ZONA UMEDĂ

LACUL TAŞAUL – O IMPORTANTA ZONĂ AVIFAUNISTICĂ

DIN DOBROGEA (ROMÂNIA)

Gabriel BANICA
(Lucrare susţinută la Conferinţa Naţională
BIOTASAS 2005, Mai, Braşov)

CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ

Dobrogea este, în ciuda aridităţii climatului său, o regiune a

României foarte bogată în zone umede. Desigur, în primul rând există
Delta Dunării şi Complexul lagunar Razelm – Sinoie, din zona sa nord-
estică, dar şi în Dobrogea de sud (judeţul Constanta) sunt destule lacuri
mari şi frumoase. Dintre acestea, cel mai mare este cu siguranţă lacul
Tasaul.
Este un liman fluvio-maritim, despărţit de mare printr-un
perisip de 1.500 m, fiind situat la sud de Capul Midia si la nord de
localităţile Sibioara şi Năvodari. Lacul se afla în prelungirea văii
pârâului Casimcea, ţărmurile sale prezentând promontorii şi golfuri.
Aceste ţărmuri sunt înalte (3 m … 12 m) şi sunt constituite din calcare
jurasice şi şisturi verzi. Lacul are luciul de apă situat la altitudinea de 1
m şi are o suprafaţă de 2.335 ha (alţi autori dau cifra de 22,8 Km2). Apa
este uşor salmastră, cu un nivel ce se menţine constant datorită
aportului de apa al pârâului Casimcea şi are o adâncime maximă de
5,4 m. Există şi două insule, insula Ada, cu o suprafaţă de 30,3 ha şi o
altitudine maximă de 12,8 m şi insula La Ostrov, cu o suprafaţă de 3,0
ha şi o altitudine maximă de 4,6 m.
De-a lungul ţărmurilor există puţină vegetaţie palustra, datorita
falezelor înalte şi a salinităţii apei. Ţinuturile din jur sunt deluroase,
acoperite cu vegetaţie stepică, ierboasă, şi de culturi agricole, în
special graminee.
Ca aproape pe tot litoralul românesc, şi aici omul şi-a făcut
simţită prezenţa. În estul lacului, pe perisipul ce-l mărgineşte de mare,
se afla un uriaş Combinat Petrochimic, în extremitatea sa vestică există
o fermă piscicolă, iar în dreptul localităţilor Sibioara şi Luminiţa sunt
două cariere pentru exploatarea calcarului şi a pietrei. Păşunatul,
vânătoarea şi pescuitul completează tabloul activităţilor umane din
zonă. Cea mai importantă localitate este Năvodari, din partea sud-
estica a lacului (Breier, Ariadna. 1976, Dragan, M. 2002, Radulescu, I.,
Herbst-Radoi, Athena. 1974).

1
 GHID DE INFORMARE

ISTORIC

Desi lacul Tasaul este uşor accesibil, există foarte puţine date
publicate despre avifauna sa. Una din primele menţionări asupra
păsărilor de aici este făcută de ornitologul belgian J. van Impe (Impe, J.
1970), care s-a ocupat în special de limicole şi pescăruşi. Cu ocazia
recensămintelor păsărilor acvatice (mai ales asupra gastelor şi raţelor
sălbatice), din timpul iernii, este amintit şi lacul Tasaul, cum ar fi în
lucrările scrise de Banica, G. (1998), Ciochia, V., Hafner, H. (1960),
Munteanu, D., Toniuc, N., Weber, P., Szabo, J., Marinov, M. (1989) si
Talpeanu, M. (1971).
Studiile recent efectuate asupra gastei cu gât roşu amintesc şi
lacul Tasaul: Kiss, J., B., Hulea, D., Petrescu, E.., Ballon, E., Marinov,
M. (1997) si Talpeanu, M., Paspaleva, M. (1971).
Nu am reuşit să găsim până la această dată o lucrare de
ansamblu asupra avifaunei lacului Tasaul.

METODA

Între anii 1994…2003 au fost efectuate un număr de 20 de

ieşiri în teren pentru determinarea speciilor existente în perimetrul
lacului Tasaul (17.02.1994, 30.03.1994, 06.04.1994, 16.06.1994,
26.09.1995, 22.03.1996, 26.06.1996, 01.08.1996, 28.11.1996,
03.12.1996, 20.01.1997, 30.11.1997, 22.12.1997, 11.01.1998,
11.08.1998, 28.09.1998, 20.01.1999, 15.01.2000, 14.10.2001,
29.06.2003). La fiecare ieşire a fost parcurs, pe jos, malul sudic al
lacului, între localităţile Năvodari şi Sibioara, păsările observate fiind
identificate cu ajutorul binoclului (10x50) si a lunetei (30x75).

REZULTATE

Până în prezent, am reuşit să identificăm un număr de 80 de

specii de păsări în zona lacului Tasaul. Dintre aceste specii, trebuie să
remarcăm existenţa speciei Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu), una
din păsările periclitate ale lumii.
Această frumoasă gâscă sălbatică cuibăreşte în tundra
Siberiei de vest, mai ales în Peninsula Taimyr. Odată cu sosirea asprei
ierni polare, păsările migrează spre sud, şi după un lung drum (6.000
km), ajung în Dobrogea, unde iernează. Trebuie precizat că până în
anii 1968…1970 principalul cartier de iernare al acestor păsări era
golful Kirov din Marea Caspică. Probabil că distrugerea surselor de
hrană a fost principala cauză a acestei radicale schimbări a locurilor de

2
 ZONA UMEDĂ
iernare. Aşa se face că în prezent, Dobrogea este principalul loc de
iernare al gastelor cu gât roşu, în anii favorabili iernând aici aproximativ
90% din populaţia mondială a acestei specii (cam 50.000 de
exemplare) (Talpeanu, M., Paspaleva, Maria. 1971). Gâştele au nevoie
pentru noapte de suprafeţe de apă întinse, unde nu pot fi deranjate de
prădători sau de vânători. Unul dintre aceste locuri este şi lacul Tasaul,
care adăposteşte în mod normal, în fiecare iarnă, între 300 şi 5.000 de
gâşte cu gât roşu (Kiss, J., B. Et colab. 1997).
Desigur, nu este singura specie de pasăre acvatică care
iernează aici. Corcodeii (Podiceps cristatus, Podiceps nigricollis),
lebedele (Cygnus olor, Cygnus cygnus), gârlitele mari (Anser albifrons),
califarii albi (Tadorna tadorna), raţele sălbatice (Anas crecca, Anas
platyrhynchos, Aythya ferina, Aythya fuligula, Mergus albellus), lişiţele
(Fulica atra) şi pescăruşii (Larus minutus, Larus ridibundus, Larus
canus, Larus cachinnans) sunt principalele specii de păsări acvatice
care iernează în mod curent pe apele acestui lac, în efective mari
(Banica, G. 1998). Au fost recenzate până la 206 exemplare de
corcodei mari (Podiceps cristatus), 300 de exemplare de cormorani
mari (Phalacrocorax carbo sinensis), 3.000 de exemplare de gârlite
mari (Anser albifrons), 14 exemplare de lebede de vară (Cygnus olor),
50 exemplare de califari albi (Tadorna tadorna), 10.000 de exemplare
de raţe cu cap castaniu (Aythya ferina), 500 de exemplare de raţe
moţate (Aythya fuligula), 3.000 de exemplare de raţe mari (Anas
platyrhynchos), 600 exemplare de lişiţe (Fulica atra), 4.000 exemplare
de pescăruşi răzători (Larus ridibundus) şi 400 de exemplare de
pescăruşi suri (Larus canus).
Primăvara şi toamna, perioade de pasaj, limicolele şi laridele
domină avifauna lacului. Au fost observate, în grupuri de mai multe zeci
de exemplare, nagâţi (Vanellus vanellus), prundarasi (Charadrius sp.),
fluierari (Tringa sp.), bătăuşi (Philomachus pugnax), pescăruşi (Larus
sp.), pescăriţe răzătoare (Gelochelidon nilotica), chire (Sterna sp.) şi
chirighite (Chlidonias sp.). Desigur, sunt prezenţi şi cormoranii mari
(Phalacrocorax carbo sinensis), lebedele (Cygnus olor), califarii albi
(Tadorna tadorna) şi raţele sălbatice (Anas sp., Aythya sp.).
Şi vara lacul Tasaul adăposteşte populaţii interesante de
păsări. În partea sa vestică şi în cea estică, unde stufărişul are o
extindere mai mare, cuibăresc corcodelul mare (Podiceps cristatus),
stârcul pitic (Ixobrichus minutus), raţa mare (Anas platyrhynchos), rata
pestriţă (Anas strepera), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa
(Fulica atra), lăcarul de stuf (Acrocephalus scirpaceus) şi lăcarul mare
(Acrocephalus arundinaceus). În câteva vizuini săpate în dealurile din
jurul lacului mai poate fi găsit clocind califarul alb (Tadorna tadorna)
(Banica, G. 1995), iar pe micile porţiuni de plajă se poate întâlni
cuibărind şi prundăraşul gulerat mic (Charadrius dubius). Stepele şi
culturile de pe malurile lacului sunt folosite pentru cuibărit de diverse
3
 GHID DE INFORMARE
specii de ciocârlii: Melanocorypha calandra, Galerida cristata şi Alauda
arvensis. Un alt habitat important pentru cuibăritul pasărilor este
constituit din falezele şi malurile înalte ce străjuiesc lacul. În găurile din
maluri îşi fac cuiburile specii ca vânturelul roşu (Falco tinnunculus),
cucuveaua (Athene noctua), prigoria (Merops apiaster), stăncuţa
(Corvus monedula), graurul (Sturnus vulgaris) si lăstunul de mal
(Riparia riparia).
Un loc special de cuibărit îl gasim în cele două cariere de
exploatare a pietrei şi calcarului, situate în imediata apropiere a lacului
Tasaul, cele de la Luminiţa si Sibioara. În anii 2002 şi 2003 au clocit
aici peste 2.000 de exemplare de lăcustari (Sturnus roseus), o pasăre
originară din stepele Asiei Centrale. Acesta ajunge rar în Europa, mai
ales sub formă de invazii, odată la 8…10 ani. Cuibăreşte în colonii
imense ce pot depăşi 10.000 de indivizi, constituind un spectacol
impresionant. În anul 2003 lacustarii au cuibărit în Dobrogea în număr
de aproximativ 16.000…18.000 de perechi, cea mai mare invazie de
lăcustari în Europa, din ultimii 50 de ani! Este o pasăre ocrotită, care
aduce mari foloase agriculturii prin numărul mare de lăcuste pe care îl
consumă (Kiss, J., B. Et colab. 2004).
Iată care sunt speciile de păsări ocrotite prin Convenţii
Internaţionale (la care România a aderat), care trăiesc şi în zona lacului
Tasaul:
Convenţia de la Bonn: Anexa nr.2: Podiceps grisegena,
Ixobrychus minutus, Fulica atra, Anatidae sp., Falconidae sp.,
Charadriidae sp., Scolopacidae sp., Larus melanocephalus, Sterna
sandvicensis, Sterna hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias niger,
Merops apiaster.
Convenţia de la Berna: Anexa nr.2: Podiceps grisegena,
Podiceps nigricollis, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus, Cignus
cygnus, Branta ruficollis, Tadorna tadorna, Mergus albellus, Falco
tinnunculus, Falco subbuteo, Charadrius dubius, Tringa ochropus,
Calidris minuta, Larus melanocephalus, Larus minutus, Chlidonias
niger, Chlidonias hybridus, Gelochelidon nilotica, Sterna hirundo,
Sterna albifrons, Sterna sandvicensis, Athene noctua, Merops apiaster,
Upupa epops, Melanocorypha calandra, Motacilla alba, Motacilla flava,
Lanius collurio, Lanius minor, Hirundo rustica, Delichon urbica, Riparia
riparia, Oenanthe oenanthe, Parus caeruleus, Emberiza schoeniclus,
Carduelis cannabina, Sturnus roseus.
Acordul de la Haga: Anexa nr.2: Podiceps grisegena,
Ixobrychus minutus, Cygnus olor, Cygnus cygnus, Anser albifrons,
Branta ruficollis, Tadorna tadorna, Anas strepera, Anas crecca, Anas
platyrhynchos, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya fuligula,
Mergus albellus, Fulica atra, Charadrius dubius, Vanellus vanellus,
Tringa totanus, Tringa ochropus, Tringa nebularia, Calidris minuta,

