STEPA MONGOLĂ

MONGOLIA ARE O SUPRAFAȚĂ DE 1.564.116 KM PĂTRAȚI ȘI ESTE ÎN PRINCIPAL UN

PLATOU, RIDICAT LA O ALTITUDINE DE 900-1500 M DEASUPRA NIVELULUI MĂRII. O
SERIE DE LANȚURI MUNTOASE ȘI CRESTE SE RIDICĂ DEASUPRA ACESTUI
PLATOU. ÎN SUDUL ȘI ESTUL ȚĂRII SE GĂSESC ÎNTINSE PLATOURI DELUROASE ȘI
ACCIDENTATE, STRĂBĂTUTE DE DEALURI INDIVIDUALE. ÎNĂLȚIME MEDIE
TERITORIUL MONGOLIEI ESTE FOARTE MARE - 1580 M DEASUPRA NIVELULUI
MĂRII.NU EXISTĂ ZONE JOASE ÎN ȚARĂ. CEL MAI DE JOS PUNCT AL ȚĂRII -
BAZINUL HUH NUUR - SE AFLĂ LA O ALTITUDINE DE 560 M. PĂDURILE CRESC ÎN
PRINCIPAL ÎN ZONA DE SILVOSTEPĂ SITUATĂ ÎN PARTEA DE NORD A ȚĂRII.
SUPRAFAȚA FONDULUI FORESTIER ESTE DE 15,2 MILIOANE DE HECTARE.
ZONA DE STEPA

 În munți, stepele mongole se ridică la o înălțime de 1.500 m și mai mult, iar odată cu creșterea
umidității în munți în stratul de vegetație crește. Pe versanții nordici ai munților mongoli,
pădurile de conifere cresc în principal cedru și pin.

 .Există soluri de castan, castan închis și castan deschis.Intensitatea culorii lor depinde de
greutatea specifică a humusului. În stratul superior, solurile de castan închis au de la 4% până la
6% humus, solurile de castan deschis de la 2% la 4%.Formele de viață ale plantelor de stepă se
datorează precipitațiilor de vară și fluctuațiilor bruște ale temperaturii de-a lungul anului și în
timpul zilei. .în funcţie de predominanţa anumitor grupe de plante. Stepele mongole sunt mai
sărace decât stepele Rusiei și Kazahstanului. Ierburile din ele sunt mai joase, aproape nu se
observă o acoperire continuă. Formațiunile dominante sunt tyrsse, serpentine, serpentine-tyrsse
și altele. Printre arbuști, se întâlnesc mai ales multe caragana cu frunze mici (Caragana
microphylla), și din semi-arbuști de pelin (Artemisia frlgida). Pe măsură ce ne apropiem de
semi-deșerturi, rolul ierbii cu pene cu creștere scăzută și al arcelor crește .
CLIMA MONGOLIEI

 Cunoscută sub numele de "Țara cerului albastru", Mongolia este o

țară însorita, 250 de zile din an fiind senine. Mongolia are veri
calde și ierni extrem de reci. Se întâlnesc nopți cu temperaturi mai
joase de -40 grade Celsius în fiecare an, minima înregistrată fiind
de -55 grade Celsius în zona lacului Uvs. Extremele din timpul
verii ating 40 de grade Celsius în Deșertul Gobi și 33 de grade în
capitala Ulan Bator.
 FLORA
 Vegetația Mongoliei este foarte diversă și este un
amestec de munte, stepă și deșert cu incluziuni de taiga
siberiană în regiunile nordice. Sub influenta reliefului
montan, zonalitatea latitudinala a invelisului de
vegetatie este inlocuita cu una verticala, astfel incat pe
langa paduri se pot gasi deserturi. Pădurile de-a lungul
versanților muntilor sunt departe la sud, în vecinătatea
stepelor uscate, iar deșerturile și semi-deșerturile sunt
de-a lungul câmpiilor și golurilor departe la nord.
Vegetația naturală a Mongoliei corespunde condițiilor
climatice locale. Munții din nord-vestul țării sunt
acoperiți cu păduri de zada, pin, cedru și diferite specii
de foioase. Există pășuni magnifice în bazine
intermontane largi. Văile râurilor au sol fertil, iar râurile
însuși abundă în pești.
FAUNA
 Teritoriul vast, diversitatea peisajului,
solului, florei și zonelor climatice creează
condiții favorabile pentru habitatul unei
varietăți de animale. Fauna Mongoliei este
bogată și diversă. La fel ca vegetația sa,
fauna Mongoliei este un amestec de specii
din taiga de nord a Siberiei, stepele și
deșerturile Asiei Centrale. Fauna cuprinde
138 de specii de mamifere, 436 de păsări, 8
amfibieni, 22 de reptile, 13.000 de specii de
insecte, 75 de specii de pești și numeroase
nevertebrate.
 Animale din stepa mongola
TARBAGAN MARMOT CAI ALBI YAK
Plante din stepa mongolă

DARURILE VINDECATOARE CIULINUL VITA MONGOLĂ

Vulturul mongol

VÂNĂTORII DE VULTUR DIN KAZAHSTAN PĂSTREAZĂ

TRADIȚIA SECULARĂ DE CĂLĂRIE CU VULTURUL DE
AUR PENTRU A VÂNA VULPI, MARMOTAȚI ȘI CHIAR
LUPI. SUNT NOMAZI ȘI SE DEPLASEAZĂ DE TREI ORI
PE AN ÎN MUNȚII ALTAI. EXISTĂ DOAR O MÂNĂ DE
VÂNĂTORI DE VULTUR CARE AU PĂSTRAT ACEST
MOD DE VIAȚĂ, TRECÂND-O DE LA O GENERAȚIE LA
ALTA PENTRU SUPRAVIEȚUIRE. VÂNĂTORII DE
VULTUR POARTĂ ADESEA BLĂNURI DE PRADĂ PRINS
DE VULTURII LOR. LALELELE DE BLANĂ ȘI VULPE
SUNT ATÂT BUNURI PREȚIOASE, CÂT ȘI
ÎMBRĂCĂMINTE ESENȚIALĂ PENTRU
SUPRAVIEȚUIREA NOMAZILOR KAZAHI ÎN TIMPUL
IERNII. NOMAZII ÎNVAȚĂ SĂ VÂNEZE CU VULTUR
CÂND AU 13 ANI. ÎN CALITATE DE NOMAZI, LOCUIESC
VÂNĂTORI DE VULTUR DIN KAZAHSTAN CER
CORTURI, CARE SUNT UȘOR AMBALATE ȘI MUTATE
ATUNCI CÂND GRUPUL SCHIMBĂ LOCAȚIA. GRUPUL
NOMAZ SE MUTĂ DE OBICEI DE TREI ORI PE AN, IAR
GERS-URILE ACOPERITE CU PÂSLĂ SE MIȘCĂ DE
FIECARE DATĂ, ÎMPREUNĂ CU EFECTIVELE FAMILIEI,
CARE DE OBICEI INCLUD CAPRINE, YAKS, CAI ȘI OI.