Zona de

Stepa si silvostepa
Chiriac Ana Maria
Crețu Emanuela
Negrea Diana Maria
Clasa a IX-a E
Stepa
Localizare
 Stepele sunt formațiuni vegetale alcătuite din ierburi care se
localizează în partea de est a Europei (numită pustă în Ungaria,
bărăgan în România, și stepă în Rusia), în partea centrală a
Asiei, în America de Nord (numită prerie), și în America de
Sud (numită pampas în Argentina).
 Limita vestică a stepei din Europa trece prin sud-estul țării
noastre. Aceasta mai poate fi întâlnită în sudul Podișului
Moldovei, Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Bărăganului și o
parte din Podișul Dobrogei.
 În Argentina, pampasul se extinde între 32° și 38°
latitudine sudică.
 La poalele Anzilor, unde cantitățile de precipitații sunt
mai reduse, se întâlnește o vegetație ierboasă de semideșert.
 Preria nord-americană se situează
între 30° și 55° latitudine nordică. În anii
'30, în urma desțelenirii preriei(ararea
adâncă a pământului pe o perioadă lungă
de timp), s-a înregistrat o intensificare a
deflației și a furtunilor de praf, fenomen
cunoscut sub numele de „dust bowl".
 În Asia Centrală, din cauza scăderii
cantității de precipitații, stepele sunt
înlocuite de semideșerturi și deșerturi
reci, cum sunt Gobi și Takla Makan.
Deșertul
Deșertul Gobi Takla Makan
Clima
 Stepele sunt caracteristice climatului temperat continental
secetos/semiarid.
Este o climă excesivă cu veri călduroase și secetoase (din
cauza încălzirii puternice a uscatului) și cu ierni aspre și
reci(care formează un strat de zăpadă ce se menține timp
îndelungat).
Temperaturile medii lunare înregistrate vara sunt de de 15-
20°C, cele înregistrate iarna sunt sub 0°C. Atfel, sunt
evidente diferențierile sezoniere mari de temperatură, cu
valori duble față de cele caracteristice climatului temperat-
oceanic.
 Cantitățile medii anuale de precipitații au valori reduse,
fiind cuprinse între 300 și 500 mm/an.
Vegetatia
Flora
 Flora
 Stepele alcatuite din ierburi: aceste formatiuni se afla in partea de
est a Europei (pusta in Ungaria, baragan in Romania, stepa in
Rusia), partea centrala a Asiei, in America de Nord, unde sunt
numite prerii, si in America de Sud, unde sunt cunoscute sub
numele de pampas. Aceste regiuni constituie cele mai insemnate
zone cu cereale de pe Glob.
Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții
favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: negara, păiuş, salvia, piciorul-cocoşului,
laptele-cîinelui, albăstriţa, scrîntitoarea, bărboasa, migdalul pitic, caragana pitică, cununiţa. Arborii și
arbuștii lipsesc din cadrul stepelor.
Agricultura
 Arealul specific plantelor sălbatice din zona de stepă este relativ restrâns, suprafeţele
cele mai mari fiind ocupate de terenurile agricole.

