MEDIUL DE

STEPĂ,PRERIE ȘI
PAMPAS
STUDENȚI:
CIUDOESCU DENIS ANDREI

ANTON TIBERIUS CONSTANTIN

CUTEANU ADELIN IONEL
CUPRINS

• INTRODUCERE
• LOCALIZARE
• CLIMĂ
• VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ
• SOL
• APE
• MORFOGENEZĂ(RELIEF)
• INTERVENȚIE ANTROPICĂ
• CONCLUZII
• BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
• Stepa, preria și pampasul sunt identice din punct de vedere morfologic, al faunei si
vegetației, sol, ape și intervenție antropică, păstrând aceleași caracteristici cu diferența că
localizarea acestora diferă de de la continent la altul, de la paralele și meridiane diferite.
LOCALIZARE

• Stepa reprezintă o zonă de vegetație în care flora este reprezentată de plante ierboase și
condițiile climaterice sunt semiaride. Stepele sunt caracteristice regiunilor euroasiatice, dar pot
fi întâlnite, cu unele modificări, și în Africa, Australia, în America de Nord și în America de
Sud. În România, regiuni de stepă sunt cele din estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea și
un sector din sud-estul Podișului Moldovei.
• Preria este un tip de stepă nord-americană, având condiții climaterice similare celei europene.
Este prezentă mai mult în centrul continentului nord-american, având soluri foarte fertile
pentru agricultură. Aceasta zona este numita granarul continentului.
• Pampasul este un fel de stepă sud-americană. Aceasta este situată în partea centrală a Americii
de Sud. Ocupă E Argentinei (ajungând până la Oceanul Atlantic) și S Uruguay-ului.
CLIMA

• Clima este influențată de localizarea acestora pe glob.

• Clima este temperată umedă în estul regiunii, datorită apropierii de ocean, cu diferențe de temperatură
relativ mici între iarnă și vară, pe când în vest predomină o climă continentală cu veri fierbinți și ierni reci
și uscate. Aceasta este caracteristică pampasului.
• În cazul preeriei, clima este temperat continental cu inflențe oceanice ce ne apropiem mai mult de coastă.
• Clima este austeră în azul stepei. Verile sunt calde și secetoase, iernile sunt friguroase. Temperatura medie
anuală este cuprinsă între 10-11 °C. Amplitudinea termică anuală este în jur de 25 de °C. Precipitațiile
sunt reduse. Media anuală este de circa 500 mm. Precipitațiile cele mai abundente sunt primăvara și
toamna (septembrie-octombrie) iar cele mai scăzute sunt vara (iulie-august) și toamna târziu spre iarnă
(noiembrie-decembrie).
VEGETAȚIA

• Flora stepei(0-200m) este diversificată grație solului brun deschis și soarelui puternic. Arbuștii
sunt rari dominând iarba. Primăvara, stepa, deși aparent neospitalieră, prezintă un covor
multicolor din care nu lipsesc stânjeneii de stepă (Iris pumila), cu frunze liniare și flori violete
sau galbene. În unele regiuni ale țării întâlnim alte specii ca: Iris humilis, în Ardeal, cu o floare
mare pe o tulpină scurtă și Iris sintenisii, mai zvelt și care populează stepele din Moldova și
partea estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie
stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini (Cirsium , Carduus)
și viguroasele candelabre de lumânărică (Verbascum) sunt însoțite de florile alburii ale
jaleșului de stepă (Salvia acthiopsis), de tulpinițele zvelte ale linariței (Linaria vulgaris și
Linaria dalmatica) și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă (Artemisia pontica și
Artemisia austriaca).
• În ceea ce privește vegetația pampasului e reprezentată de colilie, iarba de pampas , meiul
sălbatic , trestie , laptele câinelui , mimoză , stuful.
• Vegetația preriei este una specifică continentului american. Preriile au iarbă deasă și
înaltă, fiind formată din diferite plante. Arborii sunt mai rari; se întâlnesc în special arborii
mici și arbuștii de pe lângă râuri.Pe solurile de cernoziom au crescut plantele scunde
(paius,yucca)
FAUNĂ STEPĂ

