Calatorind prin rezervatiile naturale ale Romaniei, de la campie pana pe crestele semete ale Carpatilor, putem intalni numeroase

specii de plante si flori ocrotite de lege. Din pacate, multe dintre florile care impodobeau odinioara campiile si muntii Romaniei au fost rupte fara mila si au disparut, iar altele sunt din ce in ce mai rare. Aceste plante rare, endemisme si relicte galaciare, de o mare importanta stiintifica si estetica sunt astazi declarate monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a permite perpetuarea lor in flora Romaniei.

Floarea de colt sau floarea reginei (Leontopodium alpinum)

Floarea de colt sau floarea reginei (Leontopodium alpinum) - este o adevarata perla a muntilor nostri, o specie declaratamonument al naturii din anul !"". #lanta erbacee, perena, din familia Asteraceae, de o frumusete aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana creste in muntii calcarosi, in pa$istile de pe versantii abrupti si insoriti, sau pe stancarii. %ste intalnita in Romaniape stancile aproape inaccesibile omului din &untii 'rancei, &untii (ucegi, &untii Fagarasului, &untii &aramuresului, Rodna, )bcinele (ucovinei, &asivul Cea*lau, Retezat, +odeanu. Floarea de colt este prote$ata in rezervatii naturale cum ar fi cele din #iatra Craiului, &untii (ucegi, Ciucas, $udetul Alba etc. ,n rezervatia botanica din Alba floarea de colt coboara la cea mai mica altitudine - circa -.. m - din %uropa.

Caracteristici
Floarea de colt este o planta de stepa, venita de departe, dintinuturile Asiei, unde pe alocuri creste inalta si deasa ca iarba. ,ntreaga planta este acoperita de peri catifelati de culoare argintie, ce prote$eaza frunzele si florile de vant. De altfel, aspectul ei din pasla are menirea s-o apere de caldura si vantul care sufla in tara de bastina. Face parte din familia composaea.

,ntalnita de cele mai multe ori pe culmile stancoase si tot mai rar pe platourile montane, floarea de colt are radacina fi/ata in putinul pamant ramas intre scobiturile sapate in stancile calcaroase. ,n pamant are un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mi$locul carora se ridica otulpina scurta de 0 - 1. cm, uneori de ". cm, ce poarta o inflorescenta numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod normal, florile. 2ulpina este imbracata in partea de $os cu frunze catifelate, de dimensiuni diferite asezate de $ur impre$urul tulpinei, in forma de cerc. 3umeroasele si micutele flori, compuse din petale de un alb imaculat sunt dispuse in asa fel incat lasa impresia unei singure flori de forma unei stelute. La noi in tara, floarea de colt poate fi vazutainflorita in lunile iulie si august.

4ursa foto5 http://szega00.picof.net/gallery/floare-de-colt-29368/ Floare de Colt in mediul ei natural, pe varful 6asmasu &are (la 7.. m) ,n diferite locuri din lume unde mai poate fi intalnita, floarea de colt poate atinge inaltimea de pana la 7. cm.

Denumiri
Floarea de colt (Leontopodium alpinum) mai este numita popular si floarea reginei sau5 albumeala, albumita, edelvais, flocosele, steluta, floarea-doamnei, siminic.

6abitat

Floarea de colt poate fi intalnita pe abrupturile si piscurile calcaroase din &untii &aramuresului si &untii Rodnei, )bcinele (ucovinei, Rarau, Cea*lau, Ciucas, &untii (ucegi, Fagaras, Cozia si Retezat. ,n afara spatiului romanesc, floarea reginei infrumuseteaza zone din Abruzzi, Alpi, (alcani, Carpati, #irinei, dar si din Asia Centrala si de %st.

4imbol
Floarea de colt este simbolul iubitorilor de drumetie la munte. De aceea este cautata si culeasa uneori nec*ibzuit. )dinioara, floarea de colt impodobea pa$istile de pe culmile domoale ale (ucegilor si Fagarasului, dar fiind mai la indemana omului a fost culeasa fara crutare, disparand complet. Azi o mai intalnim sus, pe cetatile de calcar. 4i numai in putine locuri, ca in &untii Apuseni, coboara la -.. m. Aceasta planta reprezinta in traditia populara romaneasca un simbol al dragostei si se spune ca barbatii isi demonstrau dragostea, indemanarea si cura$ul, culegand o floare de colt de pe stancile ascutite al muntilor si oferind-o iubitelor. Aceasta floare, ca o steluta, este simbolul tineretii, al tuturor virtutilor si *arurilor sufletului omenesc. Din cer, peste crestele muntilor si peste coltii de stanca aplecati peste vagauni si prapastii, se pornesc ploi de stelute albe, catifelate. 4unt florile zanelor, care impodobesc muntii. ,n limba$ul florilor floarea de colt simbolizeaza puritatea si curatenia. Celor care vor avea bucuria de a o intalni in drumetiile lor le amintim recomandarea lui %mil #op valabila si pentru alte flori5 8Aviz staruitor celor care cu toata oprelistea oficiala, nu-si vor birui ispita: sa rupa ori sa taie numai partea aeriana, sa crute organul din care va renaste floarea; pacatul lor va fi mai mic.9

Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus)

8Cand o vezi pentru prima data, te opresti in fata ei ca in fata unui tablou vestit, dorit sa-l vezi aievea. Deodata nu-ti dai seama: e o bijuterie de safire, rubine si dimanate, cum pare cand picatura de roua se opreste in corola ei, sau un fluture rar, ori vreun colibri ratacit prin plaiurile noastre?9 Asa descrie savantul ,on 4imionescu gingasa or*idee, cunoscuta sub numele de #apucul Doamnei. #apucul Doamnei este o specie foarte rara de or*idee. ,n toata %uropa, #apucul Doamnei este pe cale de disparitie si este pe locul intii pe lista plantelor prote$ate de lege. &ulte organizatii au inceput proiecte de inmultire 8in vitro9 si repopularea zonelor istorice, unde specia acum nu mai e/ista, cu plantute obtinute in laborator. &ulte autoritati au introdus amenzi e/orbitante pentru distrugerea plantei sau a zonei in care ar creste. ,n Romania, #apucul Doamnei este prote$at inca din !"7, prin Decret Regal. Face parte din familia )rc*idaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin umbroase, pe coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice.

Descriere
#rimavara, dupa topirea zapezilor, eleganta or*idee rasare din pamant. #e tulpina dezvolta :-0 frunze late, cu nervuri proeminente. ,n varful ei, gingasa, apare o singura floare. Doar una ; in sc*imb de o frumusete neasemuita. #are un papucel de catifea, de unde si numele. (uza de $os a florii e ca un balconas galben-limoniu, stropit pe dinauntru cu puncte si linii rubinii. ,nlauntrul lui este ascuns nectarul cautat de insecte. #e laturi o incon$oara patru petale rubinii.

Caracteristici
4pecie anuala, fara peri pe tulpina dreapta, ramificata de la baza, #apucul Doamnei atinge o inaltime de pana la doi metri. Frunzele ei sunt lungi de -- 1 cm, late de 1-: cm, incon$urand tulpina, cate trei lanceolate, rareori opuse, rotun$ite spre baza, ascutite spre varf si dintate pe margini. #etiolul si nodurile frunzelor au glande de culoare rosuinc*is. ,nflorescentele sunt asezate la baza frunzelor superioare, cu 1- : flori mari,

lungi de "-: cm, de culoare roz-liliac*iu. #intenul este lung de :-0 mm, verzui si putin incovoiat. Fructul este o capsula ovala. ,nfloreste din iulie - august pana in septembrie.

6abitat
%ste o or*idee cu flori galbene-rubinii. Floarea creste in umbra padurilor de fag sau in locurile mai insorite, calcaroase. Culeasa fara mila, floarea s-a imputinat, disparand din multe regiuni ale tarii. Azi poate fi intalnita mai ales in cetatile de piatra ale (ucegilor, Cea*laului, Fagarasului si Retezatului. ,n afara spatiului romanesc, papucul doamnei mai pot fi gasit in %uropa Centrala, 6imala<a subtropicala si ,ndia.

4imbol
)r*ideea #apucul Doamnei sau 8pantofiorul lui enus9, asa cum se mai numeste si in zilele noastre, simbolizeazadragostea de natura a oamenilor si bucuria lor la venirea verii. ,n limba$ul florilor, or*ideele sunt un simbol al puritatii, perfectiunii si feminitatii. Celor care vor avea bucuria de a o intalni in drumetiile lor le amintim recomandarea lui %mil #op valabila si pentru alte flori5 8Aviz staruitor celor care cu toata oprelistea oficiala, nu-si vor birui ispita: sa rupa ori sa taie numai partea aeriana, sa crute organul din care va renaste floarea; pacatul lor va fi mai mic.9

