Mediul pdurilor de conifere

Efectuat de: Dana Untu

Dru Mihaela
Andronic Andreea
Lacu Daniela
Migalatiev Sergiu

Clima
Clima este temperat rece cu temperatura medie anuala de 2C.
Precipitatiile sunt scazute,intre 300-400 mm/an.
Vanturile caracteristice pentru acest mediu sunt vanturile de
vest(vara) si vanturile polare(iarna).Actioneaza mase de aer
temperate si arctice.
Sunt prezente doar doua anotimpuri ,vara si iarna.
* Iarna este anotimpul dominant,ce dureaza de la 5 la 9 luni, este
foarte rece :se inregistreaza geruri puternice, cu temperaturi
minime care au ajuns la -77,80C inSiberia,iar temperatura medie
e de -20 C.Precipitatiile cad sub form de nea,ce se aseaza in
strat gros.
* Verile sunt mai scurte,au temperaturi pana la 10C si ploi
rare,fapt pentru care solurile nu se dezgheata decat la suprafata.

ele de uscat

In aceasta zona se intalnesc numeroase ape curgatoare cu

un debit bogat si potential hidroenergetic ridicat.
Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite
mari in sezonul cu precipitatii si debite mai mici in
celalalt.
Majoritatea marilor cursuri de apa ale taigalei Siberiei,
incluzand fluviile si raurile Obi, Enisei si Lena au cursul
indreptat spre nord. Obi, in vestul Siberiei formeaza un
mare bazin cu o suprafata vasta si o scurgere saraca.
Principalele rauri care traverseaza zona padurii de
conifere sunt:Lena, Onega, Pecioara, Enisei.

Vegetaia, caracteristica
vegetaiei.Adaptri.
Principalele grupuri de conifere ntlnite n
pdurile de conifere sunt clasificate n funcie de
acele lor.
- pinii au ciorchini de ace lungi
- brazii ,molizii i ienuperii au ace mai scurte i
mai ascuite.
- Tuia ,chiparoii i falii chiparoi au frunze ce sau transformat n solzi.

Cei mai reprezentative suntmolidul, pinul,

bradul alb,zada,jneapnul(singurul arbust
din pdurile de conifere),tuia(numit i
arborele vieii),tisa, chiparosul, cedrul,
cupresifolia si sequoia roie.

Molidul

Pinul

Jneapn

Tuia

Bradul

Exist o gam special de plante care se ivesc din patul de ace de

pini, precum
* crucea voinicului cu florile sale albastre
* cuibul galben sau pipa olandezului cu florile sale viu colorate.
* Degetruii, ndeosebi n poieni i la marginile pdurilor.
* Petice de muchi Sphagnum acoper suprafee mari de pmnt
* Ferigile stau pe trunchiurile copacilor czui.
Ramurile mai joase i lemnul vechi al pinilor nu gzduiesc doar
ferigi, muchi i alge, ci i plante cu flori, precum : afinul i
curpenul alpin.
Umiditatea pdurii de conifere atrage i ciuperci precum
- buretele puturos al crui miros neplcut inund majoritatea
pdurilor de pini.
- Ciuperca conopid (Sparassis crispa) se gsete de asemenea n
mod obinuit la solul pdurilor crescnd printre acele de pini.

Crucea voinicului

Buretele puturos

Pipa olandezului

Muchii sphagnum

Adaptri ale lumii vegetale.

Coniferele sunt bine adaptate la condiiile ostile din nord, unde timp
de ase pn la nou luni din an temperatura este sub 6C.
* Ramurile lor sunt lsate n jos, permind zpezii, care este n medie
ntre 380-635 mm pe an, s cad fr a provoca daune structurii
arborilor.
* Frunzele lor sunt transformate n ace sau solzi i sunt impregnate cu
rin, care mpiedic nghearea celulelor.
* Coniferele au fibre rasinoase i spongioase ce permit clatinarea si
indoirea lor; astfel rezista vanturilor puternice.
* Rdcinile lor nu sunt adnci, ceea ce este esenial pentru c
straturile mai adnci de pmnt sunt permanent ngheate
* coniferele sunt mereu verzi, ele sunt capabile s continue fotosinteza
i creterea tot timpul anului, folosind puina energie luminoas,
Zada din Europa i Asia este o excepie printre conifere, ele avnd
frunze cztoare i acele lor cznd n fiecare an.
* Au scoar rezistent la incendii. Acest lucru este extrem de util,
deoarece incendiile cuprind n mod regulat pdurile de conifere.

Fauna.
Animalele din pdurile de conifere sunt n general
mamifere. Unele dintre ele au blnuri preioase.
Ursul este unul dintre acestea. Cerbuleste un alt
reprezentant a pdurilor de conifere i este la fel un
mamifer, la fel i Cprioara.
Ali reprezentani suntveveria,hermelina i samurul,
de asemenea se gsesc i vulpi, jderi, arici, iepuri,
ri, linci, castori si pume.
Din psari se ntlnesc piigoi, ciocnitoare, matasar,
grangur, coco de munte, iernuca, gaia de munte,
bufnia, cucuveaua, huhurezul i forfecua.
Insecte: furnici, fluturi, anari, gndacei i pianjeni.

Renul

Ursul brun

Puma

Ciocnitoarea

Adaptri ale lumii animale.

* Psrile au ciocurile specializate n spargerea nucilor i

desfacerea seminelor, pentru c fructele coniferelor conurile

care conin semine sunt adesea prezente aici.
* Deoarece pinii btrni sunt goi pe dinuntru , ei servesc ca
gazd pentru ciocnitori i pentru bufnie, ciocnitoarele gsind
aici destule larve de gndaci.
* Blana unelor mamifere este groasa si aspra, iar la atingere se
simte uleioasa, protejandu-l de climatul rece si umed in care
traieste.
* Animalele au sub piele un strat gros de grsime, pentru a-i
proteja de frig.
* Renul, are fir de par goale in interior, pentr-un a-l
izolaaerulrece, strat gros de grsime sub piele si copite mari,
marginite cu blana, pentru a umbla prin zpada adnc.

Dezvoltarea
economica

nada

uropa de Nord

beria

radul de antropizare si
masuri de protectie

Defrisarea padurilor

luarea

Vnatul animalelor

Monitorizarea
defrisarilor

Replantarea
padurilor

Managementul
padurilor

Amenzi cpentru
braconaj

Forest
Stewardship
Council

Rezervatii
naturale