4
 ZONA UMEDĂ
Larus melanocephalus, Gelochelidon nilotica, Sterna sandvicensis,
Sterna hirundo, Sterna albifrons, Chlidonias niger.

CONCLUZII

Lacul Tasaul, prin suprafaţa sa mare, constituie un excelent

refugiu pentru pasările acvatice aflate în migraţie.
Majoritatea pasărilor care cuibăresc în Delta Dunării,
primăvara şi toamna, trec în zbor peste acest lac sau poposesc pe
apele sale.
Iarna, sosesc alţi oaspeţi înaripaţi care vor staţiona în zonă,
atâta timp cât nu îngheaţă apele şi nu sunt deranjate de oameni.
Malurile sale înalte sunt excelente locuri de cuibărit pentru
păsările care îşi fac cuibul în găuri şi diverse alte cavităţi.
Lacul se află în sud-vestul şi în imediata apropiere a
Complexului Lagunar Razelm-Sinoie, parte integranta a Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării şi se situează în calea traseelor de migraţie ce
urmează coasta Marii Negre. Aceasta poziţie strategica îi conferă o
mare importanţă pentru păsările acvatice care tranzitează aceste locuri.
Credem ca ocrotirea avifaunei acestui lac – condiţie a
supravieţuirii multor specii rare de păsări (cum ar fi Branta ruficollis şi
Sturnus roseus) – este o nouă etapă în lupta pentru conservarea bio-
diversităţii ţinuturilor dobrogene.

Specii de păsări observate pe lacul Tasaul.

Nr. crt. Nume ştiinţific Nume în limba Nume în limba

română engleză
Podiceps
Great Crested
01 cristatus Corcodel mare
Grebe
(Linnaeus)
Podiceps
Corcodel cu gât Red-necked
02 grisegena
roşu Grebe
(Boddaert)
Podiceps
Corcodel cu gât Black-necked
03 nigricollis
negru Grebe
(C.L.Brehm)
Phalacrocorax
04 carbo sinensis Cormoran mare Cormorant
(Blumenbach)
Ixobrychus
05 minutus Stârc pitic Little Bittern
(Linnaeus)

5
 GHID DE INFORMARE
Egretta garzetta
06 Egreta mică Little Egret
(Linnaeus)
Ardea cinerea
07 Stârc cenuşiu Grey Heron
(Linnaeus)
Cygnus olor
08 Lebăda de vară Mute Swan
(Gmelin)
Cygnus cygnus
09 Lebăda de iarnă Whooper Swan
(Linnaeus)
Anser albifrons White-fronted
10 Gârliţă mare
(Scopoli) Goose
Branta ruficollis Gâsca cu gât Red-breasted
11
(Pallas) roşu Goose
Tadorna tadorna
12 Califar alb Shelduck
(Linnaeus)
Anas strepera
13 Raţa pestriţă Gadwall
(Linnaeus)
Anas crecca
14 Raţa mică Teal
(Linnaeus)
Anas
15 platyrhynchos Raţa mare Mallard
(Linnaeus)
Anas
16 querquedula Raţa cârâitoare Garganey
(Linnaeus)
Aythya ferina Raţa cu cap
17 Pochard
(Linnaeus) castaniu
Aythya fuligula
18 Raţa moţată Tufted Duck
(Linnaeus)
Mergus albellus
19 Ferestraş mic Smew
(Linnaeus)
Falco
20 tinnunculus Vânturel roşu Kestrel
(Linnaeus)
Falco
Şoimul
21 subbuteo Hobby
rândunelelor
(Linnaeus)
Gallinula
22 chloropus Găinuşa de baltă Moorhen
(Linnaeus)
Fulica atra
23 Lişiţa Coot
(Linnaeus)
Charadrius
Prundăraş Little Ringed
24 dubius
gulerat mic Plover
(Scopoli)

6
 ZONA UMEDĂ
Vanellus
25 vanellus Nagât Lapwing
(Linnaeus)
Calidris minuta
26 Fugaci mic Little Stint
(Leisler)
Philomachus
27 pugnax Bătăuş Ruff
(Linnaeus)
Gallinago
Becaţină
28 gallinago Snipe
comună
(Linnaeus)
Limosa limosa Black-tailed
29 Sitar de mal
(Linnaeus) Godwit
Tringa
Spotted
30 erythropus Fluierar negru
Redshank
(Pallas)
Tringa totanus Fluierar cu
31 Redshank
(Linnaeus) picioare roşii
Tringa nebularia Fluierar cu
32 Greenshank
(Gunnerus) picioare verzi
Tringa ochropus Green
33 Fluierar de zăvoi
(Linnaeus) Sandpiper
Larus
Pescăruş cu cap Mediterranean
34 melanocephalus
negru Gull
(Temminck)
Larus minutus
35 Pescăruş mic Little Gull
(Pallas)
Larus
Black-headed
36 ridibundus Pescăruş râzător
Gull
(Linnaeus)
Larus canus
37 Pescăruş sur Common Gull
(Linnaeus)
Larus fuscus Pescăruş Lesser Black-
38
(Linnaeus) negricios backed Gull
Larus
Pescăruş Yellow-legged
39 cachinnans
argintiu Gull
(Pallas)
Gelochelidon Pescăriţa
40 Gull-billed Tern
nilotica (Gmelin) râzătoare
Sterna
41 sandvicensis Chiră de mare Sandwich Tern
(Latham)
Sterna hirundo
42 Chiră de baltă Common Tern
(Linnaeus)

7
 GHID DE INFORMARE
Sterna albifrons
43 Chiră mică Little Tern
(Pallas)
Chlidonias
Chirighiţă cu
44 hybrida Whiskered Tern
obraji albi
(Pallas)
Chlidonias
Chirighiţă
45 niger Black Tern
neagră
(Linnaeus)
Columba
Porumbel de
46 Oenas Stock Dove
scorbură
(Linnaeus)
Streptopelia
47 decaocto Guguştuc Collared Dove
(Frivaldszky)
Cuculus canorus
48 Cuc Cuckoo
(Linnaeus)
Athene noctua
49 Cucuvea Little Owl
(Scopoli)
Apus apus
50 Drepnea neagră Swift
(Linnaeus)
Merops apiaster
51 Prigorie Bee-eater
(Linnaeus)
Upupa epops
52 Pupăză Hoopoe
(Linnaeus)
Melanocorypha
Ciocârlie de
53 calandra Calandra Lark
bărăgan
(Linnaeus)
Galerida cristata
54 Ciocârlan Crested Lark
(Linnaeus)
Alauda arvensis Ciocârlie de
55 Skylark
(Linnaeus) câmp
Riparia riparia
56 Lăstun de mal Sand Martin
(Linnaeus)
Hirundo rustica
57 Rândunică Swalow
(Linnaeus)
Delichon urbica
58 Lăstun de casă House Martin
(Linnaeus)
Motacilla flava Codobatura Blue-headed
59
(Linnaeus) galbenă Wagtail
Motacilla alba
60 Codobatura alba White Wagtail
(Linnaeus)
Troglodytes
61 troglodytes Ochiu boului Wren
(Linnaeus)

8
 ZONA UMEDĂ
Oenanthe
62 oenanthe Pietrar sur Wheater
(Linnaeus)
Acrocephalus
63 scirpaceus Lăcar de stuf Reed Warbler
(Hermann)
Acrocephalus
Great Reed
64 arundinaceus Lăcar mare
Warbler
(Linnaeus)
Hippolais Frunzăriţa
65 Icterine Warbler
icterina (Vieillot) galbenă
Parus caeruleus
66 Piţigoi albastru Blue Tit
(Linnaeus)
Lanius collurio Sfrâncioc Red-backed
67
(Linnaeus) roşiatic Shrike
Lanius minor Lesser Grey
68 Sfrâncioc mic
(Gmelin) Shrike
Pica pica
69 Coţofană Magpie
(Linnaeus)
Corvus
70 monedula Stăncuţă Jackdaw
(Linnaeus)
Corvus
Cioara de
71 frugilegus Rook
semănătură
(Linnaeus)
Corvus corone
72 cornix Cioară grivă Hooded Crow
(Linnaeus)
Sturnus vulgaris
73 Graur Starling
(Linnaeus)
Sturnus roseus Rose-coloured
74 Lăcustar
(Linnaeus) Starling
Passer
75 domesticus Vrabie de casă House Sparrow
(Linnaeus)
Passer
76 montanus Vrabie de câmp Tree Sparrow
(Linnaeus)
Fringilla
77 coelebs Cinteză Chaffinch
(Linnaeus)
Carduelis
78 carduelis Sticlete Goldfinch
(Linnaeus)

