Vegetatia si Fauna judetului Neamt

Pe teritoriul judetului Neamt principala zona de vegetatie apartine etajului forestier. Pe suprafete mici, in
masivele Ceahlau, Haghimas, Budacu si pe unele goluri montane din muntii Tarcau si Stanisoara, este o
vegetatie subalpina, iar in extremitatea estica a judetului patrund,slab sub forma unei enclave, elemente
de silvostepa.Etajul alpin are o intindere redusa si este reprezentat prin subetaje subalpine, care pot fi
identificate in Ceahlau, Haghimas, Budacu, Bivolu deasupra cotei de 1400-1500 m. In Masivul Ceahlau
se intalnesc plante cu caracter xerofil caracteristice subetajului alpin, ce coboara pana la altitudinea
Ocolasului Mic. Dintre acestea se remarca in primul rand lichenii si muschii. Deasemenea, se intalnesc
unele fanerogame, cea mai frecvent intalnita fiind paiusul.In subetajul subalpin este reprezentativa
vegetatia de arbusti, dintre care mentionam tufisurile de jnepeni, merisor sau afin. Foarte raspandite sunt
speciile ierboase,in special gramineele cu frunze inguste: paius, teposica. Nu lipsesc nici graminceele cu
frunze mari, dintre care amintim firuta.In etajul alpin, fauna este saracacioasa. In general se intalnesc
specii de animale care vin la etajul inferior. Astfel in sezonul cald, ursul si lupul urca pana la marginea
golurilor alpine.Dintre pasari, mai caracteristice sunt: cinteza alpina, brumarita, fisa de munte. Din etajele
inferioare vin mai frecvent corbul, mierla, vinderelul rosu. Sunt prezente si specii de reptile,dintre care
amintim mai ales vipera comuna si soparla de munte.Etajul molidului sau etajului boreal are o extindere
maxima in partea de vest a judetului,in muntii Haghimas, Ceahlau, Tarcau si Budacu. De asemenea, o
prezenta masiva a molidului lui se observa in bazinele superioare ale raurilor Farcasa, Sabasa, Ozana,
Largu. In afara de molid, in acest etaj mai apar paltinul de munte, mesteacanul, bradul. Asociatiile de
vegetatie ierboasa din cadrul padurilor de molid sunt putine din cauza intunecimii lor. Sunt insa intinse
suprafete de pajisti secundare aparute pe locul padurilor de molid, ca de exemplu in Masivul Bivolu-
Halauca. Aceste pajisti se caracterizeaza prin predominarea asociatiilor de paius rosu.In padurile de molid
exista o bogata fauna, reprezentata de urs, cerb, ris, la care se adauga specii venite din padurile de foioase.
Exista si o bogata fauna de pasari, dintre care amintim: cocosul de munte, buha, huhurezul. De asemenea,
se intalnesc specii de amfibieni,reptile, gasteropode, lepidoptere etc.Etajul padurilor de foioase. Subetajul
padurilor amestecate de rasinoase si fag ocupa cea mai mare suprafata din judet. Limita superioara a
acestui subetaj ajunge in unele locuri pana la 1500 m, iar limita inferioara coboara spre regiunea
subcarpatica sub 500 m, asa cum se constata in bazinele raurilor Cracau si Ozana.In cadrul acestui subetaj
apar frecvent si suprafete acoperite de paduri pure(fagete, molidisuri, bradete), care nu se dispun insa
intotdeauna intr-o etajare normala. Situatia aparent anormala are la baza o cauza de ordin climatic, si
anume fenomenele de inversiune termica. In subetajul padurilor amestecate se intalnesc si alte specii de
arbori, cum sunt: ulmul de padure, paltinul de camp, frasinul, plopul tremurator.Un loc aparte in acest
subetaj il ocupa plantatiile de pin iar in bazinul Bistritei, plantatiile executate cu ocazia amenajarii
hidrotehnice a acestui rau. Covorul vegetal din acest subetaj este mai bogat in specii in comparatie cu
etajul padurilor de molid. Pajistile ocupa suprafete intinse,fiind bogate mai ales in specii de graminee.
