Universitatea din Craiova

Facultatea de Agronomie
Specializarea :Management in Agroturism si calitatea produselor agroalimentare

POTENTIALUL AGROTURISTIC AL
JUDETULUI DAMBOVITA

Prof. Coordonator, Masterand,

Medelete Dragos Brinzanescu Andrei
POTENȚIALUL AGROTURISTIC AL JUDEȚULUI DÂMBOVIȚA
1. INTRODUCERE
Dambovita este un judet in regiunea Muntenia din Romania, cu o polulatie de 525.048 locuitori,
cu resedinta la Targoviste (populatia orasului: 90.339).
Pozitia geografica
Judetul Dambovita are o suprafata de 4.054 km² (1,7 % din suprafata tarii). Este situat în partea
central-sudica a tarii, suprapunandu-se bazinelor hidrografice ale raurilor Ialomita si Dambovita.
Judetele vecine sunt:

 Brasov la nord;
 Prahova la est;
 Ilfov la sud-est;
 Giurgiu la sud;
 Teleorman la sud-vest;
 Arges la vest.

Relief
Altitudinea maxima se înregistreaza în Varful Omu (2505 m) din Muntii Bucegi, iar cea minima
de cca 120–125 m, în Campia Titu. Unitatile administrative componente ale judetului sunt: 2
municipii, 5 orase si 81 de comune cu 361 sate.
Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferenta de
nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcatuite din munti (9 %), dealuri (41 %) si campii (50 %).
Etajat de la campia joasa pana la cele mai înalte piscuri ale Muntilor Bucegi, relieful judetului
Dambovita prezinta o mare diversitate peisagistica. Succesiunea treptelor de relief poarta atat
amprenta factorilor geologici, cat si a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea si
evolutia lor. Cea mai veche si mai înalta unitate de relief, situata în partea de nord a judetului,
este formata de muntii Leaota si Bucegi.
Primul masiv,fiind alcatuit din sisturi cristaline, se deosebeste ca morfologie de Muntii Bucegi,
în a caror alcatuire predomina calcarele, gresiile si conglomeratele. Subcarpatii alcatuiesc cea de-
a doua treapta de relief si ocupa 23% din suprafata judetului. Din punct de vedere geologic sunt
alcatuiti din depozite paleogene la nord si neogene la sud. Aproape toata gama formatiunilor este
cutata într-o succesiune latitudinala de sinclinale si anticlinale puternic faliate. Nota dominanta a
reliefului o dau fenomenele de alunecare si de eroziune torentiala, care scot din circuitul agricol
suprafete apreciabile de teren. Piemontul Candesti constituie o treapta de relief care se
deosebeste prin alcatuirea geologica, tectonica si morfologica atat de Subcarpati, cat si de zona
de campie. Interfluviile sunt netede, împadurite, usor înclinate spre sud si fragmentate de vai
mult mai adancite în cuvertura de pietrisuri. Campiile, care ocupa peste 50% din suprafata
judetului, alcatuiesc cea mai joasa si cea mai tanara treapta de relief. Orientarea generala a
interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mica a acestora, latimea si gradul slab de fragmentare
dau nota dominanta a acestei unitati. Din forajele existente se constata prezenta unei cuverturi de
pietrisuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunca. În conditii
specifice de clima si vegetatie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judet.

Muntii

Unitatea montana carpatica, situata în partea de nord, cuprinde doua masive – Leaota si
Bucegi - complet diferite ca structura geologica si înfatisare. Masivul Leaota este alcatuit
predominant din sisturi cristaline cu pante domoale si culmi rotunjite. Vaile sunt puternic
adancite, însotite de versanti cu înclinare moderata, avand înaltimile cele mai mari în Varful
Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcatuit predominant din gresii si conglomerate si numai partial
din calcare, are înaltimi frecvente peste 2000 m: varful Omu - 2505 m, varful Doamnele - 2402
m, varful Batrana 2181 m.Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale
marginale, ce pun în evidenta flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de
gresii, marne si conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au conditionat
aparitia prin dezagregare si eroziune diferentiala, a unui relief rezidual de turnuri si coloane ce
iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele si Sfinxul . În bazinul superior
al Ialomitei domina relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Tapului), doline, chei
(Horoabele, Ursilor, Pesterii, Tatarului, Zanoagei, Orzei), pesteri (Ialomitei). Relieful structural
este evidentiat prin suprafetele structurale, abrupturi, brine si polite structurale. În bazinul
superior al Ialomitei sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare:
circurile de sub Mecetul Turce si de la obarsia vaii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene.
 Dealurile

Subcarpatii Ialomitei formeaza treapta colinara înalta ce constituie partea central-nordica