Specii de orhidee salbatice din Romania

#rintre cele mai frumoase minuni ale naturii se numara or*ideele, splendori ale lumii plantelor, ce cresc in zonele calde ale planetei noastre, cu forme si culori foarte variate si puternic parfumate. %/ista apro/imativ "..... de specii de )r*idee salbatice si 1..... de specii de *ibrizi, cu cele mai variate forme si culori (in afara de negru). Cea mai faimoasa or*idee este anilla !lanifolia, care da aroma de "anilie. De obicei ele cresc in zonele tropicale insa ele pot fi intalnite si in medii ca 4iberia, Alas=a, deserturile &e/icului sau Anzii Columbiei. C*iar si in %uropa cresc or*idee. %/ista c*iar si doua specii Australiene care cresc sub pamant, si se spune ca sunt atat de rare incat nu e/ista fotografii color cu ele. De fapt or*ideele cresc in orice mediu de la cald la rece, de la uscat la foarte umed. Fiecare continent are o flora de or*idee proprie. #rhidee cu flori mai modeste, totusi frumoase si foarte rare se gasesc insa si pe plaiurile noastre. Romania are, conform literaturii de specialitate, nu mai putin de 07 de specii native de or*idee. )r*ideele salbatice din tara noastra sunt specii terestre, care cresc pe unde te astepti mai putin5 pe pa$isti, in mlastini, liziere de paduri si luminisuri. De cele mai multe ori nu sunt remarcate in vegetatia bogata a biotopurilor din care fac parte, din cauza faptului ca, in general, sunt plante mici ca inaltime si cu flori de cativa milimetri. %le sunt insa cu totul speciale din punct de vedere botanic. Daca spui !apucul $oamnei sau %angele oinicului, este posibil ca o parte din interlocuitori sa stie ca ele sunt or*idee.Daca spui poroinic, untul vacii, gemanarita, albina, pribonic, ouale popii, ura, bu*ai, trin$i, garbita, mosisoare, burzisor, capsunica si adaugi ca ele sunt or*idee, s-ar putea sa fii privit ca cineva care inventeaza nume pentru a impresiona audienta. 2oate aceste plante e/ista insa, fiind consemnate in Flora Romaniei ca fiind or*idee. 4unt or*ideele auto*tone din Romania> 4unt or*ideele auto*tone din %uropa> ,n aproape toate tarile europene ele sunt prote$ate prin lege. La noi doar !apucul $oamnei si 4angele 'oinicului au acest privilegiu datorita unor legi emise in anii !"7- !"!. Din cauza lipsei de educatie in ceea ce priveste protectia

mediului multe locatii cu or*idee auto*tone au fost distruse. )r*ideele reprezinta una dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial.

)r*ideea a$unge la inflorire dupa cativa ani de maturizare. La unele specii, florile pot fi polenizate doar de o anumita insecta, pe care planta o imita ca forma, sintetizand si feromonul de imperec*ere al partenerului gazei. Rizomul este simetric, avand forma a doua formatiuni globulare. 4emintele au dimensiuni atat de mici (apro/imativ ., mm) incat pot fi percepute ca un graunte de praf. ,n sc*imb, o capsula poate sa contina sute de mii de seminte, care sunt imprastiate de vant pe *ectare intregi de pasune. %le nu contin substante nutritive, ca urmare, embrionul incoltit va supravietui doar daca gaseste in pamant o ciuperca cu care specia se asociaza intr-o simbioza care va dura toata viata. #lantele a$ung la inflorire dupa multi ani de maturizare, timp in care orice perturbare a conditiilor de mediu le poate distruge. Fiind intr-o relatie foarte stransa cu mediul in care traiesc, or*ideele sunt printre primele plante afectate de deteriorarea *abitatului si de presiunile antropogenice zilnice. Din aceste cauze, masurile de protectie sunt absolut necesare si sunt foarte urgente, daca dorim sa pastram patrimoniul national e/istent.

