Planul lucrarii

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Flora Tarii Sfinte Pomi fructiferi Alti arbori Arbusti Plante intalnite in Tara Sfanta Concluzii

Flora rii Sfinte

Flora rii Sfinte este asemntoare aceleia din regiunile subtropicale. Configuratia geografica diversa a tarii Sfinte a determinat ca si flora sa fie diferita de la o zona la alta1. Astfel se ntlnesc deserturi aride sau foarte aride, zon de munte i regiuni fertile pe coasta mrii i cmpii n vecintatea rurilor i a izvoarelor. In general viaa plantelor i a animalelor este caracteristic n parte unei zone geografice situate la ntretierea celor trei continente. Regiunile cele mai mnoase ale acestei ri sunt: Cmpia arom de-a lungul coastei (Isaia 35,2), Platoul lerihonului, Cmpia Izreel n Galileea i mici poriuni din Transiordania. Locurile cele mai fertile sunt evident cele de lng cursurile de ap (Iordan, Iabok, Iarmuk, Kion etc.). Pe coaste marii intalnim flora mediteraneana, de acelasi caracter cu flora pe care o intalnim in Spania, Algeria, Sicilia si Grecia, iar in munti si in Neghev, ca si pe platoul de la est de Iordan, flora este specifica stepei orientale Din regiunile nordice ale munilor Hermon i pn n sud au fost identificate peste 2800 de specii de plante. Printre acestea exist plante ierbacee anuale care rsar odat cu ploaia i dispar de ndat ce ncepe anotimpul secetos 2.

Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, Arheologia Biblica,ed. IBM al BOR, Bucuresti 1994, p.59 2 Conf. Pr. Dr. Petre Semen, Arheologia biblica in actulitate,ed. Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi 1997, p. 45

Pomi fructiferi

Dintre pomii fructiferi care cresc in Tara Sfanta, pe primul loc, ca raspandire este maslinul ( zait ). Maslinul era unul dintre cei mai valorosi pomi ai evreilor in antichitate. Este mentionat pentru prima data in Gen. 8,11 cand porumbelul s-a intors la corabie cu o frunza de maslin. 3Maslinul are frunze verzi argintii asemanatoare cu ale salciei, care persista si iarna. Coroana este ramuroasa si de aceea maslinul a fost luat drept simbl al familiei numeroase. Are o inaltime cuprinsa intre 6-10 m. Fructele se dezvolta in flori marunte, albe. Culoarea lor este mai intai verde, apoi purpurie si la urma neagra.4 Maslinele se conserva in ulei sau se pun la murat, dar partea cea mai mare se tescuie, obtinandu-se untdelemnul foarte gustos.5 In antichitate, maslinii erau raspanditi din abundenta pretutindeni in Palestina. Livezile de maslini de la marginea campiei feniciene erau deosebit de impresionante, asa cum erau de fapt si cele din campia Esdraelon si din valea Sihem. Betleemul, Hebronul, Galaadul, Lachisul si Basanul au fost renumite in timpurile biblice pentru bogatia lor in paduri de maslini. In vai si mai ales in zona de campie si in Galileea existau plantatii intinse de lamai si portocali. Acesti arbori au o coroana foarte bogata, iar frunzele lor sunt ovale si lucioase, mai tari si mai mari decat frunza marului. Perioda de inflorire este primavara, iar fructele se coc pe rand , incepand cu luna iunie si pana in decembrie. Si inflorirea se face progresiv, incat in acelasi arbore se pot vedea flori, fructe tinere si fructe mature. In perioada de inflorire raspandesc pe o larga arie in jur un parfum foarte placut.
3 4

J. Douglas, Dictionar Biblic, ed. Cartea Crestina, Oradea 1995,p. 817 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, op.cit, p. 60 5 Pr. Dr. Ioan Mircea, Dictionar al Noului Testament,ed. IBM al BOR , Bucuresti 1995, p. 309

