I se mai spune i n alte feluri, dup tradiia local: albumeal, siminic, floarea-reginei, stelu.

Planta este o adevarata minune a naturii. De aceea este cutat i culeas uneori nechibzuit. Floareade-col sau floarea reginei (Leontopodium alpinum) este o specie de plante erbacee, peren. Odinioar, floarea-de-col mpodobea i pajitile de pe culmile domoale ale Bucegilor i Fgraului, dar a fost culeas fr cruare. Azi o mai ntlnim sus, pe cetile de calcar,n Munii Maramuresului, Haghimasului, Vrancei, Ciucas, Fagarasului, Bucegi, Cpnii, Retezat, arcu, Godeanu, Bihorului, Cozia si Ceahlau. Numai n puine locuri, ca n Munii Apuseni, coboar pn la 600 m. Tendinta excursionitilor de a o recolta a facut ca existena florii de col s fie pusa n pericol, de aceea, celor care o ntlnesc le amintim recomandarea acad. Emil Pop, valabil, de altfel, i pentru multe alte flori: Aviz struitor celor care, cu toat oprelitea oficial, nu-i vor birui ispita: s rup ori s taie numai partea aerian, s crue organul din care va renate floarea; pcatul lor va fi mai mic. Floarea-de-col este o plant de step, venit de departe, din inuturile Asiei, unde pe alocuri crete nalt i deas ca iarba. De altfel, straiele ei din psl au menirea s-o apere de cldur i vntul ce sufl prin locurile ei de batin. Are tulpin subire, frunze liniare i flori grupate n inflorescene nconjurate de nite frunze psloase, ce-i dau aspect de stelu. Intreaga planta este acoperita cu peri catifelai, argintii, care i dau un aspect deosebit. Are in pamant un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune. La suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mijlocul carora se ridica tulpina scurta de 5 - 20 cm, uneori chiar i de 30 cm, ce poarta oinflorescena , de forma unui disc, in care sunt grupate, n mod normal, florile. Inflorescenta este mbracata la varf cu frunze paroase, unele mai mari, altele mai mici, luand forma de stea, conferindu-i o nota aparte de gingasie si frumusete. A fost declarata monument al naturii si este ocrotita prin lege.