,ntre cele 07 de specii de or*idee salbatice de pe teritoriul Romaniei se numara5 Anacamptis pyramidalis, Cep alant era damasonium, Cep alant era longifolia, Cep alant era rubra, Cypripedium calceolus, Dactylor iza fuc sii, Dactylor iza incarnata, Dactylor iza incarnata f. Alba, Dactylor iza maculata, Dactylor iza majalis, Dactylor iza sambuccina, !pipogium ap yllum, !pipactis atrorubens, !pipactis elleborine, !pipactis microp ylla, !pipcatis palustris, "ymnadenia conopsea, #imantoglossum ircinum, $imodorum abortivum, $istera ovata, %eottia nidusavis, %igritella rubra, %igritella nigra, &p rys apifera, &p rys scolopa' ssp. cornutavar. (anatica, &p rys sp aegodes, &rc is coriop ora, &rc is la'iflora ssp. !legans, &rc is la'iflora ssp.)alustris, &rc is mascula, &rc is militaris, &rc is morio ssp. *orio, &rc is morio ssp. Alba, &rc is morio ssp.)icta, &rc is pallens, &rc is papilionacea, &rc is purpurea, &rc is simia, &rc is tridentata, &rc is ustulata, &rc is ' gennarii, )latant era bifolia, )latant era c lorant a, +pirant es spiralis, ,raunsteinera globosa. !arcul &ational !iatra 'raiului adaposteste un numar impresionat de specii de or*idee de munte - : specii din 07 de specii e/istente pe teritoriul Romaniei. 3u va asteptati insa sa descoperiti e/oticele or*idee din tarile calde. )r*ideele din zonele temperate sunt mici si nu au o infatisare atat de spectaculoasa. (ista speciilor de #rhidacee din !iatra 'raiului include: Anacamptis pyramidalis; Cep alant era damasonium; Cep alantera longifolia; Cep alantera rubra; C amorc is alpina; Coeloglosum viride; Corallor iza trifida; Dactylor iza cordigera; Dactylor iza incarnata; Dactylor iza maculata; Dactylor iza majalis -&rc is latifolia.; Dactylor iza saccifera; Dactylor iza sambucina - (ozior; Dactyloriza fuc sii; !pipactis atrorubens; !pipactis elleborine; !pipactis microp illa; !pipogium ap yllum; "oodyera repens; "ymnadenia conopsea - palma pamantului; "ymandenia odoratissima; "ymnoleucorc is ' strampfii - ibrid.; #erminium monorc is; $euc orc is albida; $iparis loeselli - *osisoare; $istera cordata; $istera ovata - (u ai; %eotia nidus-avis - *osnegei, ,ranji; %igritella nigra +angele voinicului; %igritella rubra - +angele voinicului; &rc is coriop ora )losnitoasa; &rc is mascula - )oroinic; &rc is militaris - )oroinic; &rc is morio )oroinic, /ntul vacii; &rc is purpurea; &rc is tridentata; &rc is ustulata; )latant era bifolia - +tupinita; )latant era clorant a; )seudorc is albida; ,raunsteinera globosa.

De asemenea, in (anat pot fi intalnite apro/imativ 0: de specii de or*idee. 4pecii de or*idee salbatice mai pot fi gasite in!arcul &atural !ortile de )ier, dar si in #arcul 3ational Domogled ; 'alea Cernei, pe pa$isti cu sol calcaros sau alcalin, tufisuri, liziere de paduri, in mlastini sau luminisuri. Ca semn de pretuire pentru aceste adevarate nestemate ale naturi, in anul 1..?, *omfilatelia a introdus in circulatie emisiunea de timbre )r*idee salbatice din Romania. Colectia include sase specii de or*idee5 Cep alant era rubra,!pipactis palustris, Dactylor iza maculata, Anacamptis pyramidalis, $imodorum abortivum, &p rys scolopa'.

Fiecare dintre noi trebuie sa invatam sa tratam si sa prote$am frumusetile naturii care ne incon$oara. Daca in drumetiile voastre intalniti flori si plante rare, nu le rupeti, pentru a se bucura de ele si generatiile viitoare.

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

8...micuta Diant us callizonus, ce-i drept o raritate, poate fi luata ca tipul artei intrebuintate de natura pentru pictarea unei flori.... ! una din podoabele Carpatilor nostri, de care Alpii ar putea fi invidiosi.9 ,on 4imionescu Acum mai bine de 0. de ani aceasta floare nu era cunoscuta. A fost descoperita pe crestele prapastioase ale #ietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, @otsc*< si 4c*ott. Aparitia ei a produssenzatie si nedumerire in lumea stiintei. #e de o parte, ea nu a mai fost gasita in nici un alt loc din lume, si nici macar pe vreuna din culmile muntoase vecine

#ietrei Craiului. #e de alta parte, aceasta garofita nu seamana cu garofitele cunoscute, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului5 8Alpini9 si 8+lauci9. De astfel originea sa nu este cunoscuta nici azi. 4e crede ca planta reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunc*i din care s-au desprins actualele garofite alpine intalnite in %uropa. 4upravietuirea ei in #iatra Craiului s-a e/plica prin pozitia oarecum izolata a masivului. Dar si aici se gaseste ami ales pe culmea vestica a masivului, dinspre valea Dambovitei, la limita dintre eta$ele subalpin si alpin, ori ratacita prin iarba ce acopera stancariile din partea inferioara a zonei alpine. +arunta garofita a ramas prizoniera muntelui, care timp de o $umatate de milion de ani a pastrat-o si a ferit-o de -gheara oamenilor. care o distrug chiar si in ziua de azi, cand pe langa faptul ca este planta ocrotita de lege, mai este si un endemism unic in lume/