a judetului. Sunt alcatuiti dintr-o asociere de dealuri si depresiuni, acestea din urma fiind
generate de eroziunea diferentiala si dispuse în lungul vailor principale. Un prim aliniament îl
formeaza Subcarpatii interni, alcatuiti din flis cretacic si paleogen, în care se dezvolta pinteni
prelungi cu înaltimi de 800-900 m, situati la baza masivelor Bucegi si Leaota. În lungul vailor
apar primele depresiuni de contact : Moroieni-Pietrosita pe Ialomita si Runcu pe Ialomicioara.
Spre sud se afla o succesiune de dealuri si depresiuni : Dl. Miclosanilor (800 m), Dealul Mare,
Dl. Platul Sarnei, Depr. Barbuletu-Raul Alb si Depr. Bezdead. Alternanta gresiilor, marnelor si
argilelor puternic cutate, a sinclinalelor si anticlinalelor fac ca eroziunea sa fie intensa, procesele
de versant foarte active : în lungul principalelor vai apare un nou uluc depresionar: Voinesti-
Alunis-Vulcana-Pucioasa-Visinesti-Sultanu-Valea Lunga. Subcarpatii externi, formati din
depozite miopliocene, mai putin dure, formeaza o treapta mai coborata si relativ mai uniforma de
unde si denumirea frecventa de plaiuri (Plaiul Magurei, Plaiul Carpinis etc ). Sinclinalele si
anticlinalele sunt acoperite de o cuvertura groasa de pietrisuri si nisipuri în care apele au sculptat
un sir de depresiuni (Doicesti, Ocnita, Iedera-Moreni). Fata de zona de campie din sud, dealurile
subcarpatice se termina prin denivelari de 40-60 m, întrerupte în dreptul vailor mari de golfuri de
campie care patrund printre acestea. Piemontul Candesti, situat la vest de valea Dambovitei,
formeaza treapta colinara mai joasa (300-550 m) ce intra în alcatuirea teritoriului judetului
Dambovita. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, usor înclinat, dintre culoarele
depresionare ale vailor Dambovita si Potopu.

Campiile

Campia Romana ocupa cca jumatate din suprafata judetului . Ea este reprezentata prin
campia înalta a Dambovitei si Ialomitei si prin campia de subsidenta a Titului. Campia înalta este
alcatuita din cateva prelungiri, sub forma de pinteni, ale Piemontului Candesti (Campia Picior de
Munte, la vest de Dambovita) sau a unor fragmente de piemont (Pintenul Magurii, la est de
Ialomita) din Campia Targovistei, rezultata din unirea conurilor piemontane ale Dambovitei si
Ialomitei si din Campia Cricovului. Campia de subsidenta a Titului este formata din campuri
interfluviale înguste, separate de vai cu albii instabile, cu zone de înmlastinare si cu numeroase
albii parasite. Caracterul esential este dat de faptul ca luncile au o latime foarte mare, devenind
uneori comune pentru doua rauri vecine (lunca Arges-Sabar). La sud-vest de Arges, campia se
înalta mai mult fata de vaile care o dreneaza, urmand o înclinare nord-vest – sud-est, relativ
similara cu cea a piemontului pe care de fapt campia îl continua; este o portiune din Campia
Gavanu – Burdea.

Hidrografie

Apele de suprafata

Reteaua hidrologica din judetul Dambovita apartine la doua sisteme hidrografice

distincte: cel al Ialomitei, în jumatatea de nord-est, si cel al Argesului în jumatatea de sud-vest.
Densitatea retelei de rauri variaza între 0,5 si 0,8 km/km2 în zona montana, între 0,3 si 0,5
km/km2 în zona subcarpatica si între 0,3 si 0,4 Km/Km2 în zona joasa. Raul Ialomita izvoraste
de pe versantul sudic al masivului Bucegi si paraseste teritoriul judetului în amonte de confluenta
cu raul Cricovul Dulce, avand o suprafata de bazin de 1208 km2 si o lungime de 132 km. Panta
medie a raului pe teritoriul judetului este de l7,5%. Raul Arges, ale carui izvoare se gasesc pe
versantii sudici ai Muntilor Fagaras, strabate judetul pe o lungime de 47 km, la intrarea în judet
avand o suprafata de bazin de 3590 km2 si o lungime de 130 km, iar la iesirea din judet o
suprafata de 3740 km2 si respectiv lungimea de 177 km. Panta medie a raului pe sectorul aferent
judetului este de l,65 %. Cel mai important afluent al Argesului este Dambovita care are la
intrarea în judet o suprafata de bazin de 636 km2 si o lungime de 67 km, iar la iesire o suprafata
de bazin de 1120 km2 si o lungime de 157 km, confluenta cu Argesul fiind însa în afara judetului
Dambovita. Interfluviul dintre Dambovita si Ialomita este drenat, în zona de campie de Colentina
si Ilfov, afluenti ai Dambovite,i cu care se uneste în judetul Giurgiu. Un alt afluent important al
raului Arges este Sabarul, care îsi culege apele de pe teritoriul judetului Dambovita si pe care îl
paraseste în apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafata de bazin de 740 km2 si o lungime
de 65 km. Partea de sud-vest a judetului este drenata de raurile din zona superioara a bazinului
Neajlov, afluent al Argesului, cu care confluenteaza în judetul Giurgiu. Debitele medii
multianuale specifice variaza pe teritoriul judetului între 20 l/s*km2 în zona înalta a Muntilor
Bucegi si 5 l/s*km2, în zona de campie din sud. Debitul mediu multianual al Ialomitei la Baleni,
situat imediat în amonte de confluenta cu Cricovul Dulce, este de 10,1 m3/s, al Argesului, la
intrarea în judet, de 39,5 m3/s - debit care variaza nesemnificativ pana la iesire - al Dambovitei,
la intrarea în judet de, 10,1 m3/s, iar la iesire de 11,8 m3/s. Pe raurile ale caror bazine de receptie
se afla integral sau în majoritate în zona înalta, cum ar fi de exemplu Ialomita la statia
hidrologica Moroeni si Dambovita la statia hidrologica Malu cu Flori, volumele maxime de apa
pe anotimpuri se scurg obisnuit primavara (aprilie-iunie), iar cele minime în iarna (decembrie-
februarie) reprezentand în medie cca. 40-50 % si, respectiv 10-15 % din cele anuale. Lacurile
sunt relativ slab reprezentate pe teritoriul judetului Dambovita. În campie, sunt amenajate o serie
de iazuri si helestee (Nucet, Comisani, Bungetu, Baleni) de importanta locala. În bazinul superior
al Ialomitei, în amonte de Cheile Orzei, se afla lacurile de acumulare Bolboci si Scropoasa, care
deservesc uzinele hidrocentralelor de la Doicesti si Moreni. În zona Pucioasa exista un lac de
acumulare, avand în aval o pastravarie si functie turistica.