• În stepe sunt comune rozătoarele şi ierbivorele (popandaul harciogul iepurele de camp etc.),diverse specii
de antilope ; reptile: soparle si serpi ; iar dintre păsări se remarcă ciocarlia graurul privighetoarea
,pitpalacul si dropia. Dropia este o pasăre de stepă specifică care trăieşte în sud-estul Europei şi zonelor cu
climă temperată din Asia. În România s-a găsi până acum câţva ani în Bărăgan şi se mai găseşte în
rezervaţia naturală de la Beba Veche, judeţul Timiş, însă este pe cale de dispariţie
• Specific acestui mediu este vulpea cu urechi de liliac un mamifer interesant din sudul Africii care are
urechi remarcabil de mari. Ea are 46-48 de dinti comparativ cu numarul obisnuit de 42 si se hraneste in
principal cu termite. Termitele constituie una dintre speciile cele mai interesante de furnici caracteristice
acestei zone . Viata lor a starnit curiozitatea multor cercetatori si exploratori.Termitele traiesc in colonii,
ca si albinele sau furnicile. Ele pot fi intalnite pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii. Destul de
raspandite sunt in partea de sud a Europei, in Asia si sudul Africii. Foarte numeroase sunt in Australia,
America de sud si partea de sud a Americii de Nord.
FAUNĂ PRERIE ȘI PAMPAS

• Prerie: bizon, șacal, raton, rozătoare și alte animale mici.

• Pampas: lama, vulpea gri, rața de pampas, antilopa, șoimul, vulturul.

bizon american lama

VEGETAȚIA PRERIE PEISAJ DE STEPĂ DIN CÂMPIA ROMÂNĂ

VEGETAȚIA PAMPAS
SOL

• Stepa se dezvoltă pe următoarele caracteristici de soluri: bălane, cernoziomuri și soluri

cenușii(din clasa molisolurilor)
• Pampasul are caracteristic soluri fertile. Sunt prezente în principal anotimpuri principale:
vara și iarna.
• Preriile sunt însă în general mai umede decât alte stepe. De asemenea, solurile sunt ușor
mai fertile decât în alte stepe.
APE

Nu există diferențe majore, iar cele mai intalnite ape sunt organizate în lacuri și anume
lacuri de crov, limane fluvio-maritime, lagune și lacuri de agrement.
MORFOGENEZĂ (RELIEF)

• În zona de stepă, relieful este plan sau uşor înclinat, ploile sunt puţine, iar căldura verii
este dogoritoare. În lipsa obstacolelor naturale, vântul este intens, contribuind şi mai mult
la fenomenul de uscăciune.
• Spre deosebire de stepă, la prerie precipitațiile sunt mai abundente și verile mai blânde
favorizate de poziția la semitropice.
• În cazul pampasului, clima este mai aridă spre deosebire de stepă și prerie, rezultând
precipitații mai scăzute spre deloc datorită poziționării lui la tropice.
• Toate cele menționate mai sus nu influențează altitudinea, fiind cuprinsă între 0 și 200m.
INTERVENȚIE ANTROPICĂ

• În toate cele trei medii, omul și-a pus amprenta prin construire de drumuri, autostrăzi, căi
ferate, așezări omenești iar in jurul acestora s-au dezvoltat fabrici și uzine.
CONCLUZII

• Având aceleași altitudini, acestea sunt diferite prin localizare geografică, climă, vegetație,
faună, morfogeneză și intervenție antropică datorită unor arii protejate.
• Asemănări notabile acestor trei medii o reprezintă solurile prin fertilitatea lor, culoarea și
compoziția chimică.
BIBLIOGRAFIE

• https://ro.wikipedia.org/wiki/Step%C4%83
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Prerie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Pampas
• Dorin Fiscutean,Mihaela Cornelia Fiscutean, Ciprian Mihai, Ionela Popa, Anca Iuliana
Șipoteanu:Editura Delfin, Geografie Ghid de pregătire pentru bacalaureat, 2018
• Arthur Strahler(1973), Geografie fizică, Ed.Științifică, București