Caracteristici
Diant*us callizonus face parte din familia 'aryophyllaceae. )loarea acesteia are in centru un cerculet purpuriu pestrit, caracteristic. !e dos, petalele sunt al0e cu tendinta "erzuie, iar frunzele inguste si alungite sunt asezate in perechi. 1ulpina este scurta si in "arf are o singura floare care are corola de circa 2 cm in diametru, formata din 3 petale late, dintate la "arf, culoare acesteia fiind rosucarmin, la 0aza a"and o pata purpurie4 este impestritata cu al0 si are peri stralucitori si matasosi. ,nfloreste in luna august. #opular i se mai spune A5aroafa 'raiuluiA.

$escriere
2ulpina nu este inalta, apro/imativ de 0 - . cm inaltime. %a poarta la varf o singura floare cu corola de circa " cm in diametru, formata din 0 petale late, la varf dintate, de culoare rosie-carmin, la baza cu o pata purpurie, impestritata cu alb si cu peri matasosi, stralucitori. ,nteresant este inelul din centru, purpuriu pestrit. #e dos, petalele sunt albe-verzui, iar frunzele, care sunt inguste si alungite de 1 - : cm lungime, sunt asezate in perec*i. ,on 4imionescu descrie astfel aceasta garofita5 8)etalele, rasfrante larg, sunt de un ros de carmaz sters. )e ele sunt trase dungi, in lung, de un rosu mai aprins, iar spre launtrul florii, o rotita de dantela fina cu oc iuri mici, de aceeasi culoare mai inc isa. /rmeaza apoi un cerc alb, cu raze iarasi rosii, iar in mijloc, un joc de verde si alb neintrerupt.9

6abitat
Asadar, garofita pietrei craiului e o floare rara, care creste doar intr-un singur loc pe planeta noastra ; #iatra Craiului. 6ste o specie monument al naturii si este ocrotita prin lege/

Crinul de padure (Lilium martagon)

Crinul este una dintre cele mai frumoase si gratioase plante. Crinul de padure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si creste in zona padurilor de ste$ar si fag, fiind o specie mezofila. #oate fi intalnit foarte rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. %ste o specie rara, declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege. %ste o planta salbatica, perena, originara din %uropa si infloreste in lunile mai - iunie. Bn singur fir de crin de padure poate duce si 0. de flori, dar in general are .-1. flori> Florile au diverse culori5 rosu, roz sau violanceu.

Caracteristici si descriere
Crinul de padure este o planta erbacee, perena, intalnita prin padurile de foioase, prin fanete si locuri stancoase de la campie pana in regiunea montana. ,n pamant are un bulb ovoidal format din numerosi solzi carnosi. De la baza bulbului se desprind numeroase radacini, unele din ele adesea contractile. Alte radacini subtiri se formeaza pe tulpina, deasupra bulbului. 2ulpina este dreapta, inalta de pana la .. cm. Frunzele au o forma ovaloita, usor ascutita spre varf. Florile sunt roz, rosiatice sau violacee, punctate cu purpuriu inc*is, si au un miros specific, deosebit de puternic. Florile au - petale, androceul format din - stamine cu filamente lungi de 1-" cm, terminate cu antere liniare rosii. Fructul este o capsula o0o"oidala, cu - muc*ii. 4emintele sunt comprimate, brune desc*is cu suprafata rugoasa.

6abitat
Crinul de padure 7(ilium martagon8, sal0atic, originar din 6uropa, intalnit si la noi in tara, creste in flora spontana in zonele cu paduri foioase, atat in regiunile de campie, cat si in cele montane. 'rinul creste si in flora spontana in %uropa, in Africa si in zona )rientului, in Franta de e9emplu de"enind simbolul regalitatii.

4imbol
,n Antic*itate, atat la greci, cat si la romani, crinul simboliza speranta si triumful. ,n zilele noastre, crinul simbolizeazapuritatea si daruirea unui crin e un semn de respect. &i*ai %minescu spunea despre crini5 8)adurile de flori, in care fiecare floare e ca un arbore, iar crinul ca o urna,0floraria de giganti0, constituiesc un ar ang elism muzical cu linii prelungi si transparente, in care intalnim o incetinire paradisiaca a miscarilor de stil dantesc.9 Celor care vor avea bucuria de a intalni crinul de padure in drumetiile lor le amintim recomandarea lui %mil #opvalabila si pentru alte flori5 8Aviz staruitor celor care cu toata oprelistea oficiala, nu-si vor birui ispita: sa rupa ori sa taie numai partea aeriana, sa crute organul din care va renaste floarea; pacatul lor va fi mai mic.9