Apele subterane

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dambovita depind de gradul de

permeabilitate, cat si de grosimea si extensiunea rocilor care le înmagazineaza. Astfel, rocile
compacte din zona montana sunt în general impermeabile pentru o buna parte a muntilor Leaota
si Bucegi. Totusi, abundenta si permanenta izvoarelor dovedeste existenta apelor freatice, dar
acestea sunt acumulate în depozitele de panta si de la baza versantilor. O situatie mai aparte
prezinta conglomeratele din sinclinalul Bucegilor, care au un grad de permeabilitate mai mare
fata de depozitele constituente din jur, dar nu dau izvoare cu un debit prea mare. În zona de
munte nu putem vorbi de prezenta stratelor acvifere de adancime. Depozitele constituente din
zona subcarpatica au diferite grade de permeabilitate, în functie de natura lor. Exista strate
acvifere locale în depozitele de pietrisuri, nisipuri si argile din formatiunile pliocene si
pleistocene inferioare. Trebuie sa remarcam faptul ca prin infiltrarea apelor superficiale în
depozitele mio-pliocene, acestea sufera de cele mai multe ori un proces de mineralizare
accentuata si apar, sau sunt întalnite în foraje, ca ape minerale cu importanta mare pentru
economia judetului. Interfluviul dintre Dambovita si Arges, exceptand luncile celor doua rauri,
este alcatuit din depozite de pietrisuri si nisipuri cu o permeabilitate buna. În coltul sud-vestic al
judetului, la sud de lunca Argesului, în sectorul aferent Campiei Gavanu-Burdea, apele freatice
au conditii foarte bune de înmagazinare, pietrisurile si nisipurile stratelor de Fratesti fiind
prezente la o mica adancime sub cuvertura de loess. Aceleasi depozite cu o granulometrie foarte
favorabila infiltratiei si deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se întalnesc si în luncile
Argesului si Dambovitei pe întregul traseu din judet si de pe valea Ialomitei în avale de Pucioasa.

Clima

Unitatile climatice

Teritoriul judetului Dambovita apartine în proportie de cca. 80 % sectorului cu clima

continentala (50% tinutului climatic al Campiei Romane si 30 % tinutului climatic al
Subcarpatilor) si în proportie de cca. 20 % sectorului cu clima continental-modereta (tinuturilor
climatice ale muntilor mijlocii si înalti).

Regimul climatic general

Tinutul cu clima de campie se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii

moderate si ierni nu prea reci, cu viscole rare si intervale de încalzire frecvente, care duc la
topirea stratului de zapada. Pentru sectorul cu clima continental-moderata sunt caracteristice
verile racoroase, cu precipitatii abundente si ierni foarte reci, cu viscole frecvente si strat de
zapada stabil pe o perioada îndelungata. Tinutul Subcarpatilor reprezinta caracteristici climatice
intermediare.

Temperatura aerului

Temperatura aerului variaza în limite largi din cauza diferentelor mari de altitudine a
reliefului. Mediile anuale depasesc 10°C în tinutul de campie (10,1°C la Titu si Gaesti), coboara
pana sub 9°C în tinutul Subcarpatilor si variaza între 6 si 0°C în sectorul montan. Pe culmile cele
mai înalte devin negative, coborand chiar sub -2°C (-2,6°C pe vîrful Omu). Mediile lunii celei
mai calde, iulie, scad treptat de la campie (21,7°C la Titu si Gaesti) catre deal (21°C la
Targoviste) si munte (cca .5 - 6°C) pe culmile montane cele mai înalte). Mediile lunii celei mai
reci, ianuarie, sunt ceva mai coborate în campie (-2,9°C la Titu si -3,2°C la Gaesti) comparativ
cu zona de dealuri (-2,3°C la Targoviste), din cauza frecventelor inversiuni termice care se
dezvolta în partea cea mai joasa a judetului. Începand de la cca. 500 m în sus, mediile lunii
ianuarie scad, paralel cu cresterea altitudinii, pana la valori sub -10°C. Pe culmile montane cele
mai înalte, mediile lunare cele mai mici se înregistreaza în februarie cand ating chiar -11°C.
Maximele absolute înregistrate pana în prezent au depasit 40°C, în zonele de campie si de dealuri
(40,4°C la Targoviste în ziua de 20 august 1946) si 22-25°C în sectorul montan. Minimele
absolute au coborat sub -30°C în zona de campie (-31°C la Gaesti în ziua de 24 ianuarie 1907)
sub -28°C, în zona deluroasa (-28,3°C la Targoviste în ziua de 25 ianuarie 1942) si pana la -38°C
pe culmile montane cele mai înalte. Numarul mediu anual al zilelor de înghet depaseste 100 la
campie, 110 în zona de dealuri (111,3 la Targoviste) si 260 pe culmile cele mai înalte ale
muntilor.

Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile cresc substantial odata cu altitudinea. Cantitatile medii anuale totalizeaza 512,1 mm
la Potlogi, 500 mm la Targoviste si peste 1300 mm pe culmile montane cele mai înalte.
Cantitatile medii lunare cele mai mari se înregistreaza în iunie si sunt de 80,1 mm la Dambovita,
85,l mm la Titu, 83,1 mm la Targoviste si 170 mm pe muntii cei mai înalti. Cantitatile medii
lunare cele mai mici cad în februarie la campie (28,2 mm la Potlogi si 30,3 mm la Titu) si deal
(22,1 mm pe culmile cele mai înalte). Cantitatile maxime cazute în 24 de ore au atins 95,6 mm la
Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Gaesti (13 iulie 1941), 190
mm la Bilciuresti (29 iunie 1928), 155,6 mm la Targoviste (1 iulie 1924) si peste 110 mm pe
muntii înalti.

