-

UNIUNEA EUROPEANA
.........
lnlltrum.nte structurala
 Harta Piidurii Caraorman
fn zona protejatii

arbori....................................................... 10

Dunarii.................. 19
Dunarii........................20
natura...............................................................23

Dunarii...................24

.................................... 30

p,

--�� .g,
�.,, '
<ls #
<I"

- Zona strict protejata, S = 2.250 ha , ,.....__

 Calitatea conservativa a sitului

Calitatea conservativa a sitului este deosebita, pe grindul Caraorman existand

conditii de viata optime pentru numeroase specii stepice, eremiale, meditera­
neene �i balcanice. De asemenea, ornitofauna zonei cuprinde specii declarate
„Monumente ale Naturii" (de exemplu Corvus corax) �i numeroase specii prote­
jate prin conventii internationale.

Soluri. Majoritatea suprafetei acestei arii este acoperita de nisipuri carbonati­

ce nefixate �i psamosoluri carbonatice, iar intercalat (sub forma de fa�ii) apar
�i psamosoluri gleizate, carbonatice �i psamosoluri molice-gleizate, carbonati­
ce.

Geomorfologia �i geologia. Formele de relief pozitive sunt: dune costiere

(majoritatea suprafetei zonei), grinduri nisipoase marine (ln zona sudica) �i,
intercalat, suprafete plane de origine marina cu grinduri nisipoase formate din
roci sedimentare (depozite nisipoase, cochilifere, de origine mixta: fluviatila �i
marina). Altitudinea maxima este de 7 m.

Clima din zona ocupata de Padurea Caraorman este similara climei din Delta
Dunarii �i anume - climat temperat-continental cu influen\e pontice.

Cantitatea mare de caldura este data de durata medie anuala de stralucire a

soarelui, care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiatia solara globala
'insumeaza anual 125-135 kcal/ cm 2 , fiind printre cele mai m�ri din tara.

Temperatura medie anuala prezinta variatii mici 'in cadrul unitatii de productie,
'intre 11°C-12°C. Temperatura maxima �bsoluta a fost 39, 7°C. Temperat�ra
minima absoluta a fost (-26,8°) C. Prezinta interes faptul ca 'in Delta Dunarii,
minimele absolute pot atinge 'in perioada de vegetatie valori de -3,8°C.
Temperaturi minime se pot 'inregistra si 'in luna mai. Temperatura medie a lunii
celei mai reci (ianuarie) este de o0c (-1°(), iar a lunii celei mai calde (iulie)
este de 21°C-22°C. Prima zi de 'inghet apare la 10 noiembrie, iar ultima pe
1 aprilie. Precipitatiile medii anuale su�t 'in jur de 400 mm.

Pe Grindul Caraorman, reteaua hidrologica este formata din Bra\ele Sulina,

Canalul Litcov, Canalul Car�orman si Bratul Sfantu Gheorghe.
 Principalele tipuri de habitate sunt: Dune fixate cu vegetatie
herbacee perena - dune gri (cod 2130*); Tufari�uri de foioase
ponto-sarmatice (cod 40C0"); Paduri ripariene mixte cu Quer­
cus robur, Ulmus laevis, Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (cod 91F0).
Paduri de foioase pe dunele de coasta din zona Marii Negre
(EUNIS B1.7.c.).
Aria a capatat acest statut pentru protejarea celor mai dezvoltate �i mai repre­
zentative dune denudate din Delta Dunarii �i a padurii Caraorman, cu o struc­
tura caracteristica. Tipul acestei paduri este padure de stejar 1n amestec,
plasata pe grindul maritim 1nalt. Este formata 1n principal din stejar pedunculat
(Quercus robur), stejar brumariu (Quercus pendunculiflora), frasin comun
(Fraxinus excelsior), frasin de balta (Fraxinus angustifolia), frasin pufos (Fraxi­
nus palissae), ulm (Ulmus minor), plop alb (Populus alba), plop tremurator
(Popu/us tremula), plop cenusiu (Popu/us canescens), salcie alba (Salix alba),
salcie plesnitoare (Salix fragiLis). In stratul inferior al arborilor, 1n subarboret,
fotalnim par paduret (Pyrus pyraster), mar salbatic (Matus silvestris), specii de
zalogi (Salix cinerea, Salix pentandra, Salix triandra), corcodu� (Prunus
cersifera), dud alb (Morus alba). Stratul arbustiv este dominat de paducel (Cra­
taegus monogyna), crusan (Frangula a/nus), maces (Rosa canina), alte specii
fiind soc (Sambucus nigra), dracila (Berberis vulg�ris), sanger (Cornus sangu­
inea), porumbar (Prunus spinosa), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), mur de
campie (Ribes caesius), salba moale (Euonymus europaeus). In coroanele arbo­
rilor vegeteaza arbustii semi-paraziti: vascul alb (Viscum album) pe plopi si
salcii batrane, si vas�ul de stejar (Lo�anthus europaeus). Mai frecvent, 1n afa�a
padurii, sub fo�ma de tufe, 1ntalnim speciile de arbusti: catina alba (Hippophae
rhamnoides), catina rosie (Tamarix ramosissima), salcioara (Eleagnus angustifo­
lia), salcia de nisipuri '(Salix rosmarinifolia). Pe coamele dunelor 1ntalnim un
arbust de talie foarte mica, carcelul (Ephedra distachya), specie relict cu carac­
tere de trecere 1ntre Gymnospermae �i Angiospermae
 Specii de flora �i fauna

