PROF.MIRELA GHEORGHE Ecosistemul pajiștilor de stepă
Pajistile de stepă sunt ecosisteme terestre.Ele sunt raspandite în unele
zone de campie si podisuri joase (de exemplu, partea centrala si sud-estica a Dobrogei si stepa Bărăganului). Sunt în general lipsite de paduri (rarele pâlcuri de păduri sunt alcătuite din specii iubitoare de caldura și rezistente la secetă). BIOTOP: -Stepele sunt zone cu soluri diverse , de la cernoziom castaniu la cele de sărături marine, continentale, nisipuri . -nivelul apei freatice (care se afla la adancime mare) -clima austera (cu veri fierbinti si secetoase, iar iernile reci si cu precipitatii reduse).Temperatura medie anuala este de 10-11°C, iar temperatura maxima este de 25-30° C. -precipitatiile țn pajistile de stepa sunt foarte reduse(500mm anual), inregistrandu-se perioade lungi de secetă. Zonele de câmpie din țara noastră BIOCENOZA
Vegetatia este reprezentata in principal de plante ierboase și puțini arbusti
printre care: porumbarul, migdalul pitic, lemnul bobului,păducelul. Coastele uscate sunt populate predominant cu graminee xerofile: negara, colilia, bărboasa. Primavara stepa înfloreste, acoperindu-se de flori multicolore, dintre care stânjeneii de stepă cu florile lor violete si galbene sunt nelipsiți. În stepele din Moldova si cele din partea de est a Câmpiei Române apar dominant alt tip de stanjenel (Iris sintensii). În luna iunie are loc o explozie florală de ciulini și într-o diversitate impresionanta, abunda lumânarica, jaleșul de stepa, lânarița, precum si pelinul de stepa. FLORA DE CÂMPIE ARBUȘTI FAUNA În fauna de stepă insectele sunt bine reprezentate, dintre ele caracteristice fiind numeroase specii de orthoptere-lăcustele, cosașii, greierii grași si călugarița. Dintre coleoptere, abunda scarabeii, cei care isi depun ouale în sfere mici de bălegar pe care cu picioarele din spate le adăpostesc în locuri sigure si bine adapostite. Broasca râioasa verde si broaștele Pelobates fuscus si Pelobates syriacus balcanicus( broaște de pământ), sunt reprezentate ale batracienilor. Dintre țestoasele de uscat amintim Testudo hermanni, Testudo graeca ibera. Lacertinienii sunt șoparle de stepă. Șerpii sunt reprezentați de șarpele dungat, care trăieste pe langa casa omului. În stepa se mai gaseste si șarpele săritor, un bun cățarător, agresiv si rapid. Cele mai specifice păsari de stepa sunt dropia si sparcaciu, ambele fiind monumente ale naturii, prepelița, graurul, lăcustarul, ciocarlia, dumbraveanca si prigoriile multicolore. Șorecarul mare, acvila sudică, șorecarul încălțat si eretele alb sunt pasarile rapitoare de stepă. Mamiferele caracteristice de stepa sunt rozătoarele, dintre acestea cele mai răspândite fiind popândăul si hârciogul. Mai sunt grivanul, soarecele de camp, orbetele sau cățelul de pământ, sobolanul de camp, iepurele de vizuina, dihorul de stepa si dihorul pătat. FAUNA DE STEPĂ FAUNA DE STEPĂ INSECTE DE CÂMPIE CÂMPIILE ALPINE
- Sunt situate la altitudini ridicate- peste 2000 m, pe platourile munților ( munții
Bucegi, munții Retezat, munții Parâng,munții Făgăraș,etc) - predomină plantele ierboase care sunt scunde, au frunzele dispuse în rozetă,și înfloresc și fructifică rapid ( sunt viu colorate) precum și lichenii ce se dezvoltă pe pietre și ciupercile - arbuștii sunt reprezentați de merișor, smârdar, iedera albă, bujorul de munte ( rododendron) și jnepeni care au tulpinile elastice și sunt grupați în pâlcuri - Animalele prezente sunt mai mult nevertebrate ( insecte, păianjeni) iar dintre vertebrate se întâlnesc caprele negre, păsările răpitoare, reptile ( vipere), marmotele. - Solurile sunt pietroase, precipitațiile sunt bogate, vântul este puternic, temperatura este scăzută chiar și în perioadele de vară FLORA ALPINĂ FLORA ALPINĂ FLORA ALPINĂ FAUNA ALPINĂ