Un alt pom fructifer inatalnit in Tara Sfanta este smochinul.Originar din Asia Mica, smochinul ( ficus carica ) este un pom care ajunge la o inaltime de 11 m desi in tinuturile pietroase crestea adesea ca un arbust cu mai multe tulpini.6 Este un arbore foarte frunzos si cu o coroana larga precum a castanului necomestibil din tara noastra. Este foarte apreciat si cautat pentru fructele sale care au aspectul unor pere marunte. La inceput acestea sunt de culoare verde , apoi, pe masura ce se coc dobandesc culoarea violet. Cand sunt conservate au culoarea maroniu deschis. Smochinul are permanent roade pe crengile sale in existand concomitent in pom doua feluri de de fructe: smochine timpurii , care nu s-au copt anul trecut si se coc abia in iunie anul urmator si smochinele tarzii, din recolta noului an, care se coc in urma celorlalte. Pierderea sau distrugerea acestor pomi care cresteau incet si necesitau ani de munca rabdatoare er socotita o calamitate nationala, in timp ce productivitatea lor era un nsemn al pacii si al favoarei divine.7 Frecvent poate fi intalnit in Tara Sfanta rodierul sau granatul , un arbore cu o inaltime de 5-6 m. Fructele sale, de marimea marului, au o coaja mai tare , de culoarea rosie-caramizie iar miezul galben si foarte zemos, cu un gust delicios. Rodiile se consuma proaspete sau se prepara din ele o bautura racoritoare.8 Curmalul (palmierul sau finicul )este un arbore foarte frumos care apartine florei subtropicale.In tara Sfanta se cultiva langa Lacul Ghenizaret si in Valea Iordanului. Depresiunea Ierihonuli este o adevarata oaza de curmali.De aceea orasul a si primit numel de cetatea palmierilor. Acest arbore poate atinge inaltimea de aproximativ 25 m. Are trunchiul gros si coaja sub forma de solzi. Fruzele sunt de forma lunguiata avnd lungimea de
6 7

J. Douglas,op. cit. ,p. 1219 ibidem, p. 1220 8 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, op.cit, p. 61

aproximativ 1 m si sunt permanent verzi.Printre frunze apar fructele sub forma unor ciorchini enormi.La inceput fructele au o culoare verde pal, apoi devin rosiatice si cand se coc maro inchis.9 Finicul infloreste in livezile din valea fierbinte a Iordanului si se pare ca in vremurile biblice a fost plantat c un pom izolat. In antichitate finicul era un simbol de gratie, eleganta si verticalitate. A fost de asemenea un simbol de victorie si bucurie, iar folosirea frunzelor de finic in timpul intrarii lui Iisus in Ierusalim a fost semnificativa.10 Un alt pom fructifer prezent in Tara Sfanta este sicomorul. Sicomorul este un arbore exotic de talie inalta, uneori cu diametru coroanei de peste 30 m, cu frunze stralucitoare, ovale si fructe comestibile, asemanatoare smochinelor. Face parte din neamul smochinilor.11 Sicomorii pot fi vazuti si in zilele noastre pe strazile unor orase din Palestina. Acest pom nu trebuie confundat cu sicomorul european sau cu platanul sin America de N, cunoscut si sub numele de sicomor. Migdalul este un arbore care infloreste in Tara Sfanta incepand din luna ianuarie. Numele ebreiesc saqed care se trezeste, sugereaza ca este primul dintre toti copacii care se trezeste dupa trecerea iernii. Florile sale sunat albe cu nuante de roz. In afara de faptul ca sunt bogati in ulei, samburii de migdale constituiau o mancare favorita in Palestina.12 Roscovul este un arbore de care se face pomenire numai in Noul Testament ( Luca 15,16 ). Are o inaltime de 10 m. Este un pom cu multe crengi si frunze totdeauna verzi. Fructele au forma de pastaie, verzi la

ibidem, p. 62 J. Douglas, op. cit. , p. 258 11 Pr. Dr. Ioan Mircea, op. cit, p. 476 12 Dumitru Gh. Raducanu, Arbori, plante si aromatice biblice, art. in. BOR,anul CXXII, nr.1-4, ianuarieaprilie, 2004, p. 229
10

inceput, iar apoi de culoarea maro inchis. Se foloseau pentru hrana animalelor si mi ales a porcilor. Marul este un arbore mentionat adesea in Cantarea Cantarilor. Identitatea acestiu pom a fost controversata multa vreme avand in vedere obiectia ( nejustificata ) ca Palestina este prea calda si prea arida pentru cultivarea satisfacatoare a merilor adevarati.13 Marul era socotit un arbore nobil, iar fructele sale erau mai apreciate decat portocalele.