Stratul de zapada

Stratul de zapada prezinta o discontinuitate accentuata în partea joasa a judetului si o

mare stabilitate în cea înalta. Durata medie anuala este mai mica de 50 zile la campie si mai mare
de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în ianuarie si
februarie la campie valori de pana la l0 - 15 cm, iar în ianuarie–martie, la munte valori de pana la
30 - 50cm.

Fauna şi flora
 Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii
speciilor de flora si fauna. Un mare numar de specii rare, relicte si endemice sunt concentrate in
masivele muntoase din judet. In muntii Bucegi, in urma investigatiilor facute de Institutul de
Biologie Bucuresti s-a constatat existenta a 3037 specii de plante, cuprinzand toate speciile mari
de la alge pana la cormofite. Fauna judetului Dambovita este bogata si diversa, ca o consecinta a
varietatii ecosistemelor acvatice si terestre. Gradul mare de impadurire al judetului, in special in
zona montana si subcarpatica, asigura conditii bune de viata pentru multe specii de animale de
interes cinegetic si stiintific. In zona muntoasa, mai ales in Muntii Bucegi se cunosc pana in
prezent peste 3500 specii de animale de la rotifere pana la mamifere.

Padurile. Padurea reprezinta asociatia vegetala cea mai raspandita in judetul

Dambovita, desfasurata altitudinal de la 150 pana la cca. 1800 m. Din total de 1208,13 kmp,
distributia fondului forestier pe principalele forme de relief ale judetului se prezinta astfel: munte
25%, deal 41%, campie 34%.

Prin suprafetele pe care le ocupa, prin varietatea esentelor pe care le contin, padurile
reprezinta una din bogatiile de seama ale judetului Dambovita.

Infrastructura

Transportul feroviar

Reteaua de cai ferate a judetuli este bine dezvoltata, liniile aflate în exploatare însumând
la sfârsitul anului 2001 o lungime de 699 km.

În raport cu suprafata regiunii , liniile de cale ferata au o densitate de 49,3 Km /1000 Km²
fiind superioara mediei pe tara.

Liniile de cale ferata electrificate din cadrul regiunii au o lungime de 621km

(locul II la nivelul tarii), ponderea acestora de 36,6% în totalul liniilor de cale

ferata, fiind superioara mediei pe tara.

 Judetul are un real avantaj datorita facilitarii de catre acestea a legaturii cu importante
zone si centre urbane ale tarii si asigurarii unui transport rapid.

Transportul rutier

Lungimea drumurilor publice la sfârsitul anului 2001 era de 4 827 Km.

În structura retelei de drumuri publice, drumurile nationale a caror lungime este de 1.506
km (locul II) au o pondere de 21,2%, restul de 78,8% fiind

drumuri judetene si comunale.

Densitatea drumurilor publice este de 34,3 Km/100 Km².

Starea tehnica a retelei de drumuri publice este în general nesatisfacatoare, drumurile

modernizate în lungime de 3.242 km reprezentând 27,4% din lungimea totala a acestora, iar cele
cu îmbracaminti usoare rutiere 27,6%.

Drumurile nationale din cadrul judetului sunt modernizate în proportie de 98,3 %, iar cele
judetene si comunale în proportie de 8,4%.

Reteaua de drumuri existenta si pozitia geografica a judetului asigura acesteia o buna

deschiderea interna si internationala.

Ca artere mai importante sunt tronsoane din:

- autostrada Bucuresti – Pitesti
- DN 7 Bucuresti – Titu – Gaesti – Pitesti
- DN 1A Bucuresti – Ploiesti
- DN 71 Bucuresti – Targoviste – Brasov
- DN 72A Ploiesti – Targoviste – Campulung

Alimentarea cu apa
 Majoritatea localitatilor regiunii sunt alimentate cu apa în sistem centralizat,

sursele de alimentare fiind apele de suprafata si subterane.

Din totalul de 231 localitati (municipii, orase, comune) ale regiunii, 198 sunt echipate cu
instalatii centralizate de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta 90,65 % la nivel de regiune si 18,5
% la nivel de tara.

Reteaua regionala de distributie a apei potabile are o lugime totala de 2 042 km,
reprezentând 16,55 % din lungimea retelelor existente la nivel national.

La nivel de regiune, judetul Prahova cu o lungime a retelei de distributie a apei potabile

de 2.200 km si cu un numar de 156 localitati beneficiare detine primul loc.

O caracteristica generala a retelelor de alimentare cu apa potabila în special a celor din

mediul urban o constituie vechimea si gradul avansat de uzura, cu implicatii majore în ceea ce
priveste asigurarea necesarului de apa potabila a populatiei.

Alimentarea cu gaze naturale

În ceea ce priveste alimentarea cu gaze naturale, în cadrul judetului sunt racordate la

sistemul national de distributie a gazelor un numar de 134 localitati reprezentând 12% fata de
total tara.

Lungimea retelei de distributie a gazelor la nivelul regiunii este de 1 396 km, ceea ce
reprezinta 12,75% din totalul retelei din tara.