Degetarutul #itic Alpin (4oldanella montana)

Degetarutul este o erbacee perena din familia primulaceelor, care creste in zonele muntoase, in general descoperite, in luminisuri, la marginea padurii, fiind o floare gingasa, ca un

clopotel roz fran$urat, fructul fiind o capsula. Are o inaltime de pana la 10 cm si infloreste in lunile mai si iunie. ,n Romania se gaseste in Carpatii )rientali. ,n $urul lacului (alea cresc plante specifice circurilor glaciare cum este si Degetarutul pitic alpin. Denumirea populara a acestuia este potiras.

(ulbucii de munte (2rollius europaeus)

(ulbucul de munte este o planta perena cu flori din familia Ranunculaceae. #lanta este deosebita ca aspect, eleganta si rar intalnita. Are tulpina mare, de . - -. cm inaltime. La varful tulpinii este o singura floare mare ca o maciulie, cu ". mm diametru. Floarea este formata din . sepale ing*esuite, aproape rotunde. Florile sunt galben-verziu sau galben-auriu si au in e/terior vinisoare verzi. ,nfloreste in lunile mai-iulie. Frunzele au culoarea verde intunecat, adanc spintecate in "-0 parti, cu segmente trifide, dintate pe margini. Frunzele de la baza tulpinii au coditele mai lungi. Fruct folicula. 4e gaseste in Romania in Carpatii )rientali, &eridionali si Apuseni, din zona de padure pana in zona alpina, prin pasuni, poieni si in locuri umede.

(u$orul romanesc (#aeonia #eregrina var. Romanica)

(u$orul romanesc este o varietate endemica (traieste aproape e/clusiv numai in Dobrogea, altundeva in lume nefiind semnalat) a speciei #aeonia peregrina (bu$or de padure). (u$orul romanesc este o peoniacee care se intalneste cu totul izolat in )ltenia (#adurea Calugareasa) si ceva mai des in padurile din Dobrogea (intre 2uzla si &angalia, (abadag, 3iculitel, (aia). Floarea rosie are mai putine petale decat bu$orul de gradina si are frunzele mai adanc si mai dens sectate. 4pecia este prote$ata prin lege inca dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.

+*intura galbena (+entiana Lutea)

#lanta erbacee, perena care veg*eaza pe versantii abrupti si suficient de umezi, face parte din flora spontana, a$unge pana la -1 m inaltime si apartine familiei +entianaceae. 2ulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 0-? petale. ,nfloreste in lunile iulie si august. 'egeteaza in pa$istile alpine, pe soluri bogate in *umus, preferand pantele insorite si destul de umede din muntii Ciucas, (arsei, (ucegi, Fagaras, Retezat, Rodnei, &aramures, (i*or, )as - +utai.

Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris)

Laleaua pestrita este o specie de planta rara, cu raspandire locala, prote$ata de lege in toate tarile europene. Denumirea sa populara este floare de sa*, bibilica, clopotar sau caldarusa. #opuleaza fanetele umede si padurile de foioase. Floarea are forma de cupa, are culoarea maronie - violacee cu pete albe si incanta privirile. 2ulpina are apro/imativ 1.-". cm, iar floarea 1 cm. Laleaua pestrita, o specie salbatica, auto*tona infloreste in cateva regiuni restranse din Romania, in luna mai, pentru doar ? zile. Conele si rezervatiile unde acesta creste5 )r*eiu (istritei printre ste$ari in rezervatia naturala numita #adurea din 4esD #adurea &argaritului situata in comuna Danesti, +or$D Lunca #oganisului din $udetul 2imis, a fost declarata arie prote$ata prin lege de catre Consiliul Eudetean 2imis in !!0D Rezervatia naturala Lunca cu lalea pestrita din 'alea 4ala$uluiD Fersig ; &aramuresD C*eilor 2urzii, si in

unele zone in $udetele &ures, )lt si in (anat. Laleaua pestrita este o specie ocrotita de lege, inca din anii !7..

,edera alba (Dap*ne blaga<ana)

#lanta este un arbust pitic cu inaltimea de 0 - "0 cm. #opular i se mai spune5 blagaiana, floare de 4fanta Ana, g*iocei de #ostavar. %ste o planta monument al naturii si este ocrotita prin lege. 2ulpinile sunt taratoare sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele sunt alungit - eliptice sau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o inflorescenta (capitul) de marimea unui pumn si sunt de culoare alba - galbuie. ,nfloreste in aprilie-mai. Creste in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe povarnisuri pietroase si pe barnele stancoase din regiunea montana si subalpina a muntilor (ucegi, Ciucas, (i*or, &e*edinti si Cozia.