9
 GHID DE INFORMARE
Carduelis
79 cannabina Cânepar Linnet
(Linnaeus)
Emberiza
80 schoeniclus Presură de stuf Reed Bunting
(Linnaeus)

Convorbire cu Virgil Munteanu

-Guvernatorul Rezervaţiei Delta Dunării-
Adevărul
28 august 2004

Bâstroe n-are decât 8 kilometri. Proiectul care va afecta Delta

reprezintă un canal Dunăre - Marea Neagră, de 164 de kilometri, din
care Bâstroe e doar o picătură.
Ucrainenii estimează că lucrările se vor încheia, în cel mai bun
caz, în 2008. Până atunci nu se pierde foarte multă apă. Oricum, noi
vom începe măsurători şi studii aprofundate. De ieri, după discuţia de la
Cotroceni, există finanţare pentru cercetările legate de Bâstroe.
Dacă noi le facem studiu de impact, ce treabă mai au
ucrainenii?
Noi facem studiul de impact pe Delta românească. Oricum,
ucrainenilor li s-a cerut şi un studiu privind afectarea Deltei din teritoriul
ucrainean, care este, la rândul ei, considerată patrimoniu UNESCO.
Uniunea Europeană e îngrijorată că lucrările vor afecta şi Rezervaţia….
De-aia nu mai poate Kucima!
S-a pus, e drept, problema că organizaţiile internaţionale nu
au ce face, dacă nu se respectă tratatele de mediu, dar nu e aşa.
Procedurile sunt greoaie: s-a decis instituirea unei comisii de anchetă,
se fac monitorizări, raportate. Sunt însă reglementări juridice foarte
clare. În final, cei vinovaţi plătesc, sunt puşi să repare, pe cheltuiala lor,
stricăciunile pe care le-au făcut. Vă dau un singur exemplu: în 1999, a
fost sancţionată poluarea cu metale grele a estuarului Guadalquivir din
Spania. Legislaţia internaţională în domeniul mediului devine tot mai
strictă. Vedeţi cum sunt urmăriţi, astăzi, şi pedepsiţi cei care au înfăptuit
crime împotriva umanităţii: există tribunale internaţionale, faptele nu se
prescriu, iar sancţiunile sunt dure. Eu sper că, în scurt timp, vom avea
aceeaşi abordare în cazul celor care distrug natura, punând în pericol
umanitatea. Distrugerea mediului e o crimă împotriva umanităţii.

10
 ZONA UMEDĂ
Magistrala Albastră avea studiu de impact?
În mod sigur, dacă s-ar fi putut face speculaţii pe această
temă, în plin război rece, s-ar fi făcut. Sunt deosebiri fundamentale între
cele două tipuri de canale. Pe canalul pe care încearcă ucrainenii să-l
construiască vor circula nave maritime de 25.000 tdw. Viteza apei e
mare, iar cantitatea de apă deturnată e imensă.
Dar irigaţiile din Dobrogea nu iau apă din Dunăre?
Toate ţările tranzitate de fluviu scot apă pentru irigaţii, dar
cantitatea e nesemnificativă. Plus că mare parte din apă se reîntoarce
în fluviu, prin ploi, izvoare etc.
Mai mult au protestat guvernele decât ecologiştii?
Oooo, dar s-au implicat şi ONG-urile, şi nu cele locale, ci
marile organizaţii internaţionale. Au fost WWF, adică Fondul mondial
pentru Natură, Bird Life International, Wetland Int., Societatea Regală
Britanică şi câte altele.
Comparaţie poluare Tisa – Bâstroe.
Deversarea de cianuri în Tisa e o nimic toată pe lângă
Bâstroe, nu suportă comparaţie. Canalul are efecte în timp. Acea
poluare avea un caracter trecător. Era o poluare accidentală, nu o
distrugere făcută cu un plan, în bună cunoştinţă de cauză. Cred că toţi
cei care ştiu şi nu protestează devin complici. Sper că Greenpeace va
ieşi curând din vacanţă.
Între copiii ucraineni, care n-au bani de covrigi, şi
pelicanii care n-au plaur, dumneavoastră ce aţi alege?
Să fim serioşi: canalul nu are nici o eficienţă economică!
Canalul Bâstroe ia din banii de educaţie ai copiilor ucraineni şi le
distruge şansa de a avea o slujbă în turism, pe viitor. În fond, de ce au
nevoie de un canal ucrainenii, care aveau ieşire la mare prin Braţul
Chilia? Pentru că acesta se colmatează foarte repede, deci nu e
posibilă navigaţia. Evident, la fel se va întâmpla şi la finalizare, cu
canalul. Vor fi necesare lucrări foarte serioase. Şi noi cheltuim mult
pentru a menţine navigabil Canalul Sulina, dar pe acesta circulă şi nave
aparţinând altor state. Cine va prefera să folosească Bâstroe, care este
de două ori mai lung: 164 de kilometri, faţă de 70, Sulina? Nici un
navigator. Nici un amator nu e nebun să aleagă un traseu mai lung. Ei
îşi pot obliga propriile nave să-l folosească, dar chiar armatorii
ucraineni vor protesta, din cauza costurilor. Costurile de întreţinere vor
depăşi de mai multe ori taxele pe care le plătesc ei azi.
Haideţi să punem răul înainte!
Va fi afectată partea de nord a Deltei, Roşca - Buhaiova cea
mai mare colonie de pelicani din Europa, pădurea Letea. Trebuie avute
în vedere situaţiile excepţionale, cum a fost seceta din 2003, când apa
sărată a intrat pe Sulina. Acelaşi lucru se va putea produce de acum şi
pe Chilia. Navele mari vor speria peştele. Golful Musura se va colmata.
Pescarii de pe Chilia pot să-şi ia adio de la această meserie.
11
 GHID DE INFORMARE
Distrugerile care se vor produce în zona Letea şi asupra coloniei de
pelicani pot fi ireparabile.
Da’ elicele de iahturi nu sperie peştele?
Avem o problemă şi noi, românii, cu aceste ambarcaţiuni de
putere, care pătrund pe canale, dar o vom rezolva. Împreună cu
Ministerul Transporturilor, în cel mai scurt timp, vom reglementa regimul
ambarcaţiunilor care pot intra în Deltă.
Cine vede Delta, să poată striga împotriva distrugerii ei?
Numărul turiştilor a depăşit orice aşteptări: deja e de trei ori
mai mare ca în 2003, iar sezonul nu e încheiat. Dacă anul trecut au
plecat 6 nave de croazieră de la Viena la Tulcea, acum am primit 150
de nave, iar pentru 2005 s-au făcut rezervări pentru 400 de croaziere.
Câţi turişti fac un Bâstroe?
Studiile de impact sunt foarte greu de finalizat, fiindcă impactul
depinde de calitatea turiştilor. Englezii au estimat că Delta ar putea
primi 2 milioane, anual. Dacă ne gândim la turiştii pe care îi cunoaştem,
care aruncă gunoaiele în iarbă şi spală maşina în râu, cred că e o cifră
„periculoasă”.
De ce n-aveţi stuf pe acoperişul ARBDD?
Stuful merge la export: 10.000 de tone pe an, şi e căutat în
principal pentru acoperişuri. Cei foarte bogaţi din Occident vor case
ecologice, cu acoperiş din stuf. Nu e nici o problemă, potenţialul
recoltabil e de 200.000 de tone pe an, fără nici un impact pe mediu. Cât
despre peşte… s-a calculat că, anual, se prind 3.500 de tone, inclusiv
cele braconate sau scoase de “undiţari”.
La peşte, anul 2004 a fost un an prost?
Aşa spun pescarii, fiindcă peştele e acoperit de apă. Dacă
apele au fost mari, peştele a fost greu de prins şi de pescari, şi de
păsări. Din punctul nostru de vedere, e un an foarte bun. S-a făcut mult
puiet, iar peştele mare a avut vreme să crească, fiind mai greu de prins.
La anul, va fi mult peşte şi se vor scoate marile trofee.
Care este animalul – emblemă pentru Deltă?
În Deltă sunt 321 de specii. Dar, din păcate, cel mai răspândit
peşte rămâne cel cu valoare comercială mică: plătica şi carasul. Ele
rămân predominante. Asta arată că va trebui să refacem efectivele de
răpitori. Institutul de Cercetare Delta Dunării a considerat necesar să
repopulăm cu şalău Lacul Razelm. Puietul a crescut la Enisala, iar în
Razelm s-au depus 1.800 cuiburi de icre embrionate. Asta înseamnă
3.000 de tone de puiet, care migrează în toată Delta. Astăzi, dacă
mergem la Razelm, veţi vedea bancuri de peşti cu ochiul liber. Pentru
noi, aceasta e cea mai frumoasă imagine din Deltă.

12
 ZONA UMEDĂ
CĂLĂTOR PRIN SATELE DE PE VALEA DUNĂRII

AUTOR…

Austria este una dintre cele mai atractive ţări din punct de
vedere turistic, fiind preferată de mulţi turişti atât în timpul vacanţelor de
iarnă, cât şi în lunile de vară. Are munţi, păduri, lacuri, Dunăre. Ce-i
trebuie mai mult unui om obişnuit care vreo 48 de săptămâni pe an
trăieşte, munceşte, respiră printre blocuri, aglomeraţii urbane, gaze de
eşapament?!
Turismul rural în Austria este extrem de bine organizat. În
folosul turismului. Practic, în fiecare sătuc există indicatoare care te
conduc spre „puncte de informare”. Aici, turistul primeşte broşuri,
informaţii despre punctele de atracţie din zonă: castele, muzee, diverse
destinaţii turistice, parcuri, locuri de distracţii. Prin aceste centre, se
promovează foarte bine şi regiunea. La aceste „puncte de informare”
afli tot ceea ce te interesează pentru a te putea caza la o pensiune.
Criteriile după care se face căutarea presiunii dorite de oaspete sunt
preţul, apartament sau cameră, numărul de persoane, perioada
sejurului/vacanţei. Personalul de la aceste „puncte de informare” ia
legătura cu proprietarul pensiunii care îl confirmă locurile disponibile. În
momentul în care s-a stabilit la ce pensiune va sta turismul, acesta
primeşte o hartă tipărită în care are toate coordonatele necesare pentru
a ajunge – fără a se rătăci şi a fi nevoit să întrebe în stânga şi în
dreapta – la pensiune.
„Numai orb să fii ca să te pierzi. Te orientezi foarte bine după
harta respectivă şi ajungi foarte repede la familia unde ai rezervare”,.
Spune Valentin Negoiţă „ghidul” nostru prin Austria.

