Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

Aria protejată Arcer-Țibleș Bran

Arcer-Țibleș Bran este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a
(rezervație naturală tip mixt), situată în județul Maramureș al orașului Dragomirești și al
comunelor Groșii Țibleșului și Suciu de Sus.

Aria naturală se află în Munții Țibleș (grupă muntoasă a Carpaților Maramureșului și a

Bucovinei aparținând de lanțul muntos al al Carpaților Occidentali), în extremitatea sud-estică a
a județului Maramureș la limita de contact cu județul Bistrița Năsăud la o altitudine cuprinsă
între 1400-1840 m, atinsă în vârful Bran (Țibleș).

Principalul scop al declarării ca arie naturală protejată este cel de conservare a habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, diversității biologice caracteristice ecosistemelor forestiere.

Administrare: Acesta se află în custodia Direcției Silvice Maramureș.

Calea de acces se face pe drumul național DN1C pe ruta Cluj-Napoca-Dej-Cășeiu. Din

Cășeiu se intră în DN18B pe ruta Băsești-Rohia-Târgu Lăpuș, de unde se continuă traseul în
dreapta pe drumul județean (DJ109F) în direcția Rogoz-Suciu de Jos-Suciu de Sus-Groșii
Țibleșului.

Rezervația naturală declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicată
în Monitorul Odicial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – arii protejate) se întinde pe o suprafață de
150 hectare și se suprapune sitului Natura 2000 – Valea Izei și Dealul Solovan.

Aria naturală reprezintă o zonă muntoasă (în Munții Țibleș, între Vârful Arcer – 1829 m
și Vârful Bran – 1840 m), de importanță geologică, floristică și peisagistică, acoperită cu păduri
de rășinoase și pajiști.

 Coordonate intrare în traseu: 47°31'05.5"N 24°10'47.6"E

 Durata: 9h
 Distanta parcursa: 21,2km
 Diferențe de nivel: cca1300m (1455m cumulat)
 Dificultate: mediu/dificil (dificultate data de lungime și diferențe de nivel, nu sunt pasaje
dificile)
 Starea marcajelor: buna
 Surse de apa: refugiul Arcer (nu este apa pe creasta)
 Obiective: Refugiul Arcer - Vârful Bran 1840m - Vârful Țibleș 1839m - Vârful Arcer

1
 Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

Rezervația Arcer Țibleș cuprinde zona centrală înaltă a munților Țibleș, între vârfurile
Arcer (1839m) și Țibleș (1840m). Principalele specii de plante se găsesc în această zonă sunt:
clopoței de munte – Campanula alpina var, ciblesii, bulbuci de munte – Trollius europaues, scai
– Carduus kemeri var. Rodnesis.

(Bulbuc de munte - Trollius europaues)

(Clopoței de munte – Campanulla alpina var. Ciblesii)

Flora rezervații are în componență o gamă diversă de floră spontană (arbori, arbusti,
ierburi și flori); printre care se află specii endemice sau protejate la nivel european prin Directiva
CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
floră sălbatică)

2
 Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

( Crucea voinicului - Hepatica transsilvanica)

Vegetația forestieră este constituită din arbori și arbusti cu specii de de: molid (Picea

abies), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus
betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus
excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), castan sălbatic (Aesculus
hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), cireș (Prunus avium), plop
tremurător (Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus
glutinosa), salcie albă (Salix alba), salcie căprească (Salix caprea)[8], păducel (Crataegus
monogyna), soc negru (Sambucus nigra), corn (Cornus mas), alun (Corylus
avellana), mur (Rubus fruticosus), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina), afin (Vaccinum
myrtillus L.).
În arealul rezervației vegetează mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate la
nivel european prin Directiva CE 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9]; din speciile: clopoțel de
munte (Campanula alpina), angelica (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatica
transsilvanica), ghințură galbenă (Gentiana lutea), bulbuc de munte (Trolius
europaeus), gălbenuș (Crepis jacquinii), drețe (Lysimachia nemorum), gălbinele (Lysimachia
punctata)[10], limba cucului (Botrichium lunaria)[11], iarbă-grasă (Sedum
sexangulare), lopățea (Lunaria rediviva)[12], saxifragă (Saxifraga
carpatica), plămânărică (Pulmonaria officinalis), luceafăr (Scorzonera rosea)[13], brândușă de
toamnă (Colchicum autumnale), păștiță (Anemone nemerosa), frag (Fragaria
vesca), margaretă (Leucanthemum vulgare), ovăscior argintiu (Trisetum
flavescens), crețișoară (Alchemilla vulgaris), ghiocel (Galanthus nivalis), lușcă (Leucojum
vernum), ciuboțica cucului (Primula vernis), coada șoricelului (Achillea
millefolium), țintaură (Centaurium umbellatum), leurdă (Allium ursinum), coada-
calului (Equisetum arvense).

Atracții turistice

 Biserica de lemn din Larga cu hramul „Sfântul Dumitru”, construcție anul 1771, monument
istoric

3
 Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

 Mănăstirea de călugări din orașul Dragomirești

 Muzeul țărăncii române din orașul Dragomirești
 Rezervația naturală Peștera din Dealul Solovan
 Zona turistică „Valea Izei”

4
Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

5
Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

6
Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

7
Evaluarea Impactului și Riscului pentru Mediu – Facultatea de Inginerie

Bibliografie

http://www.jurnaldedrumetii.ro/2017/04/varful-bran-varful-tibles-varful-arcer.html

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Arcer_-_%C5%A2ible%C5%9F_Bran