Datorita solurilor cele mai fertile zona de stepa constituie astazi cea mai importanta
zona agricola a Terrei. Se cultiva in special cereale ( grau, porumb ,ovaz etc) si
predomina cresterea bovinelor si porcinelor.(primul loc fiind ocupat in acest domeniu
de China). Vegetatia În aceste regiuni, solurile s-au format sub vegetaţie ierboasă,
arborii, în mod natural fiind rari sau lipsind în totalitate. Pe alocuri, apar arbuşti de talie
mică, adesea spinoşi şi cu totul izolat, în câmp, se poate întâlni câte un copac cu
coroana mai bogată. Plantele care populează regiunile de stepă, numite xerofite (sunt
organisme adaptate la viaţă, în condiţiile unui mediu caracterizat printr-o umiditate
scăzută), au cunoscut adaptări speciale, astfel încât ele au reuşit să supravieţuiască, să
se dezvolte şi să se înmulţească, în aceste medii destul de ostile.
Astfel, părţile subterane ale speciilor de stepă, prezintă o dezvoltare profundă sau
posedă metode de economisire a apei, aşa cum este de pildă apariţia unui bulb
subpământean. Frunzele şi-au redus sau îngustat limbul, adesea suprafaţa ei
devenind ceroasă sau păroasă, astfel încât, evaporaţia să fie cât mai mică. De
asemenea, multe vegetale au dezvoltat de-a lungul evoluţiei lor, mijloace de
apărare împotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezenţa unor organe
spinoase.Dintre plantele spontane ierboase specifice zonei de stepă de la noi,
amintim: ciulinul, pălămida, holera inul, cosacii, zăvăcusta, bujorul de stepă
stânjeneii de stepă. Alături de acestea, cresc numeroase specii de graminee, ca:
obsiga , negara, colilia , timoftica, păiuşul, firiceaua etc. Arbuştii şi semiarbuşti
care cresc în stepă, formează tufărişuri, adesea spinoase. Se întâlnesc specii ca:
murul, migdalul pitic, lemnul bobului, iasomia etc. Un arbust spinos, întâlnit în
stepă, silvostepă şi în toate pădurile de foioase de la noi, urcând de la câmpie la
munte, este păducelul.
Silvostepa Silvostepa este o zonă de vegetație intermediară între o stepă și o pădure de foioase.
Silvostepele se găsesc mai mult în Europa de Est, la granița dintre pădurile de foioase și stepa
europeană. Biotopul este asemănător celui al stepei. Flora este dominată de plante ierboase
(graminacee), arbuști și unii arbori (tei, arțari, stejari). Formatiuni de ierburi marunte(graminee).
Fauna
 Fauna este mai puțin bogată decât cea
forestiere
Rozătoarele:orbetele, cârtița, șoricelul de
stepă, popândăul;
Erbivorele:iepuri, tolai, anticipa saiga,
kulan, calul sălbatic;
Carnivorele:

dihorul de stepă;
specii de păsări:dropia,

potârnichea, prepelița,
Ciocârlia;
insecte.
 CÂRTIȚA
ORBETELE DIHORUL DE STEPĂ

POPÂNDĂUL
ȘORICELUL DE STEPĂ
 ACVILA DE STEPĂ
DROPIA

PREPELIȚA
POTÂRNICHEA

CIOCÂRLIA
 IEPURELE TOLAI

KULAN CALUL SĂLBATIC

ANTILOPA SAIGA
 Adaptări ale animalelor la viața de
stepă...
 Caracteristicile animalelor din stepa sunt destinate
supraviețuirii în condiții destul de dificile. Ele au reușit să
se adapteze la un teren plat deschis, in lipsa unei mari
varietăți de hrană și a apei.
 Lipsa de ascunzișuri și necesitatea de a migra în căutare
de noi pășune a determinant creșterea unor erbivore de
stepa la dimensiuni foarte mari.
 În plus, s-au adaptat în mod excepțional pentru a alerga și
au simțuri foarte acute.
Soluri
 În zona de stepă, se găsesc preponderent
soluri de tip cernoziom, acestea fiind o
subdiviziuni a molisolurilor.
 MOLISOLURILE
 Molisoluri=Soluri bogate in substante nutritive, bune pentru agricultura.
 Molisolurile s-au format in urmatoarele zone din România: ●Câmpia Română
●Câmpia Moldovei
●Câmpia
Transilvaniei
 Tipuri de molisoluri:●Cernoziom
●Sol bălan
●Sol cenușiu
 CERNOZIOMUL
 Există mai multe tipuri de soluri:
1. castanoziomurile se formează pe loess și corespund unui climat
uscat și cald cu diferențieri nete după anotimp;
2. cernoziomurile sunt soluri fertile, formate pe loess, într-un climat
secetos.
 Cernoziomurile fac parte din clasa cernisolurilor si sunt soluri:
 foarte fertile;
 inchise la culoare;
 formate sub vegetatiile ierboase. 
Localizarea tipurilor de soluri în România
 Ținuturilestepice au constituit din vechi timpuri
marile terenuri de pășune ale lumii.
 Cu timpul, mai ales in ultimile doua secole,
acestea au fost transformate masiv in terenuri
agricole-printre altele-”grânarele lumii”- factorii
favorizanți fiind fertilitatea ridicată solurilor si
faptul că stepele se suprapun, de regulă,
câmpiilor și podișurilor joase.
 Dar, odată cu acestea, flora si fauna s-au
modificat profund, cu consecințe asupra
echilibrului ecologic din zonă.
SilvoStepa
Localizare
 Trecerea dintre pădurile de foioase și stepă se realizează
prin intermediul unei fâșii de tranziție, numită silvostepă, în
care ierburile stepei alternează cu pâlcuri de copaci.
 Silvostepele se regăsesc mai mult în Europa de Est.
În România acestea fac trecerea de la stepă la pădurile de
stejar. Zonele de silvostepă sunt extinse în Câmpia Banatului și
Crișanei, în sudul și estul Câmpiei Române, în partea de est a
Podișului Moldovei și pe suprafețe mici în Dobrogea.
Clima
 Asemenea stepei, zona de silvostepă este
caracteristică climatului temperat continental
secetos/semiarid, cu precipitații scăzute și cu
variații mari de temperatură între sezonul de vară
și cel de iarnă.
Fauna
 În România, zone de silvostepă se întâlnesc în:● Dobrogea;
● Muntenia;
●Oltenia;
●Moldova;
 Silvostepa, zona de îmbinare între stepa ierboasă şi
pădurile de câmpie şi deal, este bogată în faună.
 Fauna de silvostepă este una diversă, având caracteristici
comune atât cu fauna de stepă, cât și cu cea de pădure.
 Au fost introduse în țară cu rol cinegetic:●muflonul;
●cerbul lopătar;
●șacalul .
 Alte animale prezente in silvostepa sunt:●jderul de piatră,