Uneori, pasunatul intens a dus la dezvoltarea teposicai in detrimentul celorlalte graminee cu valoare
economica mai mare.Subetajul fagului este caracteristic regiuniunilor de deal. Din cauza unor conditii
natural specifice, fagetele de pe flancul estic al Carpatilor Orientali nu se constituie intr-un subetaj
specific, dar apar totusi masive mari in plina regiune montana. In Subcarpati, cele mai reprezentative
paduri de fag se intalnesc in Dealul Corul, precum si in bazinele Calu, Iapa, Nechit.In alcatuirea padurilor
de fag se mai intalnesc si alte specii de foioase, cum sunt: stejarul,carpenul, jugastrul. Arboretul este slab
reprezentat in fagetele pure, iar in stratul ierbos se intalnesc elemente comune si subetajului padurilor
amestecate, la care se mai adauga: vinarita,leurda, laptele ursului, macrisul iepuresc.Pajistile din acest
subetaj sunt foarte bogate in graminee ceea ce le da o mare valoare economica.Cela mai intinse suprafete
de pajisti sunt in regiunea subcarpatica.Subetajul padurilor amestecate de fag cu gorun este cel mai bine
reprezentat pe latura interna a depresiunilor subcarpatice, unde acesta vine in contact cu padurile
amestecate de fag si rasinoase. De multe ori padurile de fag cu gorun iau forma sleurilor de deal, in care
speciile dominante sunt: carpenul, teiul, paltinul, jugastrul, frasinul. Cea mai mare parte a padurilor din
acest subetaj a fost defrisata, ele fiind inlocuite cu pajisti secundare si culture agricole.Subetajul gorunului
ocupa aproape 80% din suprafata regiunii extracapatice. Masivele mai importante forestiere se gasesc pe
latura depresiunilor subcarpatice si in bazinul superior al Bistritei.In general, padurea acestui etaj a fost
defrisata, terenurile date in circuitul agricol sau pentru pasuni sau fanete. Pajistile secundare prezinta
evidente elemente de stepizare. Lumea animaladin padurile de foioase este numeroasa fiind reprezentata
de vulpe, veverita, pirsul de alun, parsul de ghinda, jderul de padure, caprioara. Avifauna caracteristica
acestor paduri cuprind: privighetoarea, ciocanitoarea, sticletele, pitigoiul.In parurile din zonele
subcarpatice si dealurile Barladului exista numeroase specii de animale de silvostepa: harciogul,
popandaul, ciocarlia.Inventarul faunistic din zona sucarpatica si de podis cupride, de asemenea,
numeroase specii de reptile, amfibieni, insecte, gasteropode.
Luncile sunt dezvoltate pe suprafete apreciabile in lungul marilor rauri, dar si pe unii si afluentii mai
importanti ai acestora. In cadrul luncilor este dominanta vegetatia ierboasa,reprezentata prin diferite specii
de rogoz, iarba capului, firuta. Cea mai mare parte a luncilor este ocupata insa de terenuri agricole.
Padurile ocupa suprafete mai intinse in luncile Siretului si Moldovei elementele dominante ce le
alcatuiesc fiind salcia, plopul si arinul. Foarte rar se gasesc paduri de gorun.Fauna luncilor se
caracterizeaza in special prin prezenta unor pasari ca: pascarusul negru,lastunul de mal.
Judetul are o bogata si variata fauna care traieste in apa raurilor si lacurilor. In raurile de munte pastarvul
indigen, scobarul. In raul Bistrita, in amonte de lacul Izvorul muntelui traieste lostrita.In raurile din
regiunea extracapatica in special in Moldova si Siret se intalnesc: moronarul, porcusorul comun,
porcusorul de nisip, babusca. In lacurile de acumulare si mai ales in lacul Izvorul Muntelui traieste o
fauna ihtiologica formata in special din ciprinide.Legat de lacurile de acumulare exista si o bogata
avifauna alcatuita din pasarile care poposec aici in sezonul rece.