizaie. Astfel, trecerea de la un sistem economic bazat strict pe producie, pe rezultate, in care oamenii erau simple rotie intr-o mainrie mult prea complicat pentru a le asculta prerile i nevoile, la un sistem mult mai uman in care oamenii conteaz i au un cuvant de spus, a determinat apariia liderului. Acesta este un manager aparte, care face diferena. Este persoana carismatic, capabil s modeleze persoane, idealuri i s obin rezultate mai bune in condiii economice similare. Maniera in care liderii aleg s exercite aceast influen este o consecin a felului de a fi sau poate fi rezultatul unei invri susinute. Ca i in management, i in lidership putem vorbi i de aspecte native. Astfel flerul din management, arta de a ti s acionezi intr-un anume moment, poate fi in lidership carisma acestuia, empatia sa. Unii lideri, ajutai de aceste elemente ajung mai uor la performan. Alii obin acest statut mai greu, aplicand diverse metode cum ar fi implicarea angajailor in deciziile curente i nu numai. Managementul actual, in viziunea lui Peter Drucker [2] se centreaz pe cateva principii : - Managementul se refer la oameni. - Managementul este strans legat de cultur.

- In fiecare intreprindere este nevoie de asumarea angajamentului de respectare a obiectivelor i valorilor comune. () Cea dintai sarcin a managementului este analizarea, stabilirea i exemplificarea acestor obiective, valori i cauze. - Managementul trebuie s le asigure intreprinderii i fiecrui angajat capacitatea de cretere, de dezvoltare, pe msur ce se produc schimbri ale nevoilor i perspectivelor. - Intreprinderea trebuie s se bazeze pe comunicare i responsabilitate individual. - Performana trebuie s devin o parte integrant a intreprinderii i a managementului: ea trebuie msurat sau cel puin estimat i trebuie permanent imbuntit. - Rezultatele intreprinderii exist numai in afara acestei: in interior nu exist decat costuri. Numitorul comun al acestor principii il reprezint oamenii. Dei definit uneori drept o categorie social, managementul avea de multe ori acoperire doar in planul rezultatelor economice concrete. Astzi, aceast concepie trebuie s fie de domeniul trecutului. Plasarea oamenilor in centrul oricrui sistem de management este o condiie sine qua non a unei activiti durabile, competitive. A conduce inseamn, printre altele, a munci cu oamenii, a te raporta permanent la viaa, interesele, nzuinele, doleanele i aspiraiile lor, fie individuale, fie de grup (Zlate, 2004). Astfel, managerul actual trebuie s fie un lider sau s devin unul. Gestionarea unei activiti care are ca resurs fundamental omul i nu maina, este mai dificil de realizat. Ea vizeaz o intreag procedur care include definirea corect a posturilor i cerinelor acestora, procesul de recrutare i selecie, activitile de integrare, obinerea rezultatelor i evaluarea a cestora, gestionarea momentelor de criz, armonizarea intereselor angajailor etc. Formarea unei echipe funcionale presupune parcurgerea acestor etape in vederea asigurrii unui personal capabil s fac fa cerinelor economice i sociale ale organizaiei. Aceste componente sunt mai uor de gestionat sub plria unui lider decat a unui manager. Liderul, a crui for interioar se traduce intr-o capacitatea de a orienta rapid echipa in direcia dorit, pierde mai puin timp decat managerul. Sigur c foarte importante sunt modalitile de comunicare i eficiena acestora. Lidershipul reflect dimensiunea uman a managerului, acea latur ce ii permite s influeneze, s determine grupul pe care il conduce s conlucreze la indeplinirea obiectivelor organizaiei(Pu, 2006).

2. Modelul diamantului liderului

Toate intreprinderile actuale caut excelena: aceasta inseamn recunoatere, poziie pe pia, calitate, certificare. Pentru atingerea acestui nivel este nevoie de un conductor potrivit, de un lider adevrat. De ce este necesar aceast abordare? De ce nu mai este suficient un manager care s pun ordine in lucruri i s se ghideze dup metodele clasice de conducere? Foarte simplu: vrem nu vream lumea afacerilor este dominat de un zbucium, adesea aflat la limita cu haosul. Astfel, elemente necontrolabile cum ar fi hazardul apar tot mai des. De aceea, indiferent de aparenta stabilitate a pieei pe care activeaz, firmele trebuie s aib mereu cel puin un plan de rezerv. Munca inceputului de secol XXI nu trebuie s fie doar asidu, mai bun, suplimentar, ci inteligent, diferit i ingenioas [6]. Legtura dintre obinerea excelenei i lider este redat in figura nr. 1:

