Colegiul National de Comert al ASEM

Catedra “Comert, Merceologie, Tehnologie”

UNITATEA DE CURS: ETICA SI

ESTETICA IN UAP
TEMA: ELABORAREA UNUI PLAN DE DEZVOLTARE A
RELAȚIILOR IN COLECTIV.

PROF: OLARU VICTORIA

ELEV: BRAGA VALERIU

CHISINAU 2021
Ce numim colectiv de munca

OAMENII NU MUNCESC, DE REGULĂ, SINGURI, CI ACTIVEAZĂ ÎMPREUNĂ, ÎN

GRUPURI. GRUPUL DE MUNCĂ NU REPREZINTĂ NUMAI O ENTITATE TEHNICO-
ADMINISTRATIVĂ, ADUNÂND ÎMPREUNĂ UN NUMĂR DE PERSOANE CARE COLA­BO­
REAZĂ ÎNTR-UN PROCES DE MUNCĂ NECESAR, CU RELAŢII DETERMINATE, CE CON­
STITUIE TOTODATĂ O ENTITATE SOCIALĂ DISTINCTĂ, CU LOGICA SA PROPRIE,
AVÂND NUMEROASE CONSECINŢE ATÂT PENTRU PERFORMANŢELE MEMBRILOR
SĂI, CÂT ŞI PENTRU SATISFACŢIA LOR ÎN MUNCĂ.
DIN MULTITUDINEA LUCRĂRILOR DE SPECIALITATE AU REZULTAT DOUĂ MARI
CATEGORII DE DEFINIŢII:
PRIMA ACCENTUEAZĂ ROLUL INDIVIDULUI ÎN CADRUL GRUPULUI, GRUPUL FIIND
UN NUMĂR DE PERSOANE CARE COMUNICĂ ÎNTRE ELE, ADESEA DOAR PENTRU O
ANUMITĂ PERIOADĂ, NUMĂRUL DE MEMBRI TREBUIND SĂ FIE SUFICIENT DE MIC
PENTRU CA FIECARE PERSOANĂ SĂ FIE CAPABILĂ SĂ COMUNICE CU CELELALTE
«FACE-TO-FACE».
Formarea şi dezvoltarea grupului de lucru

FORMAREA – ÎN ACEASTĂ FAZĂ, GRUPUL NU ESTE ÎNCĂ UN GRUP ÎN ADEVĂRATUL SENS AL

CUVÎNTULUI, CI, MAI DEGRABĂ, O ADUNARĂ DE INDIVIZI. CARACTERISTIC PENTRU ACEASTĂ
FAZĂ SUNT DISCUŢIILE DESPRE ŢELURILE, IDENTITATEA, COMPONENŢA, DURATA DE
EXISTENŢĂ, CONDUCEREA ŞI PROCEDURILE DE LUCRU ALE GRUPULUI. OAMENII ÎNCEARCĂ DE
LA BUN ÎNCEPUT SĂ FACĂ O BUNĂ IMPRESIE ASUPRA CELORLALŢI. ACEST STADIU SE ÎNCHEIE
ÎN MOMENTUL ÎN CARE MEMBRII ÎNCEP A GÎNDI LA EI ÎNŞIŞI CA PARTE COMPONENTĂ A
GRUPULUI RESPECTIV.
RĂBUFNIREA – UNELE GRUPURI TREC PRINTR-O FAZĂ DE CONFLICTE CE URMEAZĂ UNUI
CONSENS INIŢIAL SUPERFICIAL. SCOPUL, CONDUCEREA, ROLURILE, NORMELE, PROCEDURILE
DE LUCRU ŞI COMPORTAMENTUL ÎN CADRUL GRUPULUI AJUNG SĂ FIE PUSE ÎN DISCUŢIE. ÎN
CADRUL ACESTUI PROCES POT FI DEZVĂLUITE INTERESE INDIVIDUALE SAU “AGENDE
ASCUNSE”, FIIND POSIBILE CHIAR ŞI UNELE OSTILITĂŢI. RĂBUFNIREA ESTE DEOSEBIT DE
IMPORTANTĂ PENTRU FORMAREA INCREDERII RECIRPOCE. DACĂ ESTE COORDONATĂ CU
SUCCES, ACEASTĂ FAZĂ POATE CONDUCE LA FORMULAREA UNOR OBIECTIVE ŞI PROCEDURI
MAI REALISTE. STADIUL SE ÎNCHEIE ÎN MOMENTUL ÎN CARE GRUPUL SE ORGANIZEAZĂ PE
BAZĂ DE ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI, STABILINDU-SE O IERARHIE A CONDUCERII.
Formarea şi dezvoltarea grupului de lucru