,,

Fauna este reprezentata prin insecte, peste 600 specii, �i aproxima­

tiv 150 specii de vertebrate.

Sunt prezente 102 specii de pa.sari, unele specii fiind rare, cum ar fi
codalbul (Haliacetus albicilla), corbul (Corvus corax) sau specii
vulnerabile, ca ciocanitoarea neagra (Driocopus martius).

Tn aceasta arie sunt prezente specii protejate prin Conventia de la

Berna, mamifere: chi\canul de padure (Sorex Araneus), chi\canul
pitic (Sorex minutus), iepure salbatic (Lepus capensis), vidra (Lutra
lutra), reptile precum broasca testoasa de apa (£mys orbicularis),
�oparla de camp (Lacerta agilis), �arpele de casa (Natrix natrix),
,, amfibieni precum buhaiul de balta (Bombino bombina), broasca de
,, pamant (Pelobates fuscus), broasca raioasa bruna (Bufo bufo),
broasca raioasa verde (Bufo viridis), brotacelul (Hyla arborea),
,, broasca mare de lac (Rana ridibunda).

,,
Plopul tremurator Este un arbore indigen, de talie mijlocie, 1n stati�ni favorabile
(Populus tremula) putand atinge 30 m inaltime �i 1. 5 m diametru. lnradacinarea
este superficiala, cu radacini laterale numeroase, lungi �i subtiri,
ce ajung la 20 m de tulpina. Tulpina este dreapta, cilindrica, cu
scoar�a cenu�iu-verzuie-albicioasa, mult timp neteda; la
batranete formeaza un ritidom negricios, adanc brazdat. Coroa­
na este rotunda, rara, luminoasa, cu tendinta ascendenta la
varful ramurilor. Frunzele au petiol lung pana la 8 cm, turtit
lateral, ceea ce face ca frunzele sa tremure la cea mai mica
adiere de vant. Fructele sunt sub forma de capsule, care se coc
prin Luna mai. Ca longevitate, plopul tremurator trece putin
peste 100 ani. Plopul tremurator are un areal larg, in Europa �i
Asia, trecand dincolo de 70 ° latitudine nordica, iar spre sud
ajunge in nord-vestul Africii. in Romania, apare frecvent in zona
montana, in molidi�uri, la 1600 m altitudine, dar coboara la
dealuri �i campie.
 Este o pasare rapitoare de zi, cu o anvergura a aripilor de peste
1 m, declarata monument al naturii. Acvila tipatoare mare are o
lungime de 65 de cm. Asemenea tuturor vulturilor, apartine
familiei Accipitridae. Poate fi 1ntalnita 1n zona din nordul E�ro­
pei, pana 1n Asia, si iarna, 1n sud-estul Europei, Estul Mijlociu si
sudul Asiei. Depu�e 1-3 oua 1ntr-un cuib construit 1n copaci.
Acvila Habitatul obi�nuit al acvilei tipatoare mari este zona 1mpa­
tipatoare durita, unde vaneaza mamifere mici �i alte mamifere terestre.
mare Este o acvila de marime medie spre mare, foarte asemanatoare
(Aquila cu acvila tipatoare mica, cu care seamana la aspectul general.
clanga) Penele capului si ale aripilor sunt de un mare foarte 1nchis si
contrasteaza c� penajul 1n general mare (fata de acvila
tipatoare mica, care are acelea�i pene deschise la culoare).
Capul este mic pentru o acvila. Adeseori este prezenta o zona
mai putin evidenta pe partea exterioara a aripilor, dar o zona de
1nceput alba 1n forma de luna este un bun indiciu. Puii au pete
albe pe aripi. Sunetele scoase sunt asemanatoare unor latraturi
de caine. I se mai spune si brehanaca, pentru ca emite niste
sunete ascutite. in delta, s� 1ntalneste 1n perioadele de pasaj si
iarna, cand , vaneaza rozatoare si pasari care traiesc pe langa
apa.
 Valoarea universala a Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii

