Parcul National Ceahlau

Parcul Național Ceahlău este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-
a IUCN(parc național), situată în nord-estul României pe teritoriul vestic al județului Neamț

Masivul Ceahlău este cel mai reprezentativ și cunoscut munte din Carpații Orientali. Verticalitatea
reliefului determină prezența unor etaje evidente de vegetație:

 Etajul montan inferior (450 – 700 metri altitudine), reprezentat prin făgete pure sau arborete
de fag în amestec cu alte esențe foioase. Acest sub-etaj a fost în mare măsură fragmentat de
așezările omenești, care s-au stabilit la periferia masivului;

 Etajul montan mijlociu (700 – 1200 metri altitudine) este constituit din păduri de amestec,
foioase și rășinoase. Se remarcă aici abundența bradului;

 Etajul montan superior (1200 – 1700 metri altitudine), respectiv etajul molidișurilor;

 Etajul subalpin, dezvoltat deasupra limitei pădurii, în particular pe pantele Ceahlăului,

dominat de jneapăn și pajiști. Pe cuprinsul zonei forestiere se află goluri de munte, respectiv
pajiști secundare instalate după defrișarea vegetației lemnoase, care conferă un anumit grad de
heterogenitate vegetației masivului. Vegetația ierboasă azonală mai este prezentă pe
abrubturile și povârnișurile stâncoase. Vegetația lemnoasă azonală există în principal în lungul
pâraielor și este reprezentată mai ales de sălcii și arini.

Masivul Ceahlau la fel ca intreaga tara se afla intr-o clima temperat-moderat continental

Fauna parcului este una diversă și bine reprezentată din mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și
amfibieni.
Mamifere: cerb (Cervus elaphus), căprioară(Capreolus capreolus), capră neagră (Rupicapra
rupicapra), pisică sălbatică (Felis silvestris), mistreț(Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes
crucigera), jder(Martes martes), nevăstuică (Mustela nivalis), viezure (Meles meles), iepure de câmp
(Lepus europaeus), dihor (Mustela putorius), arici comun (Erinaceus europaeus), pârș cu coada
stufoasă (Dryomys nitedula), pârș de stejar (Eliomys quercinus), pârș de alun (Muscardinus
avellanarius), șoarece săritor de pădure (Sicista betulina), liliacul de ziduri (Vespertilio murinus),
liliacul târziu (Eptesicus serotinus), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul urecheat (Plecotus
auritus);
Păsări: uliu porumbar (Accipiter gentilis),acvilă de munte (Aquila chrysaetos), pescăruș
albastru(Alcedo atthis), fâsă de munte (Anthus spinoletta), cocoș de munte (Tetrao urogallus), acvilă-
țipătoare-mică (Aquila pomarina), corb (Corvus corax), cristel-de-câmp (Crex crex), mierlă de apă
(Cinclus cinclus), mierla de piatră (Monticola saxatilis), brumăriță de stâncă (Prunella collaris),
ciocănitoare-de-munte (Pycoides tridactylus), pițigoi-moțat (Parus cristatus), ciocârlia de pădure
(Lullula arborea), șoim călător (Falco peregrinus), pițigoiul de munte (Parus montanus), mierla
gulerată(Turdus torquatus) sau mierla de apă (Cinclus cinclus)];
Reptile și amfibieni: șarpe de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp ('Lacerta agilis), șarpe de
apă (Natrix tessellata), năpârcă(Anguis fragilis), viperă (Vipera berus), broască râioasă verde (Bufo
viridis), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broască râioasă (Bufo bufo) sau tritonul de munte
(Triturus alpestris)[16].

Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad (Abies alba), larice (Larix
decidua), zâmbru (Pinus cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus
sylvestris), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus sibirica) sau ienupăr (Juniperus
communis), fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus
betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), arțar (Acer platanoides), tei (Tilia
cordata), frasin(Fraxinus excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula
pendula), arțar (Acer platanoides), răchită (Salix bicolor), salcie albă (Salix eleagnos), arin de munte
(Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), alun (Corylus avellana), păducel(Crataegus
monogyna), afin (Vaccinum myrtillus L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Robus
fruticosus), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina) sau merișor (Vaccinium vitis-idaea).
Vegetația ierboasă are în componență specii de: arnică (Arnica montana), pelin (Artemisia eriantha),
coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), omag (Aconitum napellus ssp. firmum), sânziene de
munte (Asperula carpatica), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), cornuț (Cerastium
transsilvanicum), Draba haynaldii - specie endemică pentru Carpații românești, garofiță de
munte(Dianthus tenuifolius), garofiță albă de munte (Dianthus spiculifolius), ochiul-șarpelui
(Eritrichium nanum ssp. jankae), ovăscior (Helictotrichon decorum), crucea voinicului (Hepatica
transsilvanica), ineață (Linum perenne ssp. extraaxillare), țâța-vacii (Primula elatior ssp.
leucophylla), darie de munte (Pedicularis baumgartenii), firuță (Poa rehmannii), verzișoară de munte
(Sempervivum montanum ssp. carpaticum), degetăruț (Soldanella hungarica ssp. hungarica),
cimbrișor (cu specii de: Thymus comosus și Thymus bihoriensis), papură (Typha shuttleworthii) sau
măciulie (Thesium kernerianum).