4mardarul (R*ododendron =otsc*<i)

R*ododendron (din grecescul5 r*odos, 8trandafir9, si dendron, 8arbore9) este un gen numeros (peste 7.. de specii) de plante (arbori si arbusti) din familia %ricaceae. %ste originar din estul Asiei si, in ciuda numelui alternativ de 8bu$or de munte9, nu trebuie confundat cu bu$orul propriu-zis care face parte dintr-o alta familie botanica, respectiv cea a Ranunculaceelor. 4mardarul creste spontan in tufe pitice in zona alpina. Frumusetea florilor sale - care emana un miros si o aroma asemanatoare visinelor - si care apar de obicei pe la sfarsitul lunii iunie si la inceputul lunii iulie, si raritatea sa, face ca smardarul sa fie o planta ocrotita si prote$ata ca atare in perimetrul #arcului 3ational (ucegi. Frunzele sunt si raman si peste iarna verzi.

Lotusul termal sau drete (3<mp*ea lotus var. t*ermalis)

Lotusul termal este o specie de nufar endemica pentru zona bailor 8 &ai9, Romania. Aceasta specie traieste in apele paraului #etea, din apropierea bailor 8 &ai9 ; Feli/, de langa )radea. Caracteristica apelor paraului este temperatura crescuta (ape termale). 4e considera ca aceasta specie ar fi, probabil, un relict tertiar. 4pecia a fost descoperita in anul ?7! de botanistul #. @itaibel. 3umele l-a primit ceva mai tarziu, in !.7 cand E. 2uzson ii da aceasta denumire datorita asemanarii cu nufarul de 3il. Datorita unicitatii ei ((aile Feli/ este singurul areal unde se intalneste aceasta specie), 3<mp*aea lotus var. t*ermalis a fost declarata inca din !" , monument al naturii.

Lacul cu nuferi si lotusi termali din Feli!

aile

La doar 7 =m distanta de )radea, in centrul statiunii (aile Feli/ poate fi gasita o rezervatie naturala deosebita care cuprinde lacurile cunuferi, lotusi, broaste testoase si pesti e/otici. Aici veti avea parte de un peisa$ special, viu colorat, care in mod normal poate fi intalnit in serele gradinilor botanice si nu in aer liber. ,n lacurile de aici, alimentate cu ape termale, convietuiesc in deplina armonie nuferi si broaste testoase, lotusi si pesti e/otici. 3uferi sunt cei de culoare alba, iar frunzele si florile acestora cresc pe suprafata apei. #rintre ei, sute de broaste testoase incanta privirea. Lotusii sunt cei deculoarea roz iar frunzele si florile acestora se ridica la cel putin 1.-". de centimetri deasupra apei.

83ufarul termal9 (3<mp*aea Lotus var. 2ermalis) este simbolul statiunii(aile Feli/ si a fost descoperit de catre botanistul #. @itaibel in anul ?7!. 3ufarul a fost denumit in anul !.7 de catre E. 2uzson, care remarca asemanarea dintre nuferul de aici si nufarul de 3il. ,n anul !" , planta care a supravietuit perioadei de glaciatie a fost declarata monument al naturii, fiind e/trem de rara si reprezentand unicul caz in care o specie de planta tropicala traieste spontan intro clima temperata. 3ufarul termal este o planta cu frunze rotunde plutitoare, cu marginea dintata si rasfranta in sus, dintre care se inalta gingasele flori alb-galbui, cu miros placut parfumat. ,nteresant de precizat este faptul ca florile se desc*id seara si se inc*id dimineata in $urul orei ..

#e langa nuferi, in lacurile artificiale termale din (aile Feli/ se gasesc si cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind adusi din ,ndia si #a=istan 3elumbo nucifera, Africa - 3<mp*ea zanzibarena, Asia si Africa - Aeibornia crasepis. Lotusul de ,ndia, este mare, cu flori roz care tin doar cateva zile, dupa care locul acestora este luat de o capsula lemnoasa cu seminte, care poate fi uscata si folosita spre e/emplu in decoratiuni florale.

Roua cerului (Drosera rotundifolia)

Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. 4pecie ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, ma$oritatea astazi aflate in rezervatii naturale. #opuleaza tinoavele cu musc*i de turba de la 2imovul &o*os, #oiana 4tambei, 4ancraieni Ciuc. #lanta consuma apro/imativ 0. de insecte pe an. #oate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. #erisorii, numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei. Alte plante ocrotite de lege mai sunt5 macul galben (#apaver alpinum ssp. corona-sanctistefani), gladiola salbatica (+ladiolus imbricatus), tulic*ina (Dap*ne cneorum), irisul de balta (:ris pseudacorus8, larita (Lari/ deddua).