Pensiuni din Austria

Proprietarii sunt amabili, doresc să te facă să te simţi bine la
ei. Aproape toţi vorbesc şi limba engleză.

Dotări:
- o pensiune are în medie 2-3 camere; proprietarii locuiesc, în
general, într-o cameră, la parter; 90% dintre pensiuni au cel puţin un
duş pentru fiecare cameră;
- telefonul casei poate fi folosit;
- locuri de parcare.

Rezervări: în perioada vacanţei de iarnă este bine să se facă

rezervări din timp; vara, nu este nevoie; rezervările la pensiuni din
Austria se pot face prin Internet sau prin telefon.

13
 GHID DE INFORMARE
Web: www.farmholidays.com

„Austriecii mizează mult pe seriozitatea clientului. Dacă cineva

face o rezervare, prin internet, proprietarul casei păstrează camera şi
nu îşi pune problema că a fost o glumă şi că nu va veni nimeni. Dacă
intervine ceva, se aşteaptă să fie anunţat din timp pentru a putea atunci
să o închirieze altcuiva”, spune Valentin Negoiţă, preşedintele
Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de
Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţilor (APDETIC)

La plecare, proprietarii pensiunilor oferă turiştilor o carte

poştală cu pensiunea şi datele de contact. O formă de promovare
eficientă! –fotoexp.

De ce să alegi o pensiune şi nu un hotel clasic:

- preţ mai mic la pensiune; pentru 1 noapte, costurile sunt mai
mari; pentru mai multe nopţi se face discount: exemplu – tarif
pensiune: 15-20 Euro/pers./noapte cu mic dejun; tarif hotel 30-
40 Euro/pers.
- poţi discuta cu gazdele care sunt extrem de prietenoase, afli
despre obiceiurile lor şi tot felul de lucruri noi
- te poţi plimba prin grădină şi să iei masa aici, respiri aer curat

„Turistul este văzut ca sursă de venituri şi nu ca vacă de muls

… cum gândesc alţii, adică îi luăm tot şi nu mă interesează dacă mai
vine pe aici. Proprietarul de acolo ştie că, dacă un turist pleacă
nemulţumit, i se duce vestea şi îşi va pierde licenţa de operare”
Valentin Negoiţă

Fiecare pensiune are pe perete licenţa de operare dată de

autoritatea de turism din landul respectiv.

Trasee – sugestii
 Valea Dunării(Wachau): renumită zonă pentru drumeţii, fie
pe jos, fie cu bicicleta
 Zonă bogată în vii şi livezi de meri, caişi, pruni, peri
 Numeroase castele, mănăstiri, abaţii
 Capitala regiunii: Krems
Acces:
autostrada A1 Viena – St. Polten
Valea Dunării se întinde pe circa 100 km.
 Brennerpass (trecătoarea Brenner spre Italia) – Tirol
Un loc perfect de sejur, în drum spre Italia, prin pasul
Brenner

14
 ZONA UMEDĂ
Acces: autostrada A 12 Salzburg – Innsburck
Igls se află la 10 minute depărtare de Innsburk (5 Km),
capitala Tirolului.
Recomandabil: să se meargă pe şoseaua veche Innsbruk-
Igls – Patsch – Ellbogen – Matrei
 Zillertal: zonă montană, renumită prin staţiunile de schi;
vara, turiştii pot face numeroase drumeţii
Acces: autostrada A 12 Salzburg – Innsburk
Intrare Zillertal: Strass – Mayrhofen – Gerlos

Preparate specifice:
- mâncăruri bazate pe carne de porc şi vacă, sosuri
- gogoşi cu caise
- strudele cu mere, cu vanilie şi frişcă
- şniţel vienez
- vinuri albe seci (Krems – capitala Wachau – Valea Dunării,
oraş înconjurat de podgorii
Mira MUNTEAN

Ghid practic Austria

Situare: în Europa Centrală
Vecini: Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Italia,
Elveţia, Lichtenstein
Populaţia: 8,1 milioane
Sărbătoare naţională: 26 octombrie (aniversarea adoptării Legii
Constituţionale – 1955)
Limba oficială: germană
Moneda 1 Euro = 100 cenţi
Capitala: Viena (oraş situat în NE Austriei, pe Dunăre, la poalele
masivului muntos Pădurea Vieneză – Wienerwald)
Natura: - ţară muntoasă, 2/3 din teritorii se află la altitudini de
peste 500 m şi 40% la peste 1000 m; altitudinea medie – 1000 m,
relieful muntos acoperă ¾ din suprafaţa ţării
- una din cele mai împădurite ţări europene; 2/5 din suprafaţă
este acoperită cu păduri
Clima: temperat-continentală. Iarna – 1grad C – vara 18 grade C,
la Salzburg; iarna + 2 grade C – vara 21 grade C, la Viena
Sporturi: iarna – schi; vara – diverse sporturi acvatice; turismul
cultural: festivaluri, vizitarea monumentelor istorice şi de artă
Principalele zone turistice: Viena; Valea Dunării (peisaje
frumoase, vizitarea castelurilor, mănăstirilor şi bisericilor);
landurile din jumătatea vestică, unde fiecare orăşel şi sat este un
centru de vacanţă
- se practică alpinism, sporturi de iarnă, vânătoare, pescuit etc.

15
 GHID DE INFORMARE
BAZĂ DE DATE PENTRU FERMIERI

În cadrul Proiectului SCG-MAPDR nr.841/2404 finanţat de

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împreună cu
Banca Mondială s-au pus bazele Centrului de cercetare-informare în
Ingineria şi Managementul din Agricultură, Alimentaţie şi Turism, în
cadrul căruia s-a realizat o Bază de date, care poate fi utilizată de
fermieri, de specialişti ai acestor domenii, întreprinzători, de persoane
din administraţia locală, de elevi şi studenţi ş.a. interesaţi de
problemele punctuale şi specifice activităţilor din agricultură şi ale
spaţiului rural.
Pentru a veni în sprijinul celor interesaţi prezentăm structura
Bazei de date, în scopul de a se familiariza cu aceasta în cazul
accesării şi cererii de materiale documentare.

STRUCTURA BĂNCII DE DATE

 PRINCIPIUL STRUCTURĂRII INFORMAŢIILOR ÎN BAZA DE

DATE urmăreşte politica de reformă structurală şi
compatibilizarea cu situaţia similară din UE în privinţa
sistemului agroalimentar şi agroecologic, din perspeciva
ingineriei şi a sferei serviciilor. « Politica de reformă structurală
urmăreşte crearea unor exploataţii agricole viabile, care dispun
de mijloace tehnice moderne, sunt gestionate eficient şi
asigură agricultorului un nivel de viaţă convenabil pentru ţara
în care trăieşte ». Exploataţiile viabile înseamnă un
management corespunzător, mijloacele tehnice moderne
însemnă o mecanizare adecvată, iar gestionarea eficientă şi
nivelul de viaţă convenabil înseamnă valorificarea prin
procesare alimentară a produselor agricole obţinute în ferme şi
comercializarea directă a acestora (marketing).
 Materialele (lucrări scrise, fotografii, filme etc.) existente în
baza de date sunt puse la dispoziţia publicului, cu titlu gratuit,
pe perioada determinată de accesarea pe Internet şi de
formatul nereproductibil (pdf) şi sub formă de extrase,
reprezentând de facto o distribuire de tipul împrumutului public
realizată în scop educativ în cadrul unei instituţii de
învăţământ. Scopul este de a informa publicul (grupul ţintă)
asupra problemelor de actualitate în domeniul agriculturii,
alimentaţiei şi mediului, cu menţionarea sursei şi numelui
autorului (autorilor) în conformitate cu legea dreptului de autor,
respectiv legea nr.8/1996, art.18 alin. (1) şi (4) şi art.33 alin.
(1) pct. e şi i, alin. (2).

16
 ZONA UMEDĂ
 Consultarea integrală a lucrărilor poate fi făcută la sediul
Centrului IMSADER la secţia de documentare de tip bibliotecă
publică, din cadrul Catedrei MAIA, unde materialele solicitate
din baza de date pot fi împrumutate pe o perioadă
determinată.
 MODELUL STRUCTURĂRII: 44
 ACCES INTERNET BAZA DE DATE :

http://maia.unitbv.ro/ecotec

NIVELUL SINTETIC

ALTITUDINE A. Zone cu altitudine B. Zone de mică

DOMENII AGRO medie şi înaltă altitudine
I. Management &
AI BI
Marketing
II. Tehnologii &
A II B II
Mecanizare

DETALIU NIVEL 1

A. Zona B. Zona C. Zona de D. Zone

montană deal şi câmpie umede
(peste podiş (0…300 m) (0…100 m)
ALTITUDINE 600 m) (300…600 + zone + ape
DOMENII AGRO m) secetoase interioare la
diferite
altitudini
+ insule
1. Management A1 B1 C1 D1
2. Marketing A2 B2 C2 D2
3. Mecanizare A3 B3 C3 D3
4. Tehnologii A4 B4 C4 D4

DETALIU NIVEL 2

A. Zona B. Zona C. Zona D. Zone

ALTITUDINE
monta- de deal de umede
DOMENII AGRO
nă şi podiş câmpie
1.1.
A 1.1 B 1.1 C 1.1 D 1.1
Tehnici
1.MANAGEMENT
1.2.
A 1.2 B 1.2 C 1.2 D 1.2
Metode

17
 GHID DE INFORMARE
1.3.
A 1.3 B 1.3 C 1.3 D 1.3
Eficienţă
1.4.
Legislaţie A 1.4 B 1.4 C 1.4 D 1.4
şi politici
2.1.
A 2.1 B 2.1 C 2.1 D 2.1
Produse
2.2. Preţ A 2.2 B 2.2 C 2.2 D 2.2
2.3. Plasar
2.MARKETING e
A 2.3 B 2.3 C 2.3 D 2.3
(distribuţie)
2.4.
A 2.4 B 2.4 C 2.4 D 2.4
Promovare
3.1.
Agricul A 3.1 B 3.1 C 3.1 D 3.1
tură
3.2.
A 3.2 B 3.2 C 3.2 D 3.2
Zootehnie
3.2.
3.MECANIZARE Industri
e A 3.3 B 3.3 C 3.3 D 3.3
Alimen
tară
3.3. Dezvol
tare A 3.4 B 3.4 C 3.4 D 3.4
Rurală
4.1. Mixte A 4.1 B 4.1 C 4.1 D 4.1
4.2.
A 4.2 B 4.2 C 4.2 D 4.2
Vegetale
4.3.
A 4.3 B 4.3 C 4.3 D 4.3
Animale
4.TEHNOLOGII
4.4.
Proces
are A 4.4 B 4.4 C 4.4 D 4.4
aliment
ară