NORMAREA – SE CARACTERIZEAZĂ PRIN CREŞTEREA COEZIUNII GRUPULUI, LA ACEASTĂ ETAPĂ

APARE CONŞTIINŢA DE GRUP. EXISTĂ UN REAL ŞI EFICIENT SCHIMB DE INFORMAŢII ÎNTRE
MEMBRII GRUPULUI, CREŞTE CREEATIVITATEA ŞI EMPATIA. ÎN ACEASTĂ FAZĂ GRUPUL ÎŞI
STABILEŞTE NORMELE ŞI TIPARELE CARE ÎI VOR GUVERNA FUNCŢIONAREA, MODUL DE LUCRU,
PROCESUL DECIZIONAL, GRADUL DE TRANSPARENŢĂ, NIVELUL INCREDERII RECIPROCE. FAZA
ESTE CARACTERIZATĂ DE DIFERITE EXPERIMENTE ALE MEMBRILOR GRUPULUI, MENITE SĂ
TESTEZE STAREA DE SPIRIT A CELORLALŢI ŞI SĂ STABILEASCĂ NIVELUL DE IMPLICARE. STADIUL
SE ÎNCHEIE ATUNCI CÎND STRUCTURA GRUPULUI SE CONSOLIDEAZĂ ŞI GRUPUL A ASIMILAT UN
SET DE EXPECTANŢE LEGATE DE CEEA CE ÎNSEAMNĂ UN COMPORTAMENT CORECT DIN PARTEA
MEMBRILOR SĂI.
FUNCŢIONAREA – NUMAI DUPĂ CE SUNT PARCURSE CU SUCCES PRIMELE TREI FAZE GRUPUL
POATE DEVENI PE DEPLIN PRODUCTIV. CHIAR DACĂ ŞI ÎN CELELALTE FAZE SE POT INREGISTRA
REZULTATE LA UN ANUMIT NIVEL, ACESTEA SUNT TOTUŞI DIMINUATE DE ENERGIA CONSUMATĂ ÎN
DESFĂŞURAREA PROCESELOR DE GRUP ŞI ÎN EXPLORAREA OBIECTIVELOR ŞI ROLURILOR
INDIVIDUALE. LA ACEASTA ETAPĂ APARE INTERDEPENDENŢA REALĂ ÎNTRE MEMBRII GRUPULUI.
LOIALITATA GRUPULUI ESTE MAXIMĂ, ESTE CONTURATĂ BINE IDENTITATEA GRUPULUI ŞI DISPARE
FRICA DE SCHIMBARE
Formarea şi dezvoltarea grupului de lucru

DESTRĂMAREA – ANUMITE GRUPURI CUM AR FI ECHIPELE SPECIALE ŞI

ECHIPELE DE PROIECT AU O DURATĂ DE VIAŢĂ DEFINITĂ ŞI SE DESTRAMĂ
DUPĂ CE ŞI-AU ATINS SCOPURILE. DE ASEMENEA, ANUMITE GRUPURI SE
DESTRAMĂ ATUNCI CÎND APAR CONCEDIERI SAU RESTRUCTURĂRI ÎN
CADRUL ÎNTREPRINDERII. ÎN ACEASTĂ FAZĂ DE DESTRĂMARE, SUNT
OBIŞNUITE RITUALURILE CARE AFIRMĂ SUCCESUL ANTERIOR AL
GRUPULUI (CUM AR FI CEREMONIILE ŞI PETRECERILE). MEMBRII EXPRIMĂ
ADESEORI SPRIJIN EMOŢIONAL UNUL FAŢĂ DE ALTUL.
TIMPUL SAU EFORTUL DE CARE ARE NEVOIE GRUPUL PENTRU A
PARCURGE TOATE CELE CINCI STADII ALE DEZVOLTARII SALE DEPINDE DE
CIRCUMSTANŢELE CU CARE SE CONFRUNTĂ. DACĂ SARCINA ESTE CLAR
DEFINITĂ ŞI CONSIDERATĂ IMPORTANTĂ DE CĂTRE FIECARE MEMBRU,
DACĂ OAMENII AU NUMEROASE ANGAJAMENTE FAŢĂ DE GRUP, DACĂ
SUNT OBIŞNUIŢI SĂ LUCREZE ÎMPREUNĂ, ATUNCI CELE CINCI STADII POT
FI DEPĂŞITE RAPID.
TREBUIE SPUS CĂ DE FIECARE DATĂ CÎND O PERSOANĂ SE ALĂTURĂ UNUI
GRUP SAU ÎL PĂRĂSEŞTE, ACESTA DEVINE UN GRUP NOU, LUAÎNDU-SE DE
LA CAPĂT ÎNTREGUL PROCES DE DEZVOLTARE. DE EXEMPLU, DACA UN
MEMBRU IMPORTANT PĂRĂSEŞTE GRUPUL, SE DECLANŞEAZĂ ÎN CADRUL
ACESTUIA O NOUĂ CURSĂ PENTRU OBŢINEREA UNEI POZIŢII INFLUENTE.
Etapele socio-profesionale de adaptare

SOCIALIZAREA ANTICIPATA:
1. ETAPA RECRUTARII SI SELECTAREA ANGAJATULUI
2. ACCEPTAREA POSTULUI DE MUNCA
3. EXPERIENTA IN DOMENIU
4. INFORMATIA DESPRE LOCUL DE MUNCA DEPLINA
5. ETAPA CARACTERISTICA A PERSONALITATII
Etapele socio-profesionale de adaptare

CONFRUNTAREA
1. ASTEPTARILE SI REALITATEA
2. DEZAMAGIRILE
3. CALITATEA
4. PROCEDURA DE INFORMARE
5. CONTRACTUL DIRECT LA POSTUL DE MUNCA
6. NECONCORDANTA
7. RENUNTAREA LA POSTUL DE MUNCA
Etapele socio-profesionale de adaptare

DEZVOLTAREA PROPRIILOR STRATEGII

1. SA-SI FORMEZE UN PLAN PROPRIU DE A FACE FATA PROBLEMELOR
2. SA-SI CONSOLIDEZE IMAGINEA PENTRU A FI ACCEPTAT
3. EVIDENTIEREA ANGAJATULUI