-Populația și caracteristicile ei geodemografice

1. Evoluția numerică a populației

În Europa numărul de locuitori a crescut lent până în sec al XVII –lea din cauza
războaielor, a epidemiilor și a foametei. Din această perioadă începe să crească datorită
industrializării și cesterii nivelului de trai. Astfel, în sec XVIII se înregistrează o explozie
demografică. În prezent, populatia Europei este de 740,2 mil. de locuitori.
2. Densitatea populației
Densitatea populației reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și suprafața pe care o
ocupă la un moment dat. (loc. / km²). D = Nr.loc/suprafață
Densitatea este influențată de factori naturali (climă, relief, ape, soluri, vegetație), de
factori antropici (resurse, nivel de dezvoltare economică), și factori sociali (nivel de trai, nivel
cultural, educațional, sanitar etc.)
Densitatea medie a Europei este de 70 loc./km², iar a României de 80 loc./km².
Regiunile Europei cu cea mai mare densitate sunt: regiunea Rhin-Rhur din Germania,
nordul Italiei, Belgia, Olanda, centrul și SE-ul Marii Britanii (peste 200 loc/km²);
Regiuni cu densitate foarte mică sunt: Islanda, nordul Rusiei, nordul peninsulei
Scandinave, dar și regiunile montane înalte (sub 10 loc./km²).
În România, regiuni cu densitate mare a populației ( peste 100 loc./km²) sunt Muntenia
Centrală (datorită dezvoltării industriale și agricole, resurselor de subsol), zonele învecinate
marilor orașe, Podișul Sucevei și Culoarul Siretului (natalitate ridicată), depr. Brașov, depr.
Petroșani (industrializare), litoralul (climă, relief, industrie, turism, transporturi).
Județul cu cea mai mare densitate este Prahova - 176 loc./km².
Cele mai mici densități (sub 25 loc./km²) se înregistrază în Delta Dunării (suprafată mare
ocupată de apă, lipsa resurselor, posibilități limitate legate de transport/infrastructură), zona
montană înaltă (pante, climă rece, soluri nefertile), părți din Pod. Dobrogei și Bărăgan (secetă,
resurse de apă limitate). Județul cu cea mai mică densitate a populației este Tulcea – 29
loc./km².

3. Mișcarea naturală a populației

Bilanțul natural al populației reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate (Bn=N-
M).
În tările Europei de Est bilanțul natural este negativ din cauza nivelului de trai mai scăzut,
scăderii natalității, emigrarea populației tinere (inclusiv România).
În tările Europei Occidentale cele mai multe state prezintă un bilanț negativ din cauza
îmbătrâniri populației ca urmare a nivelului ridicat de trai, reducerea natalității, emanciparea
femeilor.
Consecințele bilanțului natural negativ sunt: scăderea numărului populației,
îmbătrânirea populației, reducerea forței de muncă, cresterea vârstei de pensionare, creșterea
taxelor.

4. Mobilitatea teritorială a populației

Bilanțul migratoriu reprezintă diferența dintre numărul imigranților și cel al
emigranților (Bm = I-E).
 Este influențată de factorii sociali (conflicte, nivelul sanitar si educațional, standardul
de viață) și economici (degradarea nivelului de trai, lipsa locurilor de muncă).
În România, după anul 1989, s-au înregistrat migrații externe spre țările din Europa de
Vest.

5. Structuri demografice
a. Structură pe medii de viață: populație urbană și populație rurală.
b. Structură pe medii de vârstă: tineri (0-20 de ani), adulți (20-65 de ani), vârstnici
(peste 65 de ani). Tendința de îmbătrânire demografică este specifică întregii
Europe.
c. Structura socială: În Europa de Vest 70% din populație este ocupată în sectorul
terțiar (comerț, turism, transporturi, cultură, educație, sănătate,etc.), în timp ce în
Europa de Est populația este ocupată în sectorul primar (agricultură, minerit,
exploatarea lemnului) și și secundar (industrie, construcții).

Aglomerări urbane în Europa

1. Middland este situat în Marea Britanie;

2. Rhin – Rhur este situat în Germania;
3. Ransthad Holland este situat în Olanda.

Cel mai mare oraș al Europei: Moscova (10,2 mil. loc.)