Astfel, pentru a atinge excelena, exist patru strategii pe care liderul trebuie s le aplice: - Viziunea, care presupune o vedere mai ampl, de ansamblu, adesea pe termen lung i din diferite perspective. Acest lucru poate fi considerat de critici drept o pierdere de timp, deoarece liderul nu se mai centreaz pe problemele curente ci devine vistor; in realitate, incercarea de a surprinde cat mai multe variante situaionale este benefic deoarece conduce la aciuni rapide in momentul producerii evenimentului. Mai mult, se dezvolt un anumit tip de gandire, care permite generarea de situaii i soluii intr-un timp din ce in ce mai scurt. Astfel, o generare i analiz a situaiilor o posibile nu poate fi decat constructiv. - Realitatea, care presupune reacionarea la fapte i nu la iluzii. Trebuie fcut o demarcaie clar intre viziune i iluzie. Viziunea grefeaz pe situaii i elemente concrete, cu probabilitate mare de realizare, in timp ce iluzia este nociv, deoarece presupune o distorsionare a realitii. Pe piaa actual, liderul care are iluzii va genera dezastre de proporii. - Etica, ce presupune atenie fa de problemele oamenilor. Acest tip de implicare trebuie privit cu atenie: exist situaii in care liderii, in dorina de a fi sensibili la problemele oamenilor (fie pentru c nativ au aceast inclinaie, fie pentru c au fost instruii in acest sens) aloc foarte mult timp acestui aspect. Consecina: scderea randamentului individual,

apoi al firmei i uneori dominarea de ctre angajai. Astfel, trebuie stabilite limite ale aplicrii eticii in vederea obinerii excelenei. - Curajul implic asumarea riscurilor, iniiativ susinut, continuitate. Curajul inseamn s te ridici dintr-o situaie mai puin favorabil, s analizezi lucrurile cu calm i s o iei de la capt cu incredere. Este poate, o completare a celorlalte trei elemente: un lider are nevoie de curajul viziunii, al realitii i al aplicrii eticii.

3. Etica in afaceri i lidershipul

Unul dintre pilonii strategici ai modelului diamantului este etica. In afaceri, etica are o varst prea fraged ca s putem vorbi deja despre fondatori, clasici, moderni, contemporani, postmoderni i hipermoderni (Crciun, 2005). Inceputurile ei, in sensul curent al tematicii, sunt plasate undeva la inceputul anilor 80. Inainte de aceti ani, etica era un amalgam ciudat, format dintr-o revizuire de rutin a teoriilor etice, din cateva consideraii generale legate de corectitudinea capitalismului i de cateva cazuri standard, scandaluri i dezastre care subliniau partea cea mai urat i mai iresponsabil a lumii afacerilor [6]. Evoluia ulterioar a eticii a insemnat trecerea de la o poziie acuzatoare, dominat de interesul pentru bani, la o poziie domoal, constructiv, bazat pe principii, norme i coduri de etic. Unitatea de analiz a afacerilor moderne este firma, iar problematica eticii se rsfrange direct asupra conductorilor i angajailor acestora. Concret, aspectele vizeaz rspunsuri pentru dou tipuri de intrebri: rolul firmei in raport cu societatea (incluzand aici i relaiile de pia) i rolul angajatului in cadrul firmei. Acestea se pot traduce in dou mari grupe de abordri, cu aplicaii practice ale eticii: responsabilitatea social i obligaiile fa de stakeholderi. Unde apare in tot acest demers liderul? Rspunsul este unul singur: peste tot. Liderul este cel care ia deciziile implicrii sociale a firmei, este cel care poate statuta principii i valori pentru organizaie, poate acorda angajatului rolul bine meritat. Etica liderului presupune in primul rand adoptarea unei poziii corecte, morale atat in viaa privat cat i la locul de munc. Etica liderului inseamn responsabilitate in orice moment, inseamn puterea de a fi mereu un exemplu pozitiv, inseamn control i coordonare proprie, autoperfecionare i de ce nu, desvarire. Rolul de lider intr-o afacere este unul asumat, nu impus. De aceea, contientizarea acestui rol este determinant. Pe msur ce afacerea crete, liderul devine tot mai cunoscut in societate i are posibilitatea s exercite un impact mai mare asupra categoriilor cu care interrelaioneaz. Afirmaia c un lider nu trebuie s fie etic pentru a obine succes trebuie eliminat in cel mai scurt timp. Negarea eticii liderului este similar cu negarea eticii in afaceri. Pe scena mondial a afacerilor cei care dau tonul sunt managerii. Prin poziia lor, pro etic, acetia pot aduce o nou dimensiune in centrul ateniei: aceea a moralitii, a lucrului bine fcut din care au toi de catigat. Etica liderului pornete de la urmtorul considerent: oamenii conteaz. Oamenii conteaz cand sunt cutai pentru angajare, oamenii conteaz cand au probleme, cand au rezultate, cand vor s creasc din punct de vedere al valorii. Dac oamenii conteaz, atunci liderul este in slujba lor i va incerca s fac din acest lucru o realitate i nu doar un dicton afiat la intrarea in firm.