18
 ZONA UMEDĂ

DETALIU NIVEL 3

I. MANAGEMENT AGROALIMENTAR ŞI AL AGROECOSISTEMELOR

A Zona B. Zona C. Zona D. Zone

montană deal şi de Umede
ALTITUDINE
podiş Câmpie + + insule
DOMENII AGRO
zone
secetoase
1. 1.1. Tehnici de mana- 1.1.1.Managemntul
MANAGE- gement. firmei. A 1.1.1. B 1.1.1. C 1.1.1. D 1.1.1.
MENT
1.1.2.Management
A 1.1.2. B 1.1.2. C 1.1.2. D 1.1.2.
operaţional.
1.1.3.Management
A 1.1.3. B 1.1.3. C 1.1.3. D 1.1.3.
financiar.
1.1.4.Managementul
resurselor umane; A 1.1.4. B 1.1.4. C 1.1.4. D 1.1.4.
ergonomie.
1.2. Metode 1.2.1.Agricultura
A 1.2.1. B 1.2.1. C 1.2.1. D 1.2.1.
manageriale de agricul- tradiţională.
tură şi dezvoltare rurală. 1.2.2. Agricultura
A 1.2.2. B 1.2.2. C 1.2.2. D 1.2.2.
sustenabilă
1.2.3. Agroturism
A 1.2.3. B 1.2.3. C 1.2.3. D 1.2.3.

19
 GHID DE INFORMARE

1.2.4. Agrosilvo-
A 1.2.4. B 1.2.4. C 1.2.4. D 1.2.4.
pastoralul
1.3. Eficienţă şi 1.3.1. Managementul
eficacitate şi creşterea eficienţei A 1.3.1. B 1.3.1. C 1.3.1. D 1.3.1.
sale, IT
1.3.2. Eficienţa
economică în
A 1.3.2. B 1.3.2. C 1.3.2. D 1.3.2.
producţia vegetală şi
animală
1.3.3. Eficienţa
economică în industria A 1.3.3. B .1.3.3. C 1.3.3. D 1.3.3.
alimentară
1.3.4. Eficacitatea
agro-ecosistemelor şi
A 1.3.4. B 1.3.4. C 1.3.4. D 1.3.4.
a dezvoltării rurale;
Protecţia mediului
1.4. Probleme juridice; 1.4.1. Drept comercial;
legislaţie Legislaţia privind A 1.4.1. B 1.4.1. C 1.4.1. D 1.4.1.
societăţile comerciale
1.4.2. Legislaţie
A 1.4.2. B 1.4.2. C 1.4.2. D 1.4.2.
agricolă
1.4.3. Dreptul
A 1.4.3. B 1.4.3. C 1.4.3. D 1.4.3.
mediului
1.4.4. Dreptul
A 1.4.4. B 1.4.4. C 1.4.4. D 1.4.4.
protecţiei naturii

20
 ZONA UMEDĂ

II. MARKETING AGROALIMENTAR

A. Zona B. Zona C. Zona D. Zone

montană deal şi de umede
ALTITUDINE
podiş câmpie + + insule
DOMENII AGRO
zone
secetoase

2. MARKE- 2.1. Produse. 2.1.1. Produsele

TING agricole (vegetale şi A 2.1.1. B 2.1.1. C 2.1.1. D 2.1.1.
animale).
2.1.2. Produsele
A 2.1.2. B 2.1.2. C 2.1.2. D 2.1.2.
alimentare.
2.1.3. Serviciile
A 2.1.3. B 2.1.3. C 2.1.3. D 2.1.3.
agrozootehnice.
2.1.4. Serviciile în
A 2.1.4. B 2.1.4. C 2.1.4. D 2.1.4.
industria alimentară.
2.2. Preţ. 2.2.1. Preţul
produselor vegetale şi A 2.2.1. B 2.2.1. C 2.2.1. D 2.2.1.
animale.
2.2.2. Preţul
A 2.2.2. B 2.2.2. C 2.2.2. D 2.2.2.
produselor alimentare.
2.2.3. Preţul serviciilor
din agricultură;
A 2.2.3. B 2.2.3. C 2.2.3. D 2.2.3.
Preţul maşinilor şi
utilajelor.

21
 GHID DE INFORMARE

2.2.4. Preţul serviciilor

din industria
alimentară; A 2.2.4. B 2.2.4. C 2.2.4. D 2.2.4.
Preţul instalaţiilor şi
echipamentelor.
2.3. Plasare 2.3.1. Distribuţie en-
(distribuţie). gros (vânzări cu A 2.3.1. B 2.3.1. C 2.3.1. D 2.3.1.
ridicata)
2.3.2. Distribuţie en-
detail (vânzări cu A 2.3.2. B 2.3.2. C 2.3.2. D 2.3.2.
amănuntul)
2.3.3. Distribuţia
exclusivă, prin agenţi A 2.3.3. B 2.3.3. C 2.3.3. D 2.3.3.
ş.a.
2.3.4. Distribuţia fizică
A 2.3.4. B 2.3.4. C 2.3.4. D 2.3.4.
sau logistica.
2.4. Promovare. 2.4.1. Publicitatea şi
A 2.4.1. B 2.4.1. C 2.4.1. D 2.4.1.
reclama.
2.4.2. Relaţiile
A 2.4.2. B 2.4.2. C 2.4.2. D 2.4.2.
publice.
2.4.3. Vânzările
A 2.4.3. B 2.4.3. C 2.4.3. D 2.4.3.
personalizate.
2.4.4. Promovarea
A 2.4.4. B 2.4.4. C 2.4.4. D 2.4.4.
vânzărilor.

22
 ZONA UMEDĂ

III. MECANIZARE ŞI ECHIPAMENTE AGROALIMENTARE

A. Zona B. Zona C. Zona D. Zone

montană deal şi de Umede
ALTITUDINE podiş câmpie + + insule
DOMENII AGRO zone
secetoas
e

3.MECANI- 3.1. Maşini agricole. 3.1.1.Maşini pentru

ZARE ŞI lucrările solului şi A 3.1.1. B 3.1.1. C 3.1.1. D 3.1.1.
ECHIPA- înfiinţarea culturilor.
MENTE 3.1.2. Maşini pentru
AGROALI- protecţia culturilor A 3.1.2. B 3.1.2. C 3.1.2. D 3.1.2.
MENTARE agricole.
3.1.3. Maşini de
A 3.1.3. B 3.1.3. C 3.1.3. D 3.1.3.
recoltat.
3.1.4 Utilaje pentru
irigaţii şi îmbunătăţiri A 3.1.4. B 3.1.4. C 3.1.4. D 3.1.4.
funciare.
3.2. Maşini şi instalaţii 3.2.1. Tractoare,
zootehnice. motoare şi mijloace de
A 3.2.1. B 3.2.1. C 3.2.1. D 3.2.1.
încărcare şi transport
în ferme.

23
 GHID DE INFORMARE

3.2.2. Maşini şi
instalaţii în alimentaţia
A 3.2.2. B 3.2.2. C 3.2.2. D 3.2.2.
şi adăparea
animalelor.
3.2.3.Maşini şi
instalaţii pt. realizarea
microclimatului şi pt. A 3.2.3. B 3.2.3. C 3.2.3. D 3.2.3.
igiena adăposturilor de
animale.
3.2.4. Maşini şi
instalaţii pt. recoltarea
şi condiţionarea A 3.2.4. B 3.2.4. C 3.2.4. D 3.2.4.
produselor animale;
incubatoare.
3.3. Utilaj pentru indus- 3.3.1. Utilaj pt.
tria alimentară. producerea de
A 3.3.1. B 3.3.1. C 3.3.1. D 3.3.1.
alimente de origine
vegetală.
3.3.2. Utilaj pt.
producerea de
A 3.3.2. B 3.3.2. C 3.3.2. D 3.3.2.
alimente de origine
animală.
3.3.3. Utilaj pt.
A 3.3.3. B 3.3.3. C 3.3.3. D 3.3.3.
producerea de băuturi.
3.3.4. Utilaj în
A 3.3.4. B 3.3.4. C 3.3.4. D 3.3.4.
industria tutunului.

24
 ZONA UMEDĂ

3.4. Infra-structura 3.4.1. Elemente de

dezvoltării rurale. construcţii şi A 3.4.1. B 3.4.1. C 3.4.1. D 3.4.1.
arhitectură rurală.
3.4.2. Construcţii
A 3.4.2. B 3.4.2. C 3.4.2. D 3.4.2.
agrozootehnice.
3.4.3. Mica industrie şi
micro-exploatări A 3.4.3. B 3.4.3. C 3.4.3. D 3.4.3.
forestiere mici.
3.4.4.
Transporturi, pro- A 3.4.4. B 3.4.4. C 3.4.4. D 3.4.4.
blematica tractoarelor.

IV. TEHNOLOGII AGROALIMENTARE.

A. Zona B. Zona C. Zona D. Zone

montană de deal de umede
ALTITUDINE
şi podiş câmpie + + insule
DOMENII AGRO
zone
secetoase

4. TEHNO- 4.1. 4.1.1. Tehnologii

LOGII Tehnologii mixte. vegetale combinate
A 4.1.1. B 4.1.1. C 4.1.1. D 4.1.1.
AGROALI- (culturi agricole + livezi
MENTARE + vii) + fito-patologia.

25
 GHID DE INFORMARE

4.1.2. Zooagricultura +
A 4.1.2. B 4.1.2. C 4.1.2. D 4.1.2.
patologia animală.
4.1.3. Tehnologii
zooagricole şi de
A 4.1.3. B 4.1.3. C 4.1.3. D 4.1.3.
procesare alimentară
a produselor realizate.
4.1.4. Tehnologii
agroalimentare
integrate (servicii, A 4.1.4. B 4.1.4. C 4.1.4. D 4.1.4.
comerţ şi microindus-
trie rurală).
4.2.Tehnologii vegetale 4.2.1. Culturi de câmp
A 4.2.1. B 4.2.1. C 4.2.1. D 4.2.1.
intensive şi industriale. – cereale.
4.2.2. Culturi de câmp
– tuberculifere, rădăci-
A 4.2.2. B 4.2.2. C 4.2.2. D 4.2.2.
noase, leguminoase,
plante tehnice.
4.2.3. Culturi pomicole
A 4.2.3. B 4.2.3. C 4.2.3. D 4.2.3.
şi viticole.
4.2.4. Culturi horticole
intensive şi protejate A 4.2.4. B 4.2.4. C 4.2.4. D 4.2.4.
(sere, solarii).
4.3. Tehnologii animale 4.3.1. Tehnologii de
intensive şi industriale. creştere a erbivorelor
(bovine, bubaline, A 4.3.1. B 4.3.1. C 4.3.1. D 4.3.1.
cabaline ovine,
caprine, animale mici).