• Valoarea universala a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta

prin includerea acesteia in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei
(1990), in cadrul Programului „OMUL ?I BIO SFERA"(MAB), lansat de UNESCO.
• Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991,
ca Zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor
de apa - Conventia RAMSAR.
• Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista Patrimoniului
Mondial Cultural �i Natural, in decembrie 1990.
• Valoarea patrimoniului natural �i eficienta planului de management
ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost
recunoscute prin acordarea in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii
protejate (reinnoita in 2005, 2010, 2020). Diploma Europeana a Ariilor Prote­
jate este una din cele mai prestigioase distinctii din Europa, atat datorita
criteriilor �tiintifice care trebuie respectate, cat �i a mecanismului de
moni­torizare continua pentru respectarea acestora.
• lncluderea RBDD impreuna cu Rezervatia Biosferei Dunarea din Ucraina in
Reteaua internationala a rezervatiilor biosferei transfrontiera Romania -
Ucraina, in anul 1998.
• Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este inclusa in reteaua europeana de arii
naturale protejate, in anul 2007, fiind declarata in intregime sit Natura
2000, atat ca Sit de importanta comunitara (ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI
0065 Delta Dunarii - zona marina), cat �i ca Arie Speciala de Protectie.
Pentru asigurarea unei administrari adecvate, Rezervatia
Biosferei „Delta Dunarii" este impartita in categorii de
zone functionale, caracteristice pentru rezervatiile
biosferei:
• Zonele strict protejate - 20 zone - ocupa o suprafata totala
de 50 904 ha (8,7% din supra fa ta rezervatiei). Acestea sunt
protejate in mod obligatoriu �i reprezinta e�antioane foarte
putin dera nja te, reprezenta tive pentru ecosistemele natu­
rale, terestre �i acvatice din rezervatie;
• Zonele tampon au fast stabilite in jurul zonelor cu regim de
protectie integra la. Ele ocupa o suprafata totala de 222 996
ha (38,5% din supra fa ta rezerva tiei) �i a u fast desemnate
pentru atenuarea impa ctului antropic a supra zonelor prote­
jate.
• Zonele de dezvolta re dura bila a copera o supra fa ta totala
de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezerva tiei). Ele cuprind
terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite
pentru folosinta a gricola, piscicola �i silvica �i terenuri pe
care sunt amplasate a�ezari uma ne. Zonele de reconstructie
ecologica sunt supra fete de teren in ca drul carora
Adminis­tra tia Rezerva tiei desfa�oa ra a ctivitati de refa cere
a echili­brului ecologic �i de rena tura re a zonei a fecta te,
falosind mijloace tehnice �i tehnologii adecvate.
 Ill.
DEZVOLTAREA DURABILA
A REZERVATIEI BIOSFEREI
DELTA DUNARII

diversitatea
Asigurarea dezvoltarii durabile in Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii este principiul care sta la baza tuturor programelor �i
proiectelor initiate de ARBDD impreuna cu partenerii sai de-a
lungul anilor.