Retelele de telecomunicatii

Caracterizat de o evolutie pozitiva pe perioada ultimilor ani atât din punct de vedere al
ariei de acoperire cât si din puct de vedere calitativ, sistemul de telecomunicatii regional asigura
în prezent un acces sporit si rapid al locuitorilor judetului la reteaua nationala si internationala de
telecomunicatii.
 Programul amplu de investitii din acest domeniu, a condus prin dotarea cu echipamente
moderne si performante a centralelor telefonice si prin modernizarea infrastructurii de transport a
informatilor la cresterea numarului de beneficiari si a volumului de informatii.

Potentialul turistic al zonei

In judetul Dambovita principalele zone turistice sunt:
- Targoviste si imprejurimile -cu monumente din secolele XV-XVII, dintre care putem
aminti Mănăstirea Stelea, Mănăstirea Dealu, Mitropolia, Biserica Târgului, Biserica Catolică.
- Valea Dambovitei -bogată în vestigii istorice din comuna primitivă şi perioada
făuririi poporului român
- Partea de sud a judetului - cu o serie de monumente istorice şi de arhitectură de o
valoare deosebită
- Potlogi – Racari -cu Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, cel mai autentic şi
mai preţios monument de arhitectură civilă brâncovenească, cel mai autentic şi preţios
monument de arhitectură brâncovenească.
- Valea Ialomitei -una dintre cele mai pitoresti ale Romaniei, cu o intensa
circulatie turistica. Aceasta găzduieşte staţiunea balneoclimaterică Pucioasa, ale cărei izvoare
sunt cunoscute din vechime.
- Zona montana -este reprezentată de munţii Bucegi şi Leaota care oferă o
varietate mare de peisaje, cheiuri şi peşteri (Peştera Ialomicioara, Cheile Tătaru şi Zănoaga). Aici
se găsesc şi cabanele Padina, Bolboci, Zănoaga şi Scropoasa, precum şi Complexul Peştera.
Resurse antropice
Dintre principalele atractii turistice antropice ale judetului Dambovita putem aminti:
- Complexul National „Curtea Domneasca” ce include: Muzeul de Istorie, Muzeul de
Arta, Muzeul de Etonologie, Muzeul Scriitorilor Damboviteni, Muzeul Tiparului, Biserica Mare
Domneasca ( Petru Cercel 1584 ), Turnul Chindiei ( Vlad Tepes ), Palatul Domnesc ( construit
succesiv de Mircea cel Batran, Petru Cercel, Constantin Brancoveanu) – toate in orasul
Targoviste
- Ansamblul Brancovenesc de la Potlogi
- Casa memoriala I. L. Caragiale
 - Lacasuri de cult: Manastirea Dealu, Manastirea Viforata, bisericile din lemn de la
Cobia;
- Din punct de vedere etnografic folcloric si al traditiilor populare jud Dambovita este
renumit prin pastrarea obiceiurilor legate de diferite evenimente sau sarbatori religioase. Ar fi de
amintit balciurile traditionale de la : Voinesti, Baleni, Cornatel, Potlogi sau „ravasitul oilor” de la
Runcu.
- Dintre evenimentele mai recente dar care au deja o traditie mai cunoscute sunt
Festivalul de romante Crizantema de Aur sau Festivalul de umor „Ridendo castigat mores”
Resurse naturale
Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la N spre S pe o diferenţă de
nivel de cca. 2400 m; sunt alcătuite din munţi (9 %), dealuri (41 %) şi câmpii (50 %).
Ca relief cea mai atractiva regiune este cea de munte, cu aspecte variate si interesante:
- vaile si circurile glaciare de la izvoarele Ialomitei;
- forme de relief ciudate – Babele, Sfinxul;
- relief carstic – Pestera Ialomitei, vaile in forma de chei: Ursilor, Zanoagei,
Tatarului, Orzei;
Rezervatii
Varietatea peisagistica, valoarea deosebita a unor forme de relief sau
componente floristice si faunistice au condus la crearea mai multor zone ocrotite.
Rezervaţia botanică Turbăria Lăptici
Suprafata = 1,23 ha; altitudinea 1470 m, la poalele muntelui Laptici
Stratul de turbă, ajuns la 1 m grosime; ochiurile de apă nu depaşesc 30 cm în diametru
fiind invadate de muşchi şi un sediment de turboase dedesupt. Apa mlaştinei este de coloare uşor
gălbuie.
Rezervaţia naturală Canionul Horoabei
Suprafaţa = 147 ha - localitatea Moroeni
Se fac cunoscute pentru importanţa speciilor floristice şi din punct de vedere
paleontologic. În sudul Cheilor Peşterii la baza peretului de calcar ale Masivului Horoaba pe
versantul drept al văii Ialomiţei, apare un strat de dogger. La partea lui superioară sunt calcare
limonitrice ce conţin o faună similară celei din bancul cu cefalopode de la Strunga.
Rezervaţia naturală Cheile Zănoagei Mari
 Suprafaţa = 210 ha - localitatea Moroeni
Rezervaţia a III-a din cadrul Bucegilor, include Cheile Tătarului, Muntele şi Cheile
Zănoaga şi Cheile Orzei cu un peisaj deosebit de frumos şi specii de plante rare. Din punct de
vedere fitografic această rezervaţie este cea mai importantă din întregul masiv Bucegi.
Branele şi grohotişurile de la nivelul muntelui şi pereţii cheilor mai sus menţionate,
puternic însorite, adăpostesc câteva elemente specifice zonelor sud-europene, sud-
meriditeraneene sau balcanice, care reprezintă rarităţi pentru flora ţării
Rezervaţia naturală Cheile Urşilor
Suprafaţa = 307 ha - localitatea Moroeni
Cuprinde Peştera Urşilor din versantul stâng al văii Tătarului aflată la 1548 m altitudine.
Peştera are două ramuri situate la 40 m fiind asemănătoare (peştera numărul 1 în amonte
şi peştera numărul 2 în aval). Datorită necesităţii studiului geologic detaliat a masivului Tătaru,
în 1957 cercetătorii Secţiei de paleontologie a Institutului de Speologie "Emil Racoviţă" au
degajat intrările în peşteră. Dacă intrarea este discretă (de 3 m înalţime şi lată de 2,10 m) iar
primii paşi se fac ghemuit imediat se intră într-o grota de 31 m lungime, 17 lăţime şi 4 m
înalţime, tapetată cu stalactite parţial distruse. şi urmează un nou culoar îngust de 46 m lungime
plin de bolovani.
Rezervaţia naturală Cheile Tătarului
Suprafaţa = 164 ha - localitatea Moroeni
Reţin atenţia prin fosilele ce le conţin. Pe lângă interesantele specii de plante ocrotite şi
frumuseţea peisagistică reprezintă o interesantă rezervaţie geologică şi paleontologică. Stratele
dogginului superior, apar pe ambii pereţi ai cheilor la baza calcarelor albe-cenuşii, masive ale
malului, fiind înzestrate cu o fauna fosilă abundentă şi diversă.
Deoarece calcarul fosilier din staţiunile de la poalele Bucegilor a fost parţial exploatat ca
piatră de var sau pentru pietruirea drumurilor s-a impus ocrotirea şi declararea lor ca rezervaţii
paleontologice.
Parc Naţional
Parc Naţional Masivul Bucegi
Suprafaţă=35700 ha -teritoriile judeţelor Dâmboviţa, Braşov, Prahova şi Argeş.
Zona turistică Bucegi, de-a lungul văii superioare a Ialomiţei cuprinde:
 * văile şi circurile glaciare de la obârşia Ialomiţei, Babele, Sfinxul, relieful carstic
(Peştera Ialomiţei, Cheile Urşilor, Tătarului, Zănoagei, Orzei, Valea Horoabelor);
* vârfurile şi culmile Omu, Graura, Doamnele, Obârşia, Bătrâna, Deleanu, Cocora,
Lăptici, Blana, platouri cu pajişti alpine, o parte din marea rezervaţie naturală Bucegi, părţile
amenajate pentru sporturile de iarnă, lacurile Bolboci, Scropoasa şi Dobreşti. Drumuri auto şi
poteci bine întreţinute, marcate, asigură un acces lesnicios şi în general lipsit de primejdii pe
timpul serii, oricărui turist echipat corespunzător şi care respectă regulile elementare ale
excursiilor în munţi.
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Tabelul 1