O definiie sintetic a eticii este Fii de folos!, in timp ce Generozitatea este cea mai bun politic insumeaz inelesul ei (Koestenbaum, 2002). A fi de folos in afaceri nu inseamn doar a oferi pieei bunurile i serviciile de care are nevoie, ci inseamn o atenie sporit i pentru comunitate i pentru toate prile interesate. Astfel, un lider etic, este o persoan util, generoas i cu o mare capacitatea de a vedea lucrurile i din perspectiva celuilalt (client, angajat, concurent, universitatea din apropierea firmei etc.). Cateva repere ale unui lider etic, fr a avea pretenia de a fi toate, sunt prezentate in continuare: Organizaia este vzut ca o echip, in cadrul creia fiecare are un loc bine determinat. Liderul are obligaia moral de a face aceast echip s funcioneze i s obin rezultate. Acest lucru nu se poate realiza pur i simplu. Este nevoie de un sens, de o cauz pentru care echipa s lupte. Liderul este acela care d sens lucrurilor, care indic spre ce tinde organizaia scopuri morale, corecte i indic i o parte a mijloacelor prin care se pot realiza obiectivele. Liderul explic, nu creeaz presiune. Etica in acest sens vine din valorile insuite de acesta, valori care au la baz inelegerea, rbdarea, capacitatea de a asculta. Comunicarea in toate direciile (i mai ales de jos in sus) este incurajat. Un lider etic nu va pune interdicie in exprimare oamenilor lui. Din contr, ii va incuraja, pentru c numai prin cunoaterea opiniilor, pot fi identificate i analizate problemele i gsite soluii. Grija pentru stakeholderi este o modalitate prin care liderul ii poate intri poziia. Provocarea etic a acestuia este gsirea unor soluii mulumitoare pentru toate prile, adesea aflate in conflict de interese. Capacitatea acestuia de a gsi variante acceptate de pri este expresia unei nivel de etic inalt. Principialitatea, moralitatea i integritatea sunt repere ale liderului pe care trebuie s le imprime i firmei pe care o conduce. Astfel, o organizaie se difereniaz prin valorile sale. Aceste valori se traduc in idealuri. Spre ele intete firma i prin ele compania se poate remarca. Concret, aceste trsturi se traduc in libertate, egalitate, onestitate i demnitate. Sunt poate dimensiunile cele mai profunde ale unui lider etic, pentru c pleac de la drepturile fundamentale ale oricrui om. Un lider etic nu poate fi rasist, nu poate fi prtinitor, nu poate aciona din impuls. El este un model de dreptate, de corectitudine, de adevr. Contientizarea impactului pe care il are asupra oamenilor. Un lider etic trebuie s ineleag c in ochii echipei sale el este un model, un mentor. Modelele trebuie s aib cat mai puine defecte, poate chiar nici unul din punct de vedere profesional. Inelegerea rolului su i asumarea ca atare trebuie s fie un factor pozitiv de putere, utilizat eficient i nu unul negativ, tradus in abuz. Asumarea rspunderii pentru aciunile angajailor este o dovad de altruism i de incredere in echip. Solidaritatea in momente de criz, in locul unor acuze grave care nu fac decat s demoralizeze, este mult mai benefic. Sigur c nu trebuie incurajate practici neetice, greeli bazate pe necunoatere, indolen, indiferen. Ins inainte de a da verdictul, liderul trebuie s fie un judector in adevratul sens al cuvantului. Etica este o chestiune de individ, de acumulare in timp a unor informaii variate, o incercare de a da un sens pozitiv vieii. Pe aceeai idee se grefeaz i conceptele eticii in afaceri. Intr-o lume dominat de magia banului, de probleme grave cum ar fi inclzirea global sau srcia, etica in afaceri are o lupt grea de dus. Cel care ii asum acest rol de