Floarea de colt (Leontopodium alpinum) Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus) Sangele Voinicului (Nigritella rubra si Nigritella nigra) Garofita Pietrei Craiului (Dianthus calli onus) Crinul de padure (Lilium martagon) Degetarutul Pitic !lpin (Soldanella montana) "ulbucii de munte (#rollius europaeus) "u$orul romanesc (Paeonia Peregrina %ar& 'omanica)

Ghintura galbena (Gentiana Lutea) Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) (edera alba (Daphne blagayana) Smardarul ('hododendron )otschyi) Lotusul termal sau drete (Nymphea lotus %ar& thermalis) 'oua cerului (Drosera rotundifolia) Smardarul*"u$orul de munte ('hododendron )otschyi)

Ghintura galbena ( Gentiana lutea ) Narcisa (Narcissum stellaris) Bujorul de stepa (Paeonia tenuifolia)
Gentiana

Gentiana

Face parte din familia Gentianaceae . Floarea se prezinta sub forma unei cupe orientate cu gura in sus, ce are la margine cinci segmente scurte usor rasfrante in afara. Gentianele au fel de fel de culori. Unele (Gentiana flogipholia) de pe culmile calcaroase ale Bucegilor au flori subtiri si lungi ca o cupa de sampanie de culoare rosie. ltele (Gentiana esti!a) sunt scurte si prezinta o singura floare de culoare albastra. "#ista si gentianede culoare galbena sau !ioleta. $nteresant este ca aceasta floare dispune si de un s%stem de autopolenizare (in timpul noptii corola se apleaca cu gura in jos , iar polenul care a fost scuturat cade pe stigmat).

Nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor, broscarita plutitoare ciuma apelor, cocosul,bradisoru

Ghimpele, planta ocrotita de lege

Luna septembrie este propice pentru inmultirea acestei plante. Cultivata si ingrijita in gradina, ofera un aspect ornamental deosebit in special toamna, cand pe fondul verde al frunzelor se remarca fructele sale de un rosu aprins. Generalitati Ruscus aculeatus este o panta rara, rustica, mereu-verde, de talie medie, cu ramificatie deasa si, daca nu este ingrijita, dezordonata. Este o planta

originara din Europa. Cuprinde trei specii de plante stufoase mereu-verzi, ce cresc intre 30 si 80 centrimetri inaltime. De fapt, Ruscus aculeatus (sau g impele! nu are frunze" cele ce seamana a fi fruze sunt in realitate tulpini modificate si aplatizate, rigide si ascutite la varf ca niste g impi, denumite cladodes. # impele este o planta dioica, florile masculine si cele feminine fiind produse pe plante separate (din aceeasi specie!. $lorile sunt mici, al%e, iar cele feminine, in octom%rie, se transforma in %ace rosii, lucioase, care dureaza pana in martie. &acele confera g impelui un aspect foarte decorativ, fiind una dintre plantele reprezentative pentru sar%atorile de iarna. Rizomul are proprietati diuretice, anti emoroidale, trofice pentru peretii vaselor de sange, fiind utilizat impotriva edemelor si a formarii calculilor vezicii. Expunerea 'e va evita epunerea plantei la actiunea directa a razelor de soare. Este %inecunoscuta rezistenta crescuta a plantei la frigul aspru al iernii. Udarea (lanta se uda din a%undenta vara si foarte putin iarna. 'e va evita oricand stagnarea apei in jurul plantei. Solul # impele se adapteaza foarte %ine la orice fel de teren, cu conditia sa fie %ine drenat. Inmultirea )n luna septem%rie sau in luna martie planta se inmulteste prin procedeul de divizare a tufei sau prin transplantarea mladitelor tinere ce se desprind din planta mama. Reproducerea prin seminte se efectueaza in septem%rie, dar ofera rezultate dorite dupa un timp prea indelungat. 'e planteaza in grupuri de cate 3-* e+emplare, utilizand plante de am%ele se+e. Ingrasamant )n luna aprilie i se furnizeaza plantei un fertilizant lic id odata cu apa de udare. oli si paraziti (utrezirea radacinii creeaza un colaps neasteptat al plantei, urmat de deteriorarea completa a tufei. ,idio provoaca aparitia unor pete al%e si pudrate pe frunze (tulpini!, dupa care acestea se usuca.

Ghiocelule alb+ galanthus ni%alis