Anul 2016
Nr. Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni Pondere
UM: Număr
crt. primire turistica de dezvoltare si județe %

6946
1. Total TOTAL 100
Regiunea Sud
2. - 734 10.56
Muntenia
3. - Dambovita 80 1.15
1530
4. Hoteluri TOTAL 22.02
Regiunea Sud
5. - 165 2.37
Muntenia
6. - Dambovita 18 0.25
266
7. Hosteluri TOTAL 3.82
Regiunea Sud
8. - 28 0.4
Muntenia
9. - Dambovita 8 0.1
10. Hoteluri apartament TOTAL 2 0.02
218
11. Moteluri TOTAL 3.13
Regiunea Sud
12. - 39 0.56
Muntenia
13. - Dambovita 3 0.04
14. Hanuri TOTAL 2 0.02
635
15. Vile turistice TOTAL 9.14
Regiunea Sud
16. - 58 0.83
Muntenia
17. - Dambovita 3 0.04
194
18. Cabane turistice TOTAL 2.79
Regiunea Sud
19. - 32 0.46
Muntenia
20. - Dambovita 6 0.08
288
21. Bungalouri TOTAL 4.14
Regiunea Sud
22. - 4 0.05
Muntenia
7
23. Sate de vacanta TOTAL 0.1
Regiunea Sud
24. -
Muntenia
25. Campinguri TOTAL 61 0.87
Regiunea Sud
26. - 3 0.04
Muntenia
38
27. Popasuri turistice TOTAL 0.54
Regiunea Sud
28. - 3 0.04
Muntenia
29. Căsuțe turistice TOTAL 29 0.41
Regiunea Sud
30. - 6 0.08
Muntenia
Tabere de elevi si 58
31. TOTAL 0.83
preșcolari
Regiunea Sud
32. - 9 0.12
Muntenia
1530
33. Pensiuni turistice TOTAL 22.02
Regiunea Sud
34. - 171 2.46
Muntenia
35. - Dambovita 11 0.15
2028
36. Pensiuni agroturistice TOTAL 29.19
Regiunea Sud
37. - 210 3.02
Muntenia
38. - Dambovita 29 0.41
Spatii de cazare de pe
39. TOTAL 2 0.02
navele fluviale si maritime
Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire
turistica, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe

Tabelul 2

Nr. Tipuri de structuri de Macroregiuni, regiuni de Anul 2016 Pondere

crt. primire turistica dezvoltare si județe UM: Locuri %

328888
1. Total TOTAL 100
30347
2. - Regiunea Sud Muntenia 9.22
3463
3. - Dambovita 1.05
188516
4. Hoteluri TOTAL 57.31
14819
5. - Regiunea Sud Muntenia 4.5
1534
6. - Dambovita 0.6
12845
7. Hosteluri TOTAL 3.9
1618
8. - Regiunea Sud Muntenia 0.49
476
9. - Dambovita 0.14
1483
10. Hoteluri apartament TOTAL 0.45
8408
11. Moteluri TOTAL 2.55
1509
12. - Regiunea Sud Muntenia 0.45
70
13. - Dambovita 0.02
14. Hanuri TOTAL 63 0.01
14213
15. Vile turistice TOTAL 4.32
 1445
16. - Regiunea Sud Muntenia 0.43
92
17. - Dambovita 0.02
6097
18. Cabane turistice TOTAL 1.85
1323
19. - Regiunea Sud Muntenia 0.4
181
20. - Dambovita 0.05
2755
21. Bungalouri TOTAL 0.83
62
22. - Regiunea Sud Muntenia 0.01
479
23. Sate de vacanta TOTAL 0.14
24. - Regiunea Sud Muntenia
12428
25. Campinguri TOTAL 3.77
614
26. - Regiunea Sud Muntenia 0.18
1894
27. Popasuri turistice TOTAL 0.57
108
28. - Regiunea Sud Muntenia 0.03
2502
29. Căsuțe turistice TOTAL 0.76
211
30. - Regiunea Sud Muntenia 0.64
Tabere de elevi si 6702
31. TOTAL 2.03
preșcolari
1094
32. - Regiunea Sud Muntenia 0.33
32602
33. Pensiuni turistice TOTAL 9.91
3394
34. - Regiunea Sud Muntenia 1.03
239
35. - Dambovita 0.07
Pensiuni 37394
36. TOTAL 11.36
agroturistice
3690
37. - Regiunea Sud Muntenia 1.12
605
38. - Dambovita 0.18
 Spatii de cazare de
507
39. pe navele fluviale si TOTAL 0.15
maritime

Tabelul 3 (1.16 -TUR 104B)

Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare
turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe macroregiuni, regiuni de
dezvoltare si județe

Tipuri de
Nr. Anul 2016
structuri de Tipuri de Macroregiuni, regiuni
crt. UM: Număr Pondere
primire turiști de dezvoltare si județe
persoane %
turistica
1. 11002522 100
Total Total TOTAL
2. Regiunea SUD- 914141 8.30
- -
MUNTENIA
3. 97043 0.88
- - Dambovita
4. 8521698 77.47
- Romani TOTAL
5. Regiunea SUD- 785648 7.14
- -
Muntenia
6. 90084 0.81
- - Dambovita
7. 7928182 72.05
Hoteluri Total TOTAL
8. Regiunea SUD- 592865 5.38
- -
Muntenia
9. 61483 0.55
- - Dambovita
10. 5765008 52.39
- Romani TOTAL
11. Regiunea SUD- 481313 4.37
- -
Muntenia
12. 55077 0.5
- - Dambovita
13. Hosteluri Total TOTAL 316385 2.87
14. Regiunea SUD- 27642 0.25
- -
Muntenia
15. 3786 0.03
- - Dambovita
16. 260255 2.36
- Romani TOTAL
17. Regiunea SUD- 27188 0.24
- -
Muntenia
18. 3687 0.03
- - Dambovita
19. Hoteluri 45621 0.41
Total TOTAL
apartament
20. 25754 0.23
- Romani TOTAL
21. 264086 2.4
Moteluri Total TOTAL
22. Regiunea SUD- 43642 0.39
- -
Muntenia
23. 1855 0.01
- - Dambovita
24. 246147 2.23
- Romani TOTAL
25. Regiunea SUD- 40986 0.37
- -
Muntenia
26. 1808 0.01
- - Dambovita
27. 3409 0.03
Hanuri Total TOTAL
28. 3227 0.03
- Romani TOTAL
29. 327824 2.97
Vile turistice Total TOTAL
30. Regiunea SUD- 37809 0.34
- -
Muntenia
31. 2533 0.02
- - Dambovita
32. 298028 2.07
- Romani TOTAL
33. Regiunea SUD- 34568 0.31
- -
Muntenia
34. 2533 0.02
- - Dambovita
35. Cabane 117304 1.06
Total TOTAL
turistice
36. Regiunea SUD- 26251 0.23
- -
Muntenia
37. 4317 0.03
- - Dambovita
38. 109050 0.99
- Romani TOTAL
39. Regiunea SUD- 25305 0.22
- -
Muntenia
40. 4264 0.03
- - Dambovita
41. 26483 0.24
Bungalouri Total TOTAL
42. Regiunea SUD- 3857 0.03
- -
Muntenia
43. 24816 0.22
- Romani TOTAL
44. Regiunea SUD- 3648 0.03
- -
Muntenia
45. Sate de 4588 0.04
Total TOTAL
vacanta
46. Regiunea SUD-
- -
Muntenia
47. 3887 0.03
- Romani TOTAL
48. Regiunea SUD-
- -
Muntenia
49. 52043 0.47
Campinguri Total TOTAL
50. Regiunea SUD- 1694 0.01
- -
Muntenia
51. 44541 0.4
- Romani TOTAL
52. Regiunea SUD- 1694 0.01
- -
Muntenia
53. Popasuri 21082 0.19
Total TOTAL
turistice
54. Regiunea SUD- 808 0
- -
Muntenia
55. 20489 0.18
- Romani TOTAL
56. Regiunea SUD- 798 0
- -
Muntenia
57. Casute 14364 0.13
Total TOTAL
turistice
58. 13884 0.12
- Romani TOTAL
59. Tabere de 46468 0.42
elevi si Total TOTAL
prescolari
60. Regiunea SUD- 5124 0.04
- -
Muntenia
61. 44705 0.4
- Romani TOTAL
62. Regiunea SUD- 5121 0.04
- -
Muntenia
63. Pensiuni 1020606 9.27
Total TOTAL
turistice
64. Regiunea SUD- 98598 0.89
- -
Muntenia
65. 4956 0.04
- - Dambovita
66. 912982 8.29
- Romani TOTAL
67. Regiunea SUD- 92257 0.83
- -
Muntenia
68. 4883 0.04
- - Dambovita
69. Pensiuni 813454 7.39
Total TOTAL
agroturistice
70. Regiunea SUD- 69481 0.63
- -
Muntenia
71. 16370 0.14
- - Dambovita
72. 748320 6.8
- Romani TOTAL
73. Regiunea SUD- 67275 0.61
- -
Muntenia
74. 16089 0.14
- - Dambovita
75. Spatii de 623 0
cazare de pe
navele Total TOTAL
fluviale si
maritime
76. 605 0
- Romani TOTAL
 Tabelul 4 (1.26 -TUR 105D)
Înnoptări in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, tipuri de
turiști, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe

Tipuri de
Anul 2016
Nr. structuri de Tipuri de Macroregiuni, regiuni Pondere
UM:
crt. primire turiști de dezvoltare si județe %
Număr
turistica
1. 20609141 100
Total Romani TOTAL

2. 8.29
Regiunea SUD-
- - 1709716
Muntenia
3. 234007 1.13
- - Dambovita
4. 15090418 73.22
Hoteluri Romani TOTAL
5. Regiunea SUD- 1124767 5.45
- -
Muntenia
6. 167416 0.81
- - Dambovita
7. 570343 2.76
Hosteluri Romani TOTAL
8. Regiunea SUD- 62445 0.3
- -
Muntenia
9. 5177 0.02
- - Dambovita
10. Hoteluri 73667 0.35
Romani TOTAL
apartament
11. 406803 1.97
Moteluri Romani TOTAL
12. Regiunea SUD- 75805 0.36
- -
Muntenia
13. 3469 0.01
- - Dambovita
14. 4332 0.02
Hanuri Romani TOTAL
15. 685423 3.32
Vile turistice Romani TOTAL
16. Regiunea SUD- 67415 0.32
- -
Muntenia
17. 4178 0.02
- - Dambovita
18. Cabane 196587 0.95
Romani TOTAL
turistice
19. Regiunea SUD- 47133 0.22
- -
Muntenia
20. 8964 0.04
- - Dambovita
21. 70072 0.03
Bungalouri Romani TOTAL
22. Regiunea SUD- 4130 0.02
- -
Muntenia
23. Sate de 10020 0.04
Romani TOTAL
vacanta
24. Regiunea SUD-
- -
Muntenia
25. 130052 0.63
Campinguri Romani TOTAL
26. Regiunea SUD- 3282 0.01
- -
Muntenia
27. Popasuri 50448 0.24
Romani TOTAL
turistice
28. Regiunea SUD- 1296 0.006
- -
Muntenia
29. Căsuțe 37507 0.18
Romani TOTAL
turistice
30. Tabere de 185032 0.89
elevi si Romani TOTAL
preșcolari
31. Regiunea 19311 0.09
- -
SUDMuntenia
32. Pensiuni Romani TOTAL 1640386 7.95
 turistice
33. Regiunea SUD- 171481 0.83
- -
Muntenia
34. 9743 0.04
- - Dambovita
35. Pensiuni 1457163 7.07
Romani TOTAL
agroturistice
36. Regiunea SUD- 120687 0.58
- -
Muntenia
37. - - Dambovita 31844 0.15
38. Spatii de 888 0.004
cazare de pe
navele Romani TOTAL
fluviale si
maritime
 Concluzii

Analizand structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, putem observa ca cele mai multe
unitati de cazare din Regiunea Sud Muntenia sunt hoteluri si pensiuni agroturistice, o parte dintre
acestea regasindu-se si in judetul Dambovita.
Referitor la capacitatea de cazare, judetul Dambovita detine aproape 10% din capacitatea de
cazare a Regiunii Sud Muntenia, cele mai multe fiind in hoteluri.
Referitor la numarul de sosiri ale turistilor in judetul Dambovita, acesta a ajuns in 2016 la 97043
de persoane, dintre care peste 9000 au fost romani.

In 2016 au fost inregistrate un numar de peste 200000 de innoptari ale turistilor in unitatile de
cazare, cei mai multi fiind cazati in hoteluri.

In urma analizei judetului, se pot lua masuri privind dezvoltarea infrastructurii, afacerilor,
resurselor umane si dezvoltarii rurale.

Dezvlotarea infrastructurii

 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport locale si regionale, inclusiv

infrastructura portuara.
 Dezvoltarea si îmbunatatirea utilitatilor publice, inclusive infrastructura de comunicatii si
tehnologia informatiei.
 Modernizarea si îmbunatatirea infrastructurii sociale.
 Reducerea impactului negativ al activitatilor umane asupra mediului înconjurator.

. Dezvlotarea afacerilor

 Dezvoltarea microîntreprinderilor si a IMM-urilor.

  Reamenajarea zonelor industriale neutilizate în vederea introducerii în domeniul
productiv.
 Sustinerea investitiilor în turism si a initiativelor privind protejarea patrimoniului cultural
istoric
 Promovarea cooperarii interne si internationale.

Dezvoltarea rurala

 Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii fizice si sociale a comunitatilor rurale.

 Dezvoltarea IMM-urilor cu activitati bazate pe valorificarea resurselor locale
 Cresterea competitivitatii, calitatii si diversificarea agriculturii.

Dezvoltarea resurselor umane

 Adaptarea continua si structurarea sistemului educational si de pregatire profesionala în

conformitate cu cerintele pietei muncii.
 Dezvoltarea de politici active pentru angajare.
 Promovarea programelor de dezvoltare sociala.

Bibliografie

„Dezvoltarea rurala” – Angela Popescu

www.insse.ro

www.eurostat.ro

www.prefecturadambovita.ro