26
 ZONA UMEDĂ

4.3.2. Tehnologii de
A 4.3.2. B 4.3.2. C 4.3.2. D 4.3.2.
creştere a suinelor.
4.3.3. Tehnologii de
A 4.3.3. B 4.3.3. C 4.3.3. D 4.3.3.
creştere a păsărilor.
4.3.4. Tehnologii de
creştere diverse specii
din regnul animal
(piscicultură şi
A 4.3.4. B 4.3.4. C 4.3.4. D 4.3.4.
acvacultură + apicultu-
ră şi sericicultură
+ animale carnivore de
blană etc.).
4.4. Procesarea pro- 4.4.1. Tehnologii de
duselor agricole în prelucrare alimentră a
A 4.4.1. B 4.4.1. C 4.4.1. D 4.4.1.
industria alimentară. produselor de origine
vegetală.
4.4.2. Tehnologii de
prelucrare alimentară
A 4.4.2. B 4.4.2. C 4.4.2. D 4.4.2.
a produselor de
origine animală.
4.4.3. Tehnologii de
A 4.4.3. B 4.4.3. C 4.4.3. D 4.4.3.
producere a băuturilor.
4.4.4. Tehnologii de
A 4.4.4. B 4.4.4. C 4.4.4. D 4.4.4.
procesare a tutunului.

27
 GHID DE INFORMARE
INDEXUL CODURILOR
(256 CODURI)

COD Conţinut Domeniu

A 111 Managementul firmei (fermelor) din zona montană Tehnici de management
B 111 Managementul firmei (fermelor) din zona de deal şi Tehnici de management
podiş
C 111 Managementul firmei (fermelor) din zona de Tehnici de management
câmpie
D 111 Managementul firmei (fermelor) din zonele umede Tehnici de management
A 112 Managementul operaţional al fermelor din zona Tehnici de management
montană
B 112 Managementul operaţional al fermelor din zona de Tehnici de management
deal şi podiş
C 112 Managementul operaţional al fermelor din zona de Tehnici de management
câmpie
D 112 Managementul operaţional al fermelor din zonele Tehnici de management
umede
A 113 Managementul financiar al fermelor din zona Tehnici de management
montană
B 113 Managementul financiar al fermelor din zona de Tehnici de management
deal şi podiş
C 113 Managementul financiar al fermelor din zona de Tehnici de management
câmpie
D 113 Managementul financiar al fermelor din zonele Tehnici de management
umede
A 114 Managementul resurselor umane şi ergonomia în Tehnici de management
fermele din zona montană
B 114 Managementul resurselor umane şi ergonomia în Tehnici de management
fermele din zona de deal şi podiş
C 114 Managementul resurselor umane şi ergonomia în Tehnici de management
fermele din zona de câmpie
D 114 Managementul resurselor umane şi ergonomia în Tehnici de management
fermele din zonele umede
A 121 Agricultura tradiţională în zona montană Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
B 121 Agricultura tradiţională în zona de deal şi podiş Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
C 121 Agricultura tradiţională în zona de câmpie Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
D 121 Agricultura tradiţională în zonele umede Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
A 122 Agricultura sustenabilă (durabilă) în zona montană Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală

28
 ZONA UMEDĂ
B 122 Agricultura sustenabilă (durabilă) în zona de deal şi Metode manageriale de
podiş agricultură şi dezvoltare
rurală
C 122 Agricultura sustenabilă (durabilă) în zona de Metode manageriale de
câmpie agricultură şi dezvoltare
rurală
D 122 Agricultura sustenabilă (durabilă) în zonele umede Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
A 123 Agroturismul în zona montană Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
B 123 Agroturismul în zona de deal şi podiş Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
C 123 Agroturismul în zona de câmpie Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
D 123 Agroturismul în zonele umede Metode manageriale de
agricultură şi dezvoltare
rurală
A 124 Abordare sistemică (agrosilvopastoralul, peisajul Metode manageriale de
teritorial) a zonei montane agricultură şi dezvoltare
rurală
B 124 Abordare sistemică (agrosilvopastoralul, peisajul Metode manageriale de
teritorial) a zonei de deal şi podiş agricultură şi dezvoltare
rurală
C 124 Abordare sistemică (agrosilvopastoralul, peisajul Metode manageriale de
teritorial) a zonei de câmpie agricultură şi dezvoltare
rurală
D 124 Abordare sistemică (agrosilvopastoralul, peisajul Metode manageriale de
teritorial) ale zonelor umede agricultură şi dezvoltare
rurală
A 131 Managementul şi creşterea eficienţei sale şi IT în Eficienţă şi eficacitate
exploataţiile agricole din zona montană managerială şi economică
B 131 Managementul şi creşterea eficienţei sale şi IT în Eficienţă şi eficacitate
exploataţiile agricole din zona de deal şi podiş managerială şi economică
C 131 Managementul şi creşterea eficienţei sale şi IT în Eficienţă şi eficacitate
exploataţiile agricole din zona de câmpie managerială şi economică
D 131 Managementul şi creşterea eficienţei sale şi IT în Eficienţă şi eficacitate
exploataţiile agricole din zonele umede managerială şi economică
A 132 Eficienţa economică în producţia vegetală şi Eficienţă şi eficacitate
animală în zona de munte managerială şi economică
B 132 Eficienţa economică în producţia vegetală şi Eficienţă şi eficacitate
animală în zona de deal şi podiş managerială şi economică
C 132 Eficienţa economică în producţia vegetală şi Eficienţă şi eficacitate
animală în zona de câmpie managerială şi economică
D 132 Eficienţa economică în producţia vegetală şi Eficienţă şi eficacitate
animală în zonele umede managerială şi economică
A 133 Eficienţa economică în industria alimentară din Eficienţă şi eficacitate
zona montană managerială şi economică
B 133 Eficienţa economică în industria alimentară din Eficienţă şi eficacitate
29
 GHID DE INFORMARE
zona de deal şi podiş managerială şi economică
C 133 Eficienţa economică în industria alimentară din Eficienţă şi eficacitate
zona de câmpie managerială şi economică
D 133 Eficienţa economică în industria alimentară din Eficienţă şi eficacitate
zonele umede managerială şi economică
A 134 Eficienţa agroecosistemelor, a dezvoltării rurale şi Eficienţă şi eficacitate
protecţia mediului în zona montană managerială şi economică
B 134 Eficienţa agroecosistemelor, a dezvoltării rurale şi Eficienţă şi eficacitate
protecţia mediului în zona de deal şi podiş managerială şi economică
C 134 Eficienţa agroecosistemelor , a dezvoltării rurale şi Eficienţă şi eficacitate
protecţia mediului în zona de câmpie managerială şi economică
D 134 Eficienţa agroecosistemelor, a dezvoltării rurale şi Eficienţă şi eficacitate
protecţia mediului în zonele umede managerială şi economică
A 141 Drept comercial; legislaţia privind societăţile Probleme juridice;
comerciale din zona montană legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
B 141 Drept comercial; legislaţia privind societăţile Probleme juridice;
comerciale din zona de deal şi podiş legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
C 141 Drept comercial; legislaţia privind societăţile Probleme juridice;
comerciale din zona de câmpie legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
D 141 Drept comercial; legislaţia privind societăţile Probleme juridice;
comerciale din zonele umede legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
A 142 Legislaţia agricolă în zona de munte Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
B 142 Legislaţia agricolă în zona de deal şi podiş Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
C 142 Legislaţia agricolă în zona de câmpie Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
D 142 Legislaţia agricolă în zonele umede Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
A 143 Dreptul mediului în zona de munte Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
B 143 Dreptul mediului în zona de deal şi podiş Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
C 143 Dreptul mediului în zona de câmpie Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
D 143 Dreptul mediului în zonele umede Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic

30
 ZONA UMEDĂ
A 144 Dreptul protecţiei Naturii în zona de munte Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
B 144 Dreptul protecţiei Naturii în zona de deal şi podiş Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
C 144 Dreptul protecţiei Naturii în zona de câmpie Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
D 144 Dreptul protecţiei Naturii în zonele umede Probleme juridice;
legislaţie în sistemul
agroalimentar şi ecologic
A 211 Produse agricole vegetale şi animale din zona Marketing agroalimentar
montană - produse
B 211 Produse agricole vegetale şi animale din zona de Marketing agroalimentar
deal şi podiş - produse
C 211 Produse agricole vegetale şi animale din zona din Marketing agroalimentar
zona de câmpie - produse
D 211 Produse agricole vegetale şi animale din zonele Marketing agroalimentar
umede - produse
A 212 Produsele alimentare din zona montană Marketing agroalimentar
- produse
B 212 Produsele alimentare din zona de deal şi podiş Marketing agroalimentar
- produse
C 212 Produsele alimentare din zona de câmpie Marketing agroalimentar
- produse
D 212 Produsele alimentare din zonele umede Marketing agroalimentar
- produse
A 213 Serviciile agroalimentare în zona montană Marketing agroalimentar
- produse
B 213 Serviciile agroalimentare în zona de deal şi podiş Marketing agroalimentar
- produse
C 213 Serviciile agroalimentare în zona de câmpie Marketing agroalimentar
- produse
D 213 Serviciile agroalimetare în zonele umede Marketing agroalimentar
- produse
A 214 Programele agroalimentare în zona de munte Marketing agroalimentar
- produse
B 214 Programele agroalimentare în zona de deal şi podiş Marketing agroalimentar
- produse
C 214 Programele agroalimentare în zona de câmpie Marketing agroalimentar
- produse
D 214 Programele agroalimentare în zonele umede Marketing agroalimentar
– produse
A 221 Preţul produselor vegetale şi animale în zona de Marketing agroalimentar
munte - preţ
B 221 Preţul produselor vegetale şi animale în zona de Marketing agroalimentar
deal şi podiş - preţ
C 221 Preţul produselor vegetale şi animale în zona de Marketing agroalimentar
câmpie - preţ
D 221 Preţul produselor vegetale şi animale în zonele Marketing agroalimentar

