Ecosisteme terestre Padurea de foioase (fag si stejar)

Stamate Vlad Andrei Clasa a VIII-a D Pdurea este o suprafa mare de teren pe care cresc n stare slbatic specii de arbori i arbuti, specii de plante erbacee, muchi, dar i diferite specii de animale. Mediul de via se caracteri ea prin diferi i factori naturali. Cei lipsii de via se numesc factori abiotici, iar vieuitoarele sau produii acestora se numesc factori biotici. Comunitatea de populaii !plante, animale, microor"anisme# caracteristice unui biotop aflate n relaii interspecifice se nume te metamorfo a. $nitatea structural i funcional care se stabile te ntre un biotop i o bioceno constituie un ecosistem. Ecosistemul unei pduri de stejar %durile de ste&ar !numite si ste&arete# se ntind n onele cu altitudine de p'na la ())-*)) m. +n onele de c'mpie, aceste pduri sunt formate din ste&ar brumriu ,i ste&ar pufos. +n onele &oase, ele sunt formate din ste&ar n amestec cu cer sau "'rni-!rude cu ste&arul#. +n ona dealurilor nalte se nt'lne,te "orunul careformea pduri ntinse numai de "orun !numite "orunete# sau n amestec cu alte specii de foioase. Clima este calda, iar in unele one din tara este relativ uscata catre sfarsitul verii..emperaturile medii anuale sunt de *-/) "r C. $miditatea atmosferica medie anuala varia a intre 01-(12. %recipitatiie medii anuale sunt circa 1)) mm.Solurile sunt variate. %adurile de ste&ar ve"etea a pe soluri brun-roscate de padure in 3anat,4ltenia, Muntenia, soluri cenusii de

padure in Moldova, soluri brune de padure in cateva din podisuri din Moldova. .ransilvania, Muntenia. Sunt intalnite paduri de ste&ar si pe pod ol secundar, mai ales, pe terenurile putin inclinate. 5eactia ionica asolurilor este mediu acida pana la neutra avand un p6 cunprins intre 1 pana la (. %adurile de ste&ar din 5omania sunt diversificate privind compenenta floristica. $nele specii de ste&ar cu flora ierboasa caracteristica de stepa se afla numai in ona de campie7 alte specii prefera locurile inalte, cu umiditate mai abundenta, a&un"and pana la limita inferioara a fa"ului si chiar a molidului.8lora ierboasa la aceste tipuri de paduri este cu totul alta. In ona de campie si in unele one de deal e9ista paduri de cer sau de "arnita. In unele parti din campia Munteniei, 4lteniei si sudul Dobro"ei cele doua specii formea a paduri de amestec. %lantele lemnoase care insotesc ste&arul sunt carpenul, ulmul, &u"astrul, ciresul de padure, frasinul, paducelul de padure, teiul, macesul, san"erul.%opulatiile de plante ierboase sunt diversificate. In multe ste&arete se afla plante ierboase caracteristice de antestepa e9istente in e9teriorul onei de limita spre stepa. %rintre cele mai frecvente mentionam "olomatul, paiusul mare, rodul pamantului, coltunii popii. In ona altitudinala superioara caracteristica dealurilor se "asesc paduri de "orun7 specia propspera pe solurile putin ar"iloase nascute pe pietrisuri, nisipuri. 4cupa suprafete e9puse soarelui. In unele locuri altitudinal a&un"e pana la conifere..ot in ona dealurilor se afla si padurile de ste&ar7 acestea prefera orice substrat mineralo"ic, insa cu umiditate mai mare fata de precedenta. %rospera pe solurile profunde si umede in locurile umbrite din vaile dealurilor. :u urca prea mult in sens altitudinal.Se opresc cu mult mai &os fata de "orun. Coboara insa pana in interiorul stepelor, populand aluviunile si teresele aluvionare ale raurilor. In aceste paduri se intalnesc si alte specii de plante lemnoase; ulmul de munte, paducelul, marul paduret, scorusul, sorbul, artarul, paltinul. %rimavara padurile de ste&ar ve"etea a si infloresc multe plante ierboase. In cursul verii, plantele ierboase de primavara sunt inlocuite cu alte specii care infloresc si fructifica. Ste&aretele sunt paduri suficient de luminoase pentru a permite o buna de voltare a plantelor ierboase . In padurile de pe dealuri si platouri mai inalte flora ierboasa este bo"ata in specii7 in padurile de campie, mai ales cele care patrund in stepa, flora