Alti arbori
Stejarul. In Palestina exista teri specii de stejar: stejarul de carmaz (are frunze vesnic verzi si creste in zonele deluroase), stejarul cu frunza cazatoare (intalnit numai la altitudini mari ) si stejarul de Vallonea sau Tabor ( intalnit in regiunile joase din Palestina ). Stejarii sunt copaci robusti cu lemn de esenta tare care ajung la o varsta indelungata. Fructul lor, ghinda, este asezat intr-o cupa. Exista o oarecare confuzie cu terebintul, care avea o statura si numele ebraic asemanator, dar care este distinct din punct de vedere botanic. Stejarul era prezent in Ghilead, Basan si Muntele tabor. Astazi aici mai exista doar ramasite ale padurilor de stejari de altadata. Cedrul. Dinter toti arborii amintiti in Sfanta Scriptura cel mai laudat este cedrul, care adesea este dat ca simbol al maretiei.Este u arbore mare si frumos, totdeauna verde, cu ramurile intinse, orizontale, rigide.14 Frunzele cedrului au culoarea verde inchis, sunt aproape cilindrice, fasciculate, scurte si rigide. Florile sunt minoice dispuse in amenti. Florile masculine sunt solitare pe ramuri scurte, cele feminine cate 2.Creste in Liban, Cipru, Maroc
13 14

J. Douglas, op. cit. , p. 258 Dumitru Gh. Raducanu, op. cit. ,p. 256

si Algeria. Uneori este cultivat si ca planta decorativa. Poate sa ajunga la inaltimea de 30 m, iar trunchiul, cu ramurile sale, face un cerc de 13-15 m. Chiparosul. Este un arbore cu o coroana deasa, inalt de 13-20 m, cu numeroase ramuri mici avand frunze ca niste solzi.15Chiparosul are un lemn tare care era folosit adesea in constructii. Salcia sau rachita crestea in zonele joase, care pastrau o vreme mai indelungata umezeala. Ramurile acestui arbore se foloseau in ultima zi a sarbatorii Corturilor, fiind purtate de credinciosi, cand veneau la templu.16

Arbusti
Pe langa arborii amintiti, in Tara Sfanta cresteau si unii arbusti din care se obtineau rasini si uleiuri speciale.Astfel este cunoscut Terebintul, un arbore rasinos, care apartine florei mediteraneene si are o inaltime de pana la 5 m. Fructele sale sunt de forma unor nuci ovale si sunt folosite pentru producerea unui ulei folosit si in hrana oamenilor. Din tulpin se obtine, prin efectuarea unor incizii, terebentina si alte substante folosite la tabacirea pieilor crude.17 Un alt arbust care creste in Tara Sfanta este tamarinul sau tamariscul. Tamariscul creste in vaile din desert, avnd un lemn de esenta moale.Are numeroase crengi subtiri, frunze ca solzii si inflorescente cu flori roz sau albe.18 Din fructele sale se prepara o bautura racoritoare, iar scoarta se utiliza in medicina. Un alt arbore din aceasta categorie este balsamul, care crestea in preajma marii Moarte si in partea sudica a vaii Iordanului.Prin incizarea
15 16

J. Douglas, op. cit. , p. 259 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, op.cit, p.62 17 ibidem, p. 63 18 J. Douglas, op. cit. , p. 259

scoartei acestui arbore se obtinea un ulei bine mirositor numit de asemenea balsam si care era folosit in medicina si la preparatul produselor de infrumusetare.19 Mirtul este un arbust mediteranean, inalt de circa 5 m, cu frunza alungite, persistente, aromatice si cu flori mici, albe. Acest arbust raspandeste permanent in miros placut.20

