Animale pe cale de dispariție din România

1. Zimbrul este unul din cele mai faimoase animale

ierbivore de uscat din Europa care preferă regiunile
împădurite. În prezent populația de zimbri a scăzut
foarte mult din cauza vânatului excesiv și
distrugerii habitatului natural. La noi în țară acest
animal apare doar în rezervații naturale și grădini
zoologice. Cei care vor să admire zimbrii pot vizita
Rezervația din Vânători Neamț numită Dragoș
Vodă, sau Rezervația Valea Zimbrilor din Brașov, ori Rezervația Neagra din
Bucșani, Dâmbovița.

2. Vulturul egiptean este o pasăre de pradă

deosebită care apare și în mitologia egipteană. Are
denumirea științifică Neophron percnopterus. Este
considerat o specie pe cale de dispariție deoarece
populația din Europa nu depășește 5000 de
exemplare. În România a fost observat ocazional
în Dobrogea. Zboară și în Africa, în Asia Centrală și de Sud.

3. Șarpele balaur sau balaurul dobrogean.

Cel mai mare șarpe de la noi din țară are
denumirea științifică Elaphe sauromates.
Este cunoscut și cu numele de șarpele balaur
sau balaurul dobrogean. Are lungimea
corpului de 1,2-1,8 m, dar în cazuri
excepționale poate ajunge și la 2 m. Nu face
parte din categoria șerpilor veninoși, este
considerată o specie pe cale de dispariție.
Ș arpele balaur a fost observant în Dobrogea,
Buzău, Vrancea, Iași. Este o specie rară. Trăiește în Europa de Sud, Asia de Vest, în
țara noastră, în Turcia, Israel, Armenia, Grecia, Iran, Bulgaria, etc. Preferă regiunile
cu păduri de foioase, zonele de stepă, locurile aride, din apropierea apelor.
 4. Șoimul dunărean este o pasăre de pradă clocitoare
din țara noastră. Este una din cele mai interesante
specii de șoimi din lume dar din nefericire considerată
deja pe cale de dispariție. Denumirea sa științifică
este Falco cherrug și are lungimea corpului de 47-58
cm, anvergura aripilor de 97-120 cm, iar greutatea
corporală de 0,730-1,3 kg. Sunt cunoscute două
subspecii: Falco cherrug cherrug (din Slovacia și
Austria) și Falco cherrug milvipes (din Mongolia și
China de Nord-Est).

5. Râsul carpatin
Râsul este un animal de pradă, are
denumirea științifică Lynx lynx, trăiește la
noi în țară sau în Europa. Populația a fost
estimată la cel mult 1300 exemplare. Este
considerat o specie protejată prin lege,
vânatul este interzis. În România trăiește în
zonele subcarpatice impădurite, în zone cu
păduri dese, râpe adânci. Pentru a se hrăni,
are obiceiul de a vâna noaptea rozătoare și
alte specii de animale.

6. Grivanul mic sau hamsterul dobrogean este o

specie pe cale de dispariție. Are denumirea
științifică Mesocricetus newtoni, este numit și
hamsterul românesc, cățelul gulerat, cățelul mic,
grivanul cu coadă scurtă și trăiește în Dobrogea.
Apare și în regiunile nordice din Bulgaria. În
prezent au fost estimate circa 2000 de exemplare.
Are blana în nuanțe cenușii-gălbui pe partea dorsală
a corpului și albicioasă pe partea ventrală.
 Plante pe cale de dispariție din România

1. Papucul Doamnei este o specie foarte rară

de orhidee. În toata Europa, Papucul Doamnei
este pe primul loc pe lista plantelor protejate
de lege. În Romania, Papucul Doamnei este
protejat din 1938, fiind una dintre cele mai rare
plante din România. Face parte din familia
Orchidaceae şi se întâlneşte prin păduri, mai
mult sau mai puţin umbroase, pe coaste, în
tufişuri, de preferinţa în terenuri calcaroase.
Papucul Doamnei atinge o înălţime de până la
doi metri. Frunzele ei sunt lungi de 6-12 cm şi late de 2-4 cm, de culoare roșu închis
spre o o nuanţă de mov închis.

2. Floarea de colţ E cunoscută şi ca

siminic, floarea reginei sau steluţă. Face
parte din familia composaea. Are tulpina
subţire, frunze liniare şi flori grupate în
inflorescenţe înconjurate de nişte frunze
pâsloase, ce-i dau un aspect de steluţă. Poate
fi întâlnită mai ales pe cetăţile de calcar.
Creşte în Munţii Carpaţi, fiind declarată
monument al naturii din 1933 şi ocrotită.
Floarea de colţ poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei,
Obcinele Bucovinei, Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Munţii Bucegi, Făgăraş, Cozia şi
Retezat. Cu toate acestea, este considerată una dintre plantele rare din România. În
afara spaţiului românesc, floarea reginei înfrumuseţează zone din Abruzzi, Alpi,
Balcani, Carpaţi, Pirinei, dar şi din Asia Centrală şi de Est.
3. Bujorul Românesc este o specie de floare unică în
Europa, care se găseşte numai în România. Floarea,
cunoscută sub denumirea botanică de Paeonia romanica
peregrina, este şi cea mai veche floare din România. În
ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti,
în Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu. Floarea rară
are o istorie fascinată care pleacă dinaintea erei glaciare.
Specialiştii o numesc floare relict glaciar şi o consideră o ”supravieţuitoare” având
în vedere că a răzbit până în zilele de astăzi.
4. Laleaua Pestriţă este cunoscută şi sub
numele de bibilica, căldăruşă sau cormă.
Creşte în zona Munţilor Călimani, în a
Cheilor Turzii, judeţele Mureş şi Olt, dar
şi în Banat. Laleaua Pestriţă este una din
speciile ocrotite de lege, încă din anii
1980. Floarea acesteia nu ţine mai mult de
7 zile, Laleaua Pestriţă numărându-se
printre plantele rare din România.

5. Crinul de pădure face parte din

familia Liliaceea şi creşte în zona pădurilor
de stejar şi fag. Deşi fagul şi ştejarul sunt
arbori des întâlniţi la noi în ţară, aşadar
există suficient spaţiu propice pentru
creşterea crinului de pădure, acesta rămâne
una dintre cele mai rare plante din
România. Poate fi întâlnit foarte rar în
paduri cu substrat calcaros sau în zona de
munte. Este o specie rară şi este ocrotită
prin lege. Este o plantă salbatică, originara din Europa şi înfloreşte în lunile mai -
iunie. Un singur fir de crin de padure poate duce si 50 de flori care pot avea diverse
culori: rosu, roz sau violet.

6. Garofiţa Pietrei Craiului a fost

descoperită în jurul anului 1850 de doi
botanişti transilvăneni. Această plantă creşte
mai ales pe versantul vestic al masivului
Piatra Craiului, care dă spre Valea
Dâmboviţei. Este considerată una din cele
mai frumoase plante rare din România.