ierboasa este saraca in specii, dar abundenta in indivi i. 8auna este bo"ata. In litiera se afla numeroase populatii de animale nevertebrate marunte; acarieni, paian&eni, miriapode, coleoptere, rame. 8recvent in ste&arete este intalnit melcul de livada7 melcul dun"at7 croitorul mare al lemnului de ste&ar. Animalele vertebrate sunt pre ente prin diferite specii de batracieni, reptile, pasari si mamifere. 3atracienii des intalniti sunt; broasca bruna, brotacelul. Dintre reptile amintim; sarpele orb, soparla de camp, "usterul, sarpele de casa. %opulatiile de pasari sunt numeroase. Dintre acestea mentionam;fa anul, pasarea crepusculara si nocturna, pupa a, ciocanitoarea sura, ticleanul..oate aceste pasari sunt insectivore. Soimul randunelelor, soimuletul de seara sunt pasari carnivore. Mamiferele intalnite sunt lupul, vulpea, iepurele, ariciul, caprioara.

Ecosistemul unei pduri de fag %durile de fa", !numite ,i f"ete#, sunt rsp'ndite n onele cu altitudini de 0))/<)) m. %durile de fa" se nt'lnesc ns ,i la altitudini mai mici, pe versan-i umbri-i !=))m# sau la altitudini de /1)) m, pe versan-ii nsori-i. Clima este variata in functie de altitudine si e9po itie. %recipitatiile la ona de contact cu padurea de "orun este de 0))m, iar la limita superoara in ona de interferenta cu molidul a&un" la peste /))) mm anual. Solurile pe care ve"etea a faful sunt brune acide, brune de padure si pod olice. %e intrea"a perioada de ve"etatie solurile au umiditate suficienta. 5eactia ionica a solurilor este, in "eneral, acida adica cu p6 cuprins intre = si 0. Specia caracteristica este fa"ul. In putinele statiuni din sud-vestul tarii se afla si paduri de 8a"us orientalis. 8a"us silvatica suporta bine fri"ul iernii si "erurile tar ii de primavara. :u suporta seceta si caldurile prea mari, de aceea la limita sa spre ses il "asim cantonat in vaile umbroase. :u are preferinta fata de structura mineralo"ica.%rospera pe solurile permeabile si mai ales calcaroase. Alaturi de 8a"us silvatica mai traiesc specii de plante lemnoase si ierboase. %lantele lemnoase insotitoare sunt mesteacanul, carpenul, paltinul de munte, ulmul de munte, salcia capreasca, tisa, socul ne"ru, cornul, alunul, ciresul salbatic. Multe din speciile lemnoase mentionate se afla in partea

inferioara a eta&ului, spre dealuri. In partea superioara a padurii de fa" se "asesc speciile de brad alb, molid, pin. In unele fa"ete densitatea arborilor este mare. >umina sca uta nu asi"ura formarea unui strat arbustiv incheiat. %lantele ierboase sunt slab repre entate prin specii i olate sau lipsesc. In fa"etele cu o densitate mai mica si respectiv mai luminoase se intalneste de re"ula un strat ierbos populat cu mai multe specii printre care mierea ursului, nasprasnica, mama padurii, coltisorul, feri"a, aliorul, paiusul de padure. %adurea este populata si de diferite specii de ciuperci. 8auna padurii de fa" este foarte bo"ata. In frun are traiesc multe populatii de nevertebrate ce apartin mai ales coleopterelor, h?menopterelor. Multe coloptere se hranesc cu frun ele arborilor producand in unele situatii defolieri. Din aceasta cate"orie fac parte carabusul de padure, trombarul frun elor de fa". Alte specii sunt "andacul de scoarta al fa"ului, croitorul. Dintre vertebrate mentionam; salamandra, iubitoare de locuri umede unde se "asesc rame, brotacelul,vipera sau naparca, sarpele de casa, soparla de munte. %asarile sunt unele "ranivore, altele insectivore sau carnivore cum ar fi; ierunca,"aita, pitulicea, macelandrul, sorecarul comun, acvila de munte, huhure ul mare. Multe specii de mamifere se "asesc in padurea de fa" conditii e9celente pentru hrana sau adapost. Astfel intalnim;cerbul, ursul brun, rasul, lupul, pisica salbatica.