●dihorul de stepă,

●dihorul pătat,
●orbetele mic.
●veverța de pământ
 Dintre rozătoare observati:●hamsterul dobrogean;
 MUFLONUl DIHORUL DE STEPĂ

CERBUL LOPĂTAR

JDERUL DE PIATRĂ ȘACALUL

 DIHORUL PĂTAT

ȘOARECELE SĂRITOR ORBETELE MIC

DE STEPĂ

VEVERȚA DE PĂMÂNT HAMSTERUL DOBROGEAN

 Pe sol exista o serie de păsări cele protejate
●la nivel european: ●barza albă;
●ciocârlia de câmp;
●ciocârlanul;
●caprimulgul;
●gaia neagră.
● la nivel naţional: ●şoimul rândunelelor;
●ciocănitoarea pestriţă mică;
●turturică;
●pupăza.
CIOCÂRLIA DE CÂMP CIOCÂRLANUL

BARZA ALBĂ

CAPRIMULGUL

GAIA NEAGRĂ
ȘOIMUL RÂNDUNELELOR CIOCĂNITOAREA PESTRIȚĂ MICĂ

TURURICA PUPĂZA
 Dintre reptile ţestoasă de uscat dobrogeană, o specie
protejată atât în România cât şi în restul ţărilor europene
 Iar dintre amfibieni, broasca săpătoare siriană, prezentă
la noi în Dobrogea şi Deltă, şi izolat în lungul Dunării.
ȚESTOASA DE USCAT
DOBROGEANĂ
BROASCA SĂPĂTOARE SIRIANĂ
Soluri
 Solurile zonei temperat-continentale, formate într-un climat cu 300- 600
mm precipitații, ierni reci şi veri calde facilitează trecerea de la pădurile de
foioase la stepă și semipustiu.
 Solurile de silvostepă se caracterizează prin:
●concentrație mare de humus,
●mineralizarea lentă a resturilor de plante;
●o structură stabilă.

 Sunt foarte fertile și, prin urmare, pot fi cultivate intensiv.

 Arătura excesivă a pământului în scop agricol a provocat degradarea
solului în multe zone ale silvostepei. Din cauza vitezei mari
de evaporare, solul silvostepei este predispus la uscare în timpul lunilor
• https://geolearn.org/alpha/zone/temperata/temperata.html
• Manual clasa a IX-a, editura Didactică și pedagogică, 2004
• Manual clasa a IX-a, editura Humanitas
• M anula clasa a VIII-a, editura ArtKlett, 2017
• Atlas geografic, editura cartographia, 2016
https://prezi.com/ympjptiua3fl/stepa-si-silvostepa/