31
 GHID DE INFORMARE
umede - preţ
A 222 Preţul produselor alimentare în zona de munte Marketing agroalimentar
- preţ
B 222 Preţul produselor alimentare în zona de deal şi Marketing agroalimentar
podiş - preţ
C 222 Preţul produselor alimentare în zona de câmpie Marketing agroalimentar
- preţ
D 222 Preţul produselor alimentare în zonele umede Marketing agroalimentar
- preţ
A 223 Preţul serviciilor agroalimentare în zona de munte Marketing agroalimentar
- preţ
B 223 Preţul serviciilor agroalimentare în zona de deal şi Marketing agroalimentar
podiş - preţ
C 223 Preţul serviciilor agroalimentare în zona de câmpie Marketing agroalimentar
- preţ
D 223 Preţul serviciilor agroalimentare în zonele umede Marketing agroalimentar
- preţ
A 224 Preţuri şi nivele de finanţare în programele Marketing agroalimentar
agroalimentare în zona de munte - preţ
B 224 Preţuri şi nivele de finanţare în programele Marketing agroalimentar
agroalimentare în zona de deal şi podiş - preţ
C 224 Preţuri şi nivele de finanţare în programele Marketing agroalimentar
agroalimentare în zona de câmpie - preţ
D 224 Preţuri şi nivele de finanţare în programele Marketing agroalimentar
agroalimentare în zonele umede - preţ
A 231 Distribuţie en gross (vânzări cu ridicata) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de munte – plasare (distribuţie)
B 231 Distribuţie en gross (vânzări cu ridicata) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de deal şi podiş – plasare (distribuţie)
C 231 Distribuţie en gross (vânzări cu ridicata) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de câmpie – plasare (distribuţie)
D 231 Distribuţie en gross (vânzări cu ridicata) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zonele umede – plasare (distribuţie)
A 232 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de munte – plasare (distribuţie)
B 232 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de deal şi podiş – plasare (distribuţie)
C 232 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de câmpie – plasare (distribuţie)
D 232 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zonele umede – plasare (distribuţie)
A 233 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de munte – plasare (distribuţie)
B 233 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de deal şi podiş – plasare (distribuţie)
C 233 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zona de câmpie – plasare (distribuţie)
D 233 Distribuţie en detail (vânzări cu amănuntul) ale Marketing agroalimentar
produselor agroalimentare în zonele umede – plasare (distribuţie)
A 234 Distribuţia fizică sau logistica produselor Marketing agroalimentar
agroalimentare în zona de munte – plasare (distribuţie)

32
 ZONA UMEDĂ
B 234 Distribuţia fizică sau logistica produselor Marketing agroalimentar
agroalimentare în zona de deal şi podiş – plasare (distribuţie)
C 234 Distribuţia fizică sau logistica produselor Marketing agroalimentar
agroalimentare în zona de câmpie – plasare (distribuţie)
D 234 Distribuţia fizică sau logistica produselor Marketing agroalimentar
agroalimentare în zonele umede – plasare (distribuţie)
A 241 Publicitatea şi reclama produselor şi serviciilor în Marketing agroalimentar
zona de munte - promovare
B 241 Publicitatea şi reclama produselor şi serviciilor în Marketing agroalimentar
zona de deal şi podiş - promovare
C 241 Publicitatea şi reclama produselor şi serviciilor în Marketing agroalimentar
zona de câmpie - promovare
D 241 Publicitatea şi reclama produselor şi serviciilor în Marketing agroalimentar
zonele umede - promovare
A 242 Relaţiile publice în sistemul agroalimentar din zona Marketing agroalimentar
de munte - promovare
B 242 Relaţiile publice în sistemul agroalimentar din zona Marketing agroalimentar
de deal şi podiş - promovare
C 242 Relaţiile publice în sistemul agroalimentar din zona Marketing agroalimentar
de câmpie - promovare
D 242 Relaţiile publice în sistemul agroalimentar din Marketing agroalimentar
zonele umede - promovare
A 243 Vânzările personalizate de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zona de munte - promovare
B 243 Vânzările personalizate de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zona de deal şi podiş - promovare
C 243 Vânzările personalizate de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zona de câmpie - promovare
D 243 Vânzările personalizate de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zonele umede - promovare
A 244 Promovarea vânzărilor de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zona de munte - promovare
B 244 Promovarea vânzărilor de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zona de deal şi podiş - promovare
C 244 Promovarea vânzărilor de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zona de câmpie - promovare
D 244 Promovarea vânzărilor de produse şi servicii în Marketing agroalimentar
sistemul agroalimentar din zonele umede - promovare
A 311 Maşini pentru prelucrarea solului şi înfiinţarea Maşini agricole
culturilor în zona de munte
B 311 Maşini pentru prelucrarea solului şi înfiinţarea Maşini agricole
culturilor în zona de deal şi podiş
C 311 Maşini pentru prelucrarea solului şi înfiinţarea Maşini agricole
culturilor în zona de câmpie
D 311 Maşini pentru prelucrarea solului şi înfiinţarea Maşini agricole
culturilor în zonele umede
A 312 Maşini pentru protecţia culturilor agricole în zona Maşini agricole
de munte
B 312 Maşini pentru protecţia culturilor agricole în zona Maşini agricole
de deal şi podiş
C 312 Maşini pentru protecţia culturilor agricole în zona Maşini agricole

33
 GHID DE INFORMARE
de câmpie
D 312 Maşini pentru protecţia culturilor agricole în zonele Maşini agricole
umede
A 313 Maşini de recoltat în zona de munte Maşini agricole
B 313 Maşini de recoltat în zona de deal şi podiş Maşini agricole
C 313 Maşini de recoltat în zona de câmpie Maşini agricole
D 313 Maşini de recoltat în zonele umede Maşini agricole
A 314 Utilaje pentru irigaţii şi îmbunătăţiri funciare în Maşini agricole
zona de munte
B 314 Utilaje pentru irigaţii şi îmbunătăţiri funciare în Maşini agricole
zona de deal şi podiş
C 314 Utilaje pentru irigaţii şi îmbunătăţiri funciare în Maşini agricole
zona de câmpie
D 314 Utilaje pentru irigaţii şi îmbunătăţiri funciare în Maşini agricole
zonele umede
A 321 Tractoare, motoare şi mijloace de încărcare şi Maşini şi instalaţii
transport în fermele din zona de munte zootehnice
B 321 Tractoare, motoare şi mijloace de încărcare şi Maşini şi instalaţii
transport în fermele din zona de deal şi podiş zootehnice
C 321 Tractoare, motoare şi mijloace de încărcare şi Maşini şi instalaţii
transport în fermele din zona de câmpie zootehnice
D 321 Tractoare, motoare şi mijloace de încărcare şi Maşini şi instalaţii
transport în fermele din zonele umede zootehnice
A 322 Maşini şi instalaţii în alimentaţia şi adăparea Maşini şi instalaţii
animalelor în zona de munte zootehnice
B 322 Maşini şi instalaţii în alimentaţia şi adăparea Maşini şi instalaţii
animalelor în zona de deal şi podiş zootehnice
C 322 Maşini şi instalaţii în alimentaţia şi adăparea Maşini şi instalaţii
animalelor în zona de câmpie zootehnice
D 322 Maşini şi instalaţii în alimentaţia şi adăparea Maşini şi instalaţii
animalelor în zonele umede zootehnice
A 323 Maşini şi instalaţii pentru realizarea microclimatu- Maşini şi instalaţii
lui şi pentru igiena adăpostrurilor de animale în zootehnice
zona de munte
B 323 Maşini şi instalaţii pentru realizarea microclimatu- Maşini şi instalaţii
lui şi pentru igiena adăpostrurilor de animale în zootehnice
zona de deal şi podiş
C 323 Maşini şi instalaţii pentru realizarea microclimatu- Maşini şi instalaţii
lui şi pentru igiena adăpostrurilor de animale în zootehnice
zona de câmpie
D 323 Maşini şi instalaţii pentru realizarea microclimatu- Maşini şi instalaţii
lui şi pentru igiena adăpostrurilor de animale în zootehnice
zonele umede
A 324 Maşini şi instalaţii pentru recoltarea şi Maşini şi instalaţii
condiţionarea produselor animale; incubatoare ş.a. zootehnice
în zona de munte
B 324 Maşini şi instalaţii pentru recoltarea şi Maşini şi instalaţii
condiţionarea produselor animale; incubatoare ş.a. zootehnice
în zona de deal şi podiş
C 324 Maşini şi instalaţii pentru recoltarea şi Maşini şi instalaţii
condiţionarea produselor animale; incubatoare ş.a. zootehnice

34
 ZONA UMEDĂ
în zona de câmpie
D 324 Maşini şi instalaţii pentru recoltarea şi Maşini şi instalaţii
condiţionarea produselor animale; incubatoare ş.a. zootehnice
în zonele umede
A 331 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
vegetală în zona de munte alimentară
B 331 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
vegetală în zona de deal şi podiş alimentară
C 331 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
vegetală în zona de câmpie alimentară
D 331 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
vegetală în zonele umede alimentară
A 332 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
animală în zona de munte alimentară
B 332 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
animală în zona de deal şi podiş alimentară
C 332 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
animală în zona de câmpie alimentară
D 332 Utilaje pentru producerea de alimente de origine Utilaj pentru industria
animală în zonele umede alimentară
A 333 Utilaje pentru producerea de băuturi în zona de Utilaj pentru industria
munte alimentară
B 333 Utilaje pentru producerea de băuturi în zona de deal Utilaj pentru industria
şi podiş alimentară
C 333 Utilaje pentru producerea de băuturi în zona de Utilaj pentru industria
câmpie alimentară
D 333 Utilaje pentru producerea de băuturi în zonele Utilaj pentru industria
umede alimentară
A 334 Utilaje în industria tutunului în zona de munte Utilaj pentru industria
alimentară
B 334 Utilaje în industria tutunului în zona de deal şi Utilaj pentru industria
podiş alimentară
C 334 Utilaje în industria tutunului în zona de câmpie Utilaj pentru industria
alimentară
D 334 Utilaje în industria tutunului în zonele umede Utilaj pentru industria
alimentară
A 341 Elemente de construcţii şi arhitectură rurală în zona Infrastructura dezvoltării
de munte rurale
B 341 Elemente de construcţii şi arhitectură rurală în zona Infrastructura dezvoltării
de deal şi podiş rurale
C 341 Elemente de construcţii şi arhitectură rurală în zona Infrastructura dezvoltării
de câmpie rurale
D 341 Elemente de construcţii şi arhitectură rurală în Infrastructura dezvoltării
zonele umede rurale
A 342 Construcţii agrozootehnice (tip industrial) în zona Infrastructura dezvoltării
de munte rurale
B 342 Construcţii agrozootehnice (tip industrial) în zona Infrastructura dezvoltării
de deal şi podiş rurale
C 342 Construcţii agrozootehnice (tip industrial) în zona Infrastructura dezvoltării
de câmpie rurale
D 342 Construcţii agrozootehnice (tip industrial) în zonele Infrastructura dezvoltării

