VEGETAȚIA DE

PĂDURE DIN
ROMÂNIA
Profesor: Lect. dr. Vasiliniuc Ionuț
Disciplina: Patrimoniul turistic natural al României
Student: Ipate Patricia Dumitrița
Grupa: GT34
Cuprins:

■ Definiții/informații
■ Tipurile de păduri din România
■ Desfășurarea pe zone a vegetației
■ Harta României cu vegetația pădurilor
■ Cele mai cunoscute păduri din România
■ Concluzii personale
■ Bibliografie/Webografie
Ce este vegetația și vegetația pădurilor?

■ Vegetația este un termen general pentru viața vegetală a unei regiuni; se referă la
acoperirea solului furnizată de plante și este, de departe, cel mai abundent element biotic
al biosferei.
■ Vegetația forestieră înseamnă plantele dintr-o zonă care cresc împreună în condiții
perturbate sau netulburate în diferite comunități de plante împădurite în orice
combinație de copaci, puieți, arbuști, viță de vie și plante erbacee.
 Informații principale despre pădurile din
România
■ Pădurile constau din fagi (.95 milioane ha), stejar comun și stejar veșnic verde (.12 milioane
ha), conifere (.85 milioane ha), bârnă, ulm, ashtree, limetere și alte specii (. Milioane ha).
Pășunile alpine acoperă suprafețe întinse la altitudini mai mari de ,800 m și sunt utilizate în
principal pentru creșterea ovinelor.
■ Biodiversitatea pădurilor românești este încă mare, clasându-se printre primele din Europa în
acest sens. În ceea ce privește suprafața pădurilor, România se situează pe locul 17 în Europa,
cu o cotă de păduri mai mică în comparație cu alte țări europene cu climă temperată (30-40%).
■ România are cea mai mare suprafață de păduri virgine din întreaga UE. Acestea sunt casa unui
număr mare de specii de animale și plante, inclusiv carnivore care au dispărut din Europa de
Vest cu mult timp în urmă, dar multe dintre pădurile primare sunt acum în pericol de exploatare
forestieră ilegală.
Desfășurarea pe zone a vegetației
pădurilor
Zonele de păduri din România

■ Pădurea de stejar(câmpia):
Pădurea este reprezentată de: stejarul brumăriu, stejarul pufos, garniță, cerul, gorunul, carpen, frasin, tei, paltin de
câmp, jugastru, păducel, sanger, corn, lemn cainesc, alun, lemn raios, iar caracteristicile pădurii de stejar: primăvară
întâlnim o mulțime de flori: ghiocei, brebenei, viorele, untisor, dar după ce coroanele arborilor sunt acoperite de
frunze, flora se reduce. Prin locurile umede întâlnim ferigă.
■ Pădurea de fag:
Acoperă versantele munților, pe întinderi ce depășesc pe cele ale pădurilor de stejar și de rasionase. Limita infrioara
începe de la 400-500 m urcând spre 1300-1400 m, uneori chiar 1500 m. Pădurea în acest interval de înălțimi este
reprezentată preponderent de fag, dar mai apar și specii de paltin, frasin. La limita inferioară, fagii se amestecă cu
gorunul și carpenul, iar spre limita superioară se asociază cu molidul și bradul. Arbuști: cununita, caprifoiul, tulichină,
alunul, murul, paducelul, lemnul căinesc. Caracteristicile pădurii de fag: coroanele fagilor se îmbină cu cele ale
arborilor din jur, formând o boltă cu frunzișul des, care umbrește parterul pădurii, în aceste condiții vegetația ierbacee
este slab dezvoltată și cu plante rare. În poienile însorite, se întâlnesc fânețe bogate. Vegetație: fragi de pădure,
brusturul negru, mătrăgună, ferigă, creastă cocoșului, etc. Specii de ciuperci: sbarciogul, pălăria șarpelui.
■ Pădurea de molid:
Apare de la limita superioară a fagului și până sub brâul subalpin, regiunile mai înalte ale
munților noștrii sunt acoperite cu păduri de molid. Aceste păduri sunt situate între 600-1400
m în nordul Carpaților și între 1300-1700 în sudul lor. Molidisurile ocupă zone importante
în nordul Carpaților Occidentali, în Carpații Meridionali și Orientali acoperă zone mai
restrânse și fragmentate. Dominant este molidul, la limita superioară crește mai rar zambrul
și zada, iar în luminișuri și prin vai tăiate adânc de cursul râurilor mai apare mesteacănul,
paltinul de munte, scornusul de munte, salcia căprească. Caracteristicile pădurii de molid:
Molizii cu coroanele lor bogate în crengi și frunze ce se întrepătrund, constituie un desiș
întunecos, neprielnic pentru vegetația iubitoare de lumina, care este rară în aceste păduri.
Dintre arbuști găsim: Cununița, caprifoiul de munte, șocul roșu, coacazul de munte,
paltiorul, afin, merisorul de munte. Vegetație: sugatoarea, buzisorii, clopoței, ferigi, spinarea
lupului, pediculita. Apar des covoare de mușchi, licheni precum mătreață bradului, care
atârnă de pe ramurile molidului cu talul sau filiform și ramificat. Specii de ciuperci: hribi,
roscovul, panisoarele, flocoselul.
Harta vegetației pădurilor

Fig.1, sursa: https://epedia.ro/2021/08/24/vegetatia-romaniei/

Cele mai cunoscute păduri din România
Concluzii personale:
Bibliografie/Webografie
■ https://www.sciencedaily.com/terms/vegetation.htm
■ https://www.lawinsider.com/dictionary/forest-vegetation#:~:text=Forest%2
0vegetation%20means%20the%20plants%20of%20an%20area%20which
%20grow,shrubs%2C%20vines%20and%20herbaceous%20plants
.
■ https://www.climatechangepost.com/romania/forestry-and-peatlands/#:~:te
xt=The%20forests%20consist%20of%20beech,used%20mainly%20for%2
0sheep%20breeding
.
■ https://www.euractiv.com/section/energy-environment/news/romanias-fores
ts-source-of-biodiversity-resource-for-wood-mafia/

■ https://traseeromania.ro/wiki/zonele-de-padure-ale-romaniei/