Poluatorul plate�te
Una dintre cele mai importante axe ale Politicii Comunitare
de Mediu este Principiul Poluatorul Plateste. Conform acestui
principiu, cei ce aduc prejudicii m�diului inconjurator
trebuie sa plateasca, astfel incat, prin aceasta masura, sa se
poata realiza atat actiuni de prevenire a poluarii, cat �i de
sanctionare. Acest proiect este unul care aduce beneficii
mediului si nu exista factori care ar putea determina preju­
dicii mediului inconjurator.
 Utilizarea eficienta a resurselor
In cadrul proiectului ,,Conservarea Padurii Caraorman", utiliza­
rea eficienta a resurselor se va realiza prin urmatoarele activi­
tati:
- Desfiinta rea ga rdului existent �i folosirea ma teria lelor rama se din acesta in alte
activitati economice, urmarindu-se o cat mai buna valorificare a a cestuia . Noul gard
va fi construit din materiale dura bile, punandu-se accentul pe rezistenta. Astfel, se
va evita , pe cat posibil, necesita tea repa ra tiilor �i a inlocuirii a cestuia din urma,
elemente cauzatoare de utilizarea ineficienta a materiilor prime.
- Resursa umana va fi utilizata intr-un mod eficient, atat prin folosirea oboarelor in
vederea strangerii speciilor inva zive (u�urinta ca pturarii a cestora ), cat �i prin
a chizitia unui tra ctor puternic ca re sa poa ta rea liza benzile a nti-incendiu intr-un
timp cat mai scurt.
- Montarea punctelor PSI in zona protejata va permite interventia eficienta in
stinge­rea eventualelor incendii din zona protejata �i, implicit, utilizarea eficienta a
apei, dar �i a resursei uma ne directionate in vederea stingerii incendiilor.
- Procesul de informa re �i con�tientiza re este ba za t pe eficienta dia logului �i a
comunicarii.

In consecinta, implementarea proiectului presupune mai multe masuri prin care

resursele implicate (naturale, umane sau de alta natura), sa fie folosite fntr-un
mod eficient �i eficace.

Atenuarea �i adaptarea la schimbarile climatice

Schimbarile climatice reprezinta deja o componenta reala a vietii, efectele lor nega­
tive fiind resimtite atat in plan economic, cat �i social.

Circuitul carbonului in natura include �i procesul de fotosinteza, prin care acesta

este retinut �i transformat in oxigen, rolul eel mai important revenind plantelor.
Pastrarea biodiversitatii Padurii Caraorman are, a�adar, un efect indirect �i
in reducerea CO2 �i transformarea acestuia in oxigen. Rarirea florei din cadrul
zonei protejate are ca efect, pe langa distrugerea biodiversitatii �i scaderea
capacitatii de captare �i stocare a dioxidului de carbon.

Eventualele incendii din padure sunt factorul declan�ator pentru aparitia CO2, iar
implementarea masurilor anti-incendii (banda anti-incendiu), dar �i a celor de inter­
ventie rapida (puncte PSI), reprezinta alta actiune prin care implementarea proiec­
tului de fata atenueaza �i se adapteaza la schimbarile climatice.
Ne dezvoltam durabil

Asigurarea dezvoltarii durabile in Rezervatia Biosferei Delta

Dunarii este principiul care sta la baza tuturor programelor �i
proiectelor initiate de ARBDD irnpreuna cu partenerii sai de-a
lungul anilor.

Obiectivele proiectelor urmaresc imbunatatirea manage­

rnentului resurselor naturale din Rezervatie �i utilizarea Lor
durabila, pentru cre�terea standardului de viata al popu­
latiei locale �i irnplicarea acesteia pentru promovarea activi­
tatilor economice traditionale, ecoturisrn, con�tientizarea �i
educarea populatiei locale �i a publicului larg catre respectul
pentru natura.

Pentru a ne bucura in fiecare an de Rezervatia Biosferei

Delta Dunarii �i de peisajul ei unic atat de bogat', trebuie sa
fim vizitatori responsabili �i sa urrnam anurnite reguli de
conduita.
IV.
Proi ectul „CONSERVAREA PADURII
CARAORMAN" implementat de
Administratia Rezervati ei Biosferei Delta
Dunarii Tulcea, 1n parteneriat cu Asociatia
Danubiu, are urmatoarele obiective
specifice:

1. Cre�terea gradului de con�tientizare �i informare a grupurilor

\inta �i a factorilor interesa\i, privind protectia �i conservarea
biodiversita\ii, precum �i dezvoltarea durabila 1n perimetrul
zonei strict protejate din Padurea Caraorman.

2. lndeplinirea obiectivelor de management aferente zonei

strict protejate cu privire la 1nlaturarea presiunilor antropice
asupra speciilor �i habitatelor de interes conservativ, prin
realizarea infrastructurii necesare protectiei �i conservarii
biodiversita\ii (investi\ie 1n gard de protec\ie �i oboare).

3. Cresterea capacitatii institutionale de gestionare a zonei

strict protejate 1n ved�rea redu�erii impactului negativ asupra
biodiversita\ii, prin dotarea infrastructurii existente cu utilaje
�i echipamente performante (tractor cu toate dotarile: plug,
disc �i tocator), cu ajutorul carora se va realiza o banda
anti-in­cendiu cu o la\ime 1ntre 12 si 20 metri, care va
1nconjura zona protejata.