35
 GHID DE INFORMARE
umede rurale
A 343 Mica industrie şi microexploatări forestiere în zona Infrastructura dezvoltării
de munte rurale
B 343 Mica industrie şi microexploatări forestiere în zona Infrastructura dezvoltării
de deal şi podiş rurale
C 343 Mica industrie şi microexploatări forestiere în zona Infrastructura dezvoltării
de câmpie rurale
D 343 Mica industrie şi microexploatări forestiere în Infrastructura dezvoltării
zonele umede rurale
A 344 Transporturi, tractoare ş.a. specifice în zona de Infrastructura dezvoltării
munte rurale
B 344 Transporturi, tractoare ş.a. specifice în zona de deal Infrastructura dezvoltării
şi podiş rurale
C 344 Transporturi, tractoare ş.a. specifice în zona de Infrastructura dezvoltării
câmpie rurale
D 344 Transporturi, tractoare ş.a. specifice în zonele Infrastructura dezvoltării
umede rurale
A 411 Tehnologii vegetale combinate (culturi agricole + Tehnologii mixte în
livezi + vii) + fitopatologie, aplicabile în zona de domeniul agroalimentar
munte
B 411 Tehnologii vegetale combinate (culturi agricole + Tehnologii mixte în
livezi + vii) + fitopatologie, aplicabile în zona de domeniul agroalimentar
deal şi podiş
C 411 Tehnologii vegetale combinate (culturi agricole + Tehnologii mixte în
livezi + vii) + fitopatologie, aplicabile în zona de domeniul agroalimentar
câmpie
D 411 Tehnologii vegetale combinate (culturi agricole + Tehnologii mixte în
livezi + vii) + fitopatologie, aplicabile în zonele domeniul agroalimentar
umede
A 412 Zooagricultura zonei de munte + patologia animală Tehnologii mixte în
domeniul agroalimentar
B 412 Zooagricultura zonei de deal şi podiş + patologia Tehnologii mixte în
animală domeniul agroalimentar
C 412 Zooagricultura zonei de câmpie + patologia animală Tehnologii mixte în
domeniul agroalimentar
D 412 Zooagricultura zonelor umede + patologia animală Tehnologii mixte în
domeniul agroalimentar
A 413 Tehnologii zooagricole şi de procesare alimentară a Tehnologii mixte în
produselor realizate în exploataţiile mici şi mijlocii domeniul agroalimentar
din zona de munte
B 413 Tehnologii zooagricole şi de procesare alimentară a Tehnologii mixte în
produselor realizate în exploataţiile mici şi mijlocii domeniul agroalimentar
din zona de deal şi podiş
C 413 Tehnologii zooagricole şi de procesare alimentară a Tehnologii mixte în
produselor realizate în exploataţiile mici şi mijlocii domeniul agroalimentar
din zona de câmpie
D 413 Tehnologii zooagricole şi de procesare alimentară a Tehnologii mixte în
produselor realizate în exploataţiile mici şi mijlocii domeniul agroalimentar
din zonele umede
A 414 Tehnologii agroalimentare integrate (servicii, Tehnologii mixte în
comerţ şi microindustrie rurală) în zona de munte domeniul agroalimentar

36
 ZONA UMEDĂ
B 414 Tehnologii agroalimentare integrate (servicii, Tehnologii mixte în
comerţ şi microindustrie rurală) în zona de deal şi domeniul agroalimentar
podiş
C 414 Tehnologii agroalimentare integrate (servicii, Tehnologii mixte în
comerţ şi microindustrie rurală) în zona de câmpie domeniul agroalimentar
D 414 Tehnologii agroalimentare integrate (servicii, Tehnologii mixte în
comerţ şi microindustrie rurală) în zonele umede domeniul agroalimentar
A 421 Culturi de câmp – cereale în zona de munte Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
B 421 Culturi de câmp – cereale în zona de deal şi podiş Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
C 421 Culturi de câmp – cereale în zona de câmpie Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
D 421 Culturi de câmp – cereale în zonele umede Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
A 422 Culturi de câmp – tuberculifere, rădăcinoase, Tehnologii vegetale
leguminoase, plante tehnice în zona de munte intensive şi industriale
B 422 Culturi de câmp – tuberculifere, rădăcinoase, Tehnologii vegetale
leguminoase, plante tehnice în zona de deal şi podiş intensive şi industriale
C 422 Culturi de câmp – tuberculifere, rădăcinoase, Tehnologii vegetale
leguminoase, plante tehnice în zona de câmpie intensive şi industriale
D 422 Culturi de câmp – tuberculifere, rădăcinoase, Tehnologii vegetale
leguminoase, plante tehnice în zonele umede intensive şi industriale
A 423 Culturi pomicole şi viticole în zona de munte Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
B 423 Culturi pomicole şi viticole în zona de deal şi podiş Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
C 423 Culturi pomicole şi viticole în zona de câmpie Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
D 423 Culturi pomicole şi viticole în zonele umede Tehnologii vegetale
intensive şi industriale
A 424 Culturi horticole intensive şi protejate (sere, solarii) Tehnologii vegetale
în zona de munte intensive şi industriale
B 424 Culturi horticole intensive şi protejate (sere, solarii) Tehnologii vegetale
în zona de deal şi podiş intensive şi industriale
C 424 Culturi horticole intensive şi protejate (sere, solarii) Tehnologii vegetale
în zona de câmpie intensive şi industriale
D 424 Culturi horticole intensive şi protejate (sere, solarii) Tehnologii vegetale
în zonele umede intensive şi industriale
A 431 Tehnologii de creştere a erbivorelor (bovine, Tehnologii animale
bubaline, cabaline, ovine, caprine, animale mici) în intensive şi industriale
zona de munte
B 431 Tehnologii de creştere a erbivorelor (bovine, Tehnologii animale
bubaline, cabaline, ovine, caprine, animale mici) în intensive şi industriale
zona de
C 431 Tehnologii de creştere a erbivorelor (bovine, Tehnologii animale
bubaline, cabaline, ovine, caprine, animale mici) în intensive şi industriale
zona de
D 431 Tehnologii de creştere a erbivorelor (bovine, Tehnologii animale
bubaline, cabaline, ovine, caprine, animale mici) în intensive şi industriale
zona de

37
 GHID DE INFORMARE
A 432 Tehnologii de creştere a porcinelor în zona de Tehnologii animale
munte intensive şi industriale
B 432 Tehnologii de creştere a porcinelor în zona de deal Tehnologii animale
şi podiş intensive şi industriale
C 432 Tehnologii de creştere a porcinelor în zona de Tehnologii animale
câmpie intensive şi industriale
D 432 Tehnologii de creştere a porcinelor în zonele umede Tehnologii animale
intensive şi industriale
A 433 Tehnologii de creştere a păsărilor în zona de munte Tehnologii animale
intensive şi industriale
B 433 Tehnologii de creştere a păsărilor în zona de deal şi Tehnologii animale
podiş intensive şi industriale
C 433 Tehnologii de creştere a păsărilor în zona de câmpie Tehnologii animale
intensive şi industriale
D 433 Tehnologii de creştere a păsărilor în zonele umede Tehnologii animale
intensive şi industriale
A 434 Tehnologii de creştere diverse specii din regnul Tehnologii animale
animal (piscicultură şi acvacultură ; apicultură şi intensive şi industriale
sericicultură ; animale carnivore de blană ş.a.) în
zona de munte
B 434 Tehnologii de creştere diverse specii din regnul Tehnologii animale
animal (piscicultură şi acvacultură ; apicultură şi intensive şi industriale
sericicultură ; animale carnivore de blană ş.a.) în
zona de deal şi podiş
C 434 Tehnologii de creştere diverse specii din regnul Tehnologii animale
animal (piscicultură şi acvacultură ; apicultură şi intensive şi industriale
sericicultură ; animale carnivore de blană ş.a.) în
zona de câmpie
D 434 Tehnologii de creştere diverse specii din regnul Tehnologii animale
animal (piscicultură şi acvacultură ; apicultură şi intensive şi industriale
sericicultură ; animale carnivore de blană ş.a.) în
zonele umede
A 441 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine vegetală în zona de munte agroproduselor în
industria alimentară
B 441 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine vegetală în zona de deal şi podiş agroproduselor în
industria alimentară
C 441 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine vegetală în zona de câmpie agroproduselor în
industria alimentară
D 441 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine vegetală în zonele umede agroproduselor în
industria alimentară
A 442 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine animală în zona de munte agroproduselor în
industria alimentară
B 442 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine animală în zona de deal şi podiş agroproduselor în
industria alimentară
C 442 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine animală în zona de câmpie agroproduselor în
38
 ZONA UMEDĂ
industria alimentară
D 442 Tehnologii de prelucrare alimentară a produselor de Procesarea
origine animală în zonele umede agroproduselor în
industria alimentară
A 443 Tehnologii de producere a băuturilor în zona de Procesarea
munte agroproduselor în
industria alimentară
B 443 Tehnologii de producere a băuturilor în zona de Procesarea
deal şi podiş agroproduselor în
industria alimentară
C 443 Tehnologii de producere a băuturilor în zona de Procesarea
câmpie agroproduselor în
industria alimentară
D 443 Tehnologii de producere a băuturilor în zonele Procesarea
umede agroproduselor în
industria alimentară
A 444 Tehnologii de procesare a tutunului în zona de Procesarea
munte agroproduselor în
industria alimentară
B 444 Tehnologii de procesare a tutunului în zona de deal Procesarea
şi podiş agroproduselor în
industria alimentară
C 444 Tehnologii de procesare a tutunului în zona de Procesarea
câmpie agroproduselor în
industria alimentară
D 444 Tehnologii de procesare a tutunului în zonele Procesarea
umede agroproduselor în
industria alimentară

39