conductor trebuie s fie liderul. El este un om instruit, capabil s ia decizii in condiii de criz, s fac fa unor provocri cum ar fi mita, atitudinea discriminatoare etc. Fr etic lumea nu are nici o perspectiv. Inexistena eticii conduce la anse pentru persoane sau grupuri izolate, care, imbtate de un succes aparent pot provoca distrugeri imense. Afacerile trebuie s fie durabile, s fie responsabile. Acest lucru nu se poate intampla decat dac sunt conduse de lideri etici, contieni de misiunea pe care o au. Prin poziia pe care o dein, liderii pot influena mult mai uor oamenii din subordine decat managerii. Aceast influen trebuie s aib un caracter absolut pozitiv, bazat pe contientizarea aciunilor intreprinse. Angajaii nu sunt un grup care ii urmeaz liderul necondiionat, ci reprezint un grup care ii urmeaz liderul deoarece cred in demersul i convingerile lui. A deveni lider este greu. A deveni un lider etic este i mai greu. Dar pentru viitor este o condiie necesar pentru afacere. Organizaia se transform intr-un mecanism care, pentru a fi performant trebuie s fie etic. In timp, concurena va elimina juctorii care nu respect regulile minime de etic. Este un scenariu in care avem obligaia s credem i s facem totul pentru ca el s devin realitate. Lumea afacerilor nu este un spaiu exclusivist al conductorilor. Este un spaiu in care incape oricine are o slujb. De aceea, fiecare poate s adopte un comportament etic in relaiile de la locul de munc.

Concluzii
Secolul XXI este un secol al provocrilor. Este un secol care trebuie s gestioneze cu grij explozia demografic, explozia informatic, globalizarea, diferenele culturale i religioase. In acest context afacerile sunt extrem de dinamice i inregistreaz frecvent evoluii surprinztoare. Drumul deschis de etic este unul dificil, care presupune multe angajamente din partea angajailor firmei (inclusiv a conducerii). Pentru a obine recunoaterea general o firm trebuie s caute excelena. Excelena este mai uor de atins cand in firm exist un lider. Un lider este o persoan care se dovedete cu adevrat eficient in acumularea unor rezultate meritorii, indiferent de obstacole i pstrand o infinit grij pentru fiinele umane. Un lider e o persoan cu caracter impecabil, un individ totalmente de incredere. Liderii sunt mini deschise buni asculttori, perfect contieni c nu dein singuri toate rspunsurile. In viziunea lui Koestenbaum, implementarea modelului diamantului in cazul liderului, redat in fig. 1 conduce la excelen. Modelul se bazeaz pe patru elemente: viziune, curaj, etic i realitate. Etica liderului presupune in primul rand un anume nivel al eticii la nivel de individ. Este greu de conceput o persoan care este etic doar in relaiile de munc. In general etica se leag de comportament, de credine, de valori ce reprezint bagajul moral al oricrei persoane. Liderul se poate perfeciona, urmand anumite ci care il conduc spre desvarirea caracterului su etic. Important este ca acesta s contientizeze rolul eticii i s manifeste disponibilitate pentru a inva. Metodele au in centru oamenii, echipa i increderea acordat acestora. Astfel, punand pre pe oameni, pe prerile lor, in perspectiva viitorului fiecare angajat poate s devin un lider. Schimbarea st in noi i in dorina de a tri mai bine, mai armonios, intr-o lume mai corect, mai curat, mai linitit.

Bibliografie
[1] Crciun, D., Etica in afaceri, Ed. ASE, Bucureti, 2005 [2] Drucker, P., Realitile lumii de maine, Ed. Teora, Bucureti, 1999 [3] Emilian, R., Iniiere in managementul serviciilor, Ex. Expert, Bucureti, 2003 [4] Koestenbaum, P., Liderul faa ascuns a excelenei, Ed. Curtea Veche, Bucureti, 2006 [5] Pu, V.A., Comunicare i resurse umane, Ed. Polirom, Iai, 2006 [6] Singer, P., Tratat de etic, Ed. Polirom, Iai, 2006 [7] igu, G., Etica in afaceri, Ed. Uranus, Bucureti, 2005 [8] Zlate, M., Leadership i management, Ed Polirom, Iai, 2004