http://devaturism.ro/2015/11/12/dealul-cetatii-devei/ 04.05.

2017

3.4 BIODIVERSITATEA

Biodiversitatea municipiului Deva se bucură de o mare diversitate in ceea ce privește vegetația,

dar si viețuitoarele care populează zonele împădurite .

Bogăția și diversitatea florei din Deve și mai ales de pe Dealul Cetății și împrejurimile acestuia,
face ca ea să fie considerată cea mai frumoasă floră din zonă, dar și un obiect de cercetare și
admirație pentru numeroși botaniști. Vegetația întâlnita aparține tipului de floră ardeleană,
tipului bănățean și de tipul câmpiei tisene.

Aici sunt cunoscute aproximativ jumătate din speciile plantelor fanerogame din Transilvania,
specii de floră mediteraneană, balcanică, orientală din Crimeea sau Asia Mică, chiar și specii rare
sau unice.

Cercetarile, deși în curs de desfășurare, consemnează în flora Devei aproape 120de fanerogame,
peste 15 criptogame vasculare la care se mai adauga 217 briofite și în jur de 100 de ciuperci și
alge, astfel incât numarul total al speciilor se ridica la peste 1450. Datorită condițiilor impuse de
relief și a factorilor climatici, au putut rezista aici numeroase grupuri vegetale cu numeroase
specii mediteraneene , rare sau ne mai întâlnite în alte părți ale Transilvniei.

La Deva înca se pot vedea frumoasele păduri de deal, pădurile de foioase care sunt cele mai
răspândite. În cadrul acestora se diferențiază subetajele padurilor de stejar și al padurilor de fag.

Pădurile de stejar sunt caracteristice zonelor cu altitudini sub 500 m, pe când cele de fag se
dezvolta la altitudini cuprinse între 600 – 1200m. Dintre speciile vegetale amintim următoarele:
cer(Quercus cerris), gârniță(Quercus frainetto), gorun(Quercus petraea), carpen (Carpinus
betulus), jugastru (Acer campestre), și paltin, frasin, ulm, arțar, plop, mesteacăn (Betula
verrucosa), tei, salcâm, nuc, cireși sălbatici, liliac(Syringa vulgaris), zmeură (Rubus idaeus),
mure (Rubus sulcatus), soc (Sambucus racemosa), tufărișuri de alune (Corylus avellana),
păducel, corn, măceș, afin.

Din gama largă a rarităților ce formează podoaba vegetală a dealurilor Devei, se remarcă in flora
de stâncărie: iatba de șoaldină (Sedum acre L), lipicioasa (Galium spurium f.vaillenti), șopârlița,
clopoțeii, floarea raiului( Allium montanum Schm. ). Dintre speciile rare mai amintim : cinci
degete( Potentila canescens), leurda( Allium ursinum), dar și brânca care crește pe terenurile
sărate de la poalele de nord ale dealului Cetății. În trecut, foarte des întâlnita aici, aceasta este pe
cale de dispariție, în urma amenajării terenului pentru diferite lucrari edilitare.
În padurile de fag și de stejar, alături de floră, fauna completează în mod desăvârșit
biodiversitatea ecosistemului natural din zona municipiului Deva. Astfel ca, pe Dealul Cetații, se
găsesc numeroase specii de mamifere cum sunt jderul de copac (Martes martes) și veverița
(Sciurus vulgaris).Pe Dealul Cetătții este întâlnită și vipera cu corn (Vipera ammodytes
ammodytes) specie pe cale de dispariție și strict protejată prin lege în întreaga lume. Pe lângă
vipera cu corn, în zonă se mai găsește și vipera comună care mai este cunoscută și sub numele de
viperă neagră (Vipera berus berus).Vipera cu corn preferă un habitat uscat, stâncării, liziere de
păduri dar de obicei în apropierea unei surse de apă. Masculii nu depășesc de obicei 90 cm, însa
au fost descoperite si exemplare de 1,20m. Femelele sunt puțin mai mici, au corpul scurt și
îndesat, mai masiv decât al viperei comune, mișcându- se mai încet fiind mult mai ușor de prins.

Are un coloritul este asemanator cu cel al viperei comune, masculii sunt de obicei un crem
deschis, sau gri cu o banda in zig-zag neagra,încadrându- se perfect in peisaj, iar femelele sunt de
un brun sau cafeniu deschis, cu bamda în zig-zag roscată.
O alta trasatura caracteristica a acestei vipere este bineînțeles cornul de pe vârful botului, format
din 2-4 solzi.

Pajiștile din jurul dealului Cetății sunt animate atât primavara cât și vara de numeroase specii de
fluturi, de țârâitul cosașilor și al greierilor, pe când în câmpiile cultivate, presarate cu tufișuri,
trăiesc iepurii de câmp (Lepus europaeus).

Dintre păsări putem aminti: mierla (Turdus merula), potârnichile (Perdix perdix), rața sălbatică (
Anas plathynchos), porumbei sălbatici, prepelița, uliu, coțofene, bufnițe, vrăbii, cuci, pițigoi,
ciocănitori, ciocârlii, privighetori, rândunici, grauri. Tot din familia pasarilor face parte găinușa
de alun (Tetrastes bonasia), o pasăre rară ocrotită prin lege.

Pădurea Bejan este o arie protejată situată pe teritoriul județului Hunedoara, în imediata
apropiere a municipiului Deva, aceasta întinzându-se pe 70 ha. Pădurea are o deosebită valoare
științifică, aici întâlnindu-se o varietate bogată de plante și animale. În această pădure întâlnim 8
din cei 9 reprezentanți indigeni ai stejarului.