Plante
Vita de vie este dupa maslin si smochin planta cea mai intalnita in Tara Sfanta. Erau renumite podgoriile din imprejurimile Hebronului. Se cultiva mai ales vita ce producea struguri negri. Marimea ciorchiniolor era impresionanta. Sistemul de cultivare a vitei era atat prin fixarea ei pe araci, cat si prin legarea ei de pomi. Datorita purtarii de grija aparte aratata vitei de vie, aceasta planta a devenit simbolul Bisericii deoarece si Dumnezeu poarta de grija Bisericii Sale, pazindu-o si tinandu-o pe calea mantuirii.21 Isopul este o planta binemirositoare cu aspect tufos, cu tulpini lemnoase la baza. Mai multe specii de plante sunt numite in Biblie in felul acesta dar exista discutii serioase cu privire la identitatea lor.Este sigur ca isopul de astazi nu a fost nici una din aceste plante, intrucat el este de origine din partea de S a Europei.22 Pelinul. In Palestina cresc multe specii de pelin. Toate speciile au un gust puternic si amar, lucru care face ca planta sa fie folosita ca un simbol al amaraciunii , necazului si calamitatii.

19 20

Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, op.cit, p.63 Dumitru Gh. Raducanu, art. cit. ,p. 256 21 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan,Diac. Prof. Dr. Emilian Cornitescu, op.cit, p. 64 22 J. Douglas, op. cit. , p. 1032

Dintre plantele acvatice amintim trestia, stuful si papirusul, care cresteau pe langa lacul Hule, in N-E Ghenizaretului, in partea nordica avaii Iordanului.Tulpina de papirus atinge o lungime de pana la 6 m. Aceasta tulpin se sectiona longitudunal si din foitele rezultate se pregatea materialul pentru scris, care se numea tot papirus. Dintre cereale se cutivau orzul si graul.Din faina de orz se facea painea oamenilor de rand. Graul se cultiva pe suprafete mici si numai de catre cei bogati. Din faina de grau se facea o faina de calitate superioara pe care oamenii de rand o mancau numai de sarbatori. In Tara Sfanta se cultivai si plantele textile. Dintre acestea amintim inul si bumbacul. Din in si din bumbac se teseau vesminte felurite. Cel mai raspandit era inul. Oamenii de rand aveau imbracaminte confectionata din in, in timp ce oamenii bogati aveau imbracaminte confectionata din bumbac. Leguminoasele erau reprezentate prin: linte, usturoi,ceapa, mazare si castraveti. Concluzii Trebuie retinut faptul ca flora Tarii Sfinte aeste asemanatoare aceleia din regiunile subtropicale. Configuratia geografica diversa a Tarii Sfinte a determinat ca si flora sa fie diferita de la o zona la alta. Astfel pe coasta marii se intalneste flora mediteraneana, in munti se intalneste o flora specifica stepei orientale, iar pe vaile raurilor ( In special pe valea Iordanului ) se intalneste o flora tropicala, care seamana mult cu cea din Africa. Datorita conditiilor climatice prielnice omul s-a ocupat cu agricultura din timpuri strvechi cultivnd grul, alacul i orzul din care se fcea pinea. Se ocupau de asemenea cu cultivarea legumelor i plantau vii i livezi.

Bibliografie

10

1. Biblia sau Sfanta Scriptura, ed. BM al BOR, Bucuresti 1995 2. Abrudan,Pr. Prof. Dr. Dumitru si Cornitescu,Diac. Prof. Dr. Emilian, Arheologia Biblica, EIBMBOR, Bucuresti 1994 3. J. Douglas, Dictionar Biblic, ed. Cartea Crestina, Oradea 1995 4. Mircea,Pr. Dr. Ioan, Dictionar al Noului Testament,ed. IBM al BOR , Bucuresti 1995 5. Raducanu,Dumitru Gh., Arbori, plante si aromatice biblice, art. in. BOR,anul CXXII, nr.1-4, ianuarie-aprilie, 2004 6. Semen,Conf. Pr. Dr. Petre, Arheologia biblica in actulitate,ed. Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi 1997

11