HIDROGRAFIA

ASPECTE
GENERALE Principalii factori care influenţează hidrografia Europei sunt:

- relieful (care determină repartiţia apelor curgătoare şi stătătoare)

EUROPA -

- clima (care influenţează regimul hidrologic).

 Componentele hidrografice ale Europei sunt:

1. Oceane şi mări:

 Oceanul Atlantic,  Marea Baltică,  Marea Ionică,
 Oceanul Arctic,  Marea Barents,  Marea Tireniană,
 Marea Norvegiei,  Marea Mediterană,  Marea Egee,
 Marea Nordului,  Marea Adriatică,  Marea Neagră,
 Marea Azov.
2. Fluvii şi râuri:

 Cel mai mare fluviu al Europei (ca lungime, bazin hidrografic şi debit) este Volga.

 Regimul de scurgere a râurilor :

a. Râuri cu regim complex : traversează regiuni variate: Rhin;

b. Râuri cu regim simplu, care în funcţie de variaţiile debitului se diferenţiază astfel:
Tipul nordic:
(fluvii a căror scurgere este redusă iarna şi debite mari la sfârşitul primăverii și verii): Peciora, Dvina de
Nord;

Tipul vestic (atlantic):

- râuri cu ape bogate tot timpul anului): Loara, Sena, Tamisa;

Tipul sudic (mediteranean):

- (râuri cu scurgere bogată iarna şi debite reduse vara): Rhon, Pad, Tibru;

Tipul central – european:

- (râuri cu regim de scurgere complex: ape mari primăvara, viituri vara şi ape mici toamna şi iarna):
Dunărea, Vistula;

Tipul est – european:

- (râuri cu debit oscilant, foarte mic vara, dar şi iarna): Volga, Nipru, Don;
 3. Lacurile:
 Cel mai mare lac al Europei, ca suprafaţă, este Marea Caspică.

După modul de formare:

 lacuri tectonice: Marea Caspică, Balaton (în Ungaria)
 lacuri glaciare: prezente atât în regiunile modelate de calota glaciară: Ladoga, Onega
(în Rusia), Varern, Vattern (în Suedia), Lacurile Mazuriene (nordul Poloniei), în
Finlanda, cât şi în regiunea montană, situate în circuri şi văi glaciare: Garda, Como,
Maggiore (în Italia);
 lacuri vulcanice: Bolseno, Albano (Italia);
 lacuri carstice: în Alpii Dinarici;
 lagune, limanuri: pe ţărmurile Mării Negre, Mării Baltice;
 lacuri hidroenergetice: pe Volga (Samara), pe Dunăre (Porţile de Fier I)
 ROMÂNIA

 ̂ RÂURILE INTERIOARE:

 Aparţin în proporţie de 98 % bazinului Dunării.

 Sunt dispuse concentric şi radiar.

 Importanţă:
- transporturi, hidroenergie, irigaţii, piscicultură, alimentarea cu apă a
localităţilor, turism.
 1. Grupa hidrografică de nord şi vest cuprinde râuri colectate de
Tisa:Vişeu şi Iza,

 Someşul, format din Someşul Mare şi Someşul Mic,

 Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb,
 Mureşul este cel mai lung râu al tării, izvorăşte din Munţii Hăşmaşul
Mare, cei mai importanţi afluenţi ai săi sunt Târnava Mică şi Târnava Mare
(unite la Blaj); Arieşul;
 Bega, izvorăşte din Munţii Poiana Ruscă, este singurul râu interior
canalizat şi navigabil;
 2. Grupa hidrografică de SV şi S cuprinde râuri colectate de Dunăre:

 Timişul, Bârzava, Caraş, Nera (izvorăsc din Munţii Banatului);

 Cerna, izvorăşte din Grupa Retezat – Godeanu;
 Jiul, se formează în Depresiunea Petroşani, din unirea Jiului de Est cu Jiul de
Vest. Principalii săi afluenţi sunt: Motru şi Gilort;
 Oltul este cel mai lung râu ce curge integral pe teritoriul României. Izvorăşte
din Munţii Hăşmaşul Mare, străbate cele mai multe depresiuni, principalii săi
afluenţi sunt: Cibin, Lotru, Topolog, Olteţ;
 Vedea izvorăşte din Podişul Getic;
 Argeşul izvorăşte din Munţii Făgăraş; principalul său afluent este Dâmboviţa;
 Ialomiţa izvorăşte din Munţii Bucegi; principalul său afluent este Prahova;
 3. Grupa hidrografică de est cuprinde râuri colectate de Siret şi Prut.

 Siretul este cel mai mare râu al ţării ca bazin hidrografic şi debit.
Principalii săi afluenţi sunt:
Suceava,Moldova, Bistriţa (cel mai mare afluent al Siretului), Trotuş, Buzău şi Bârlad.

 Prutul formează graniţa ţării cu Rep. Moldova.

Principalul său afluent este Jijia (care primeşte ca afluent râul Bahlui).
 4. Grupa hidrografică de SE sau dobrogeană :

- cuprinde râuri scurte, cu debite reduse, care se varsă în lacurile din lungul litoralului :

- Teliţa,Taiţa, Slava, Casimcea (cel mai mare);

  LACURILE:

 Sunt acumulări de apă situate în excavaţiuni ale scoarţei terestre.

 Ocupă 1,1 % din suprafaţa tării.
 Importanţă: hidroenergie, irigaţii, alimentarea cu apă a aşezărilor umane,
piscicultură, turism, tratament.

După modul de formare sunt:

 lacuri naturale (glaciare, vulcanice, de baraj natural, carstice, cu apă sărată, lagune,
limanuri etc.)
 lacuri antropice (de acumulare, iazuri).
 Sunt repartizate astfel:
 1. Lacuri din regiunea de munte:

 glaciare: Lala (M. Rodnei), Capra, Bâlea, Podragu (M. Făgăraş), Gâlcescu (M. Parâng),
Bucura (cel mai întins lac glaciar) şi Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar. ambele în M.
Retezat);
 vulcanice: Sf.Ana (situat în craterul masivului Ciomatul Mare: Gr. Centrală a Carpaţilor
Orientali);
 de baraj natural: Lacul Roşu (format în anul 1837 prin bararea văii Bicaz: Carpații Moldo-
Tranvilvani)
 carstice: Vărăşoaia (Munţii Apuseni);
 cu apă sărată: Coştiui şi Ocna Şugatag (CarpaţiI Maramureșului și Bucovinei);
 de acumulare (hidroenergetice): Izvorul Muntelui (pe Bistriţa, cel mai întins lac de
acumulare de pe râurile interioare – 33 km2) – Carpații Moldo-Tranvilvani , Vidraru (pe Argeş:
 2. Lacuri din regiunea de deal şi podiş:

 cu apă sărată: Slănic Prahova (Subc. Curburii), Slănic Moldova (Subc. Moldovei),
Ocnele Mari (Subc. Getici), Ocna Sibiului, Sovata, Ocna Mureş (DCT);
 limanuri fluviale: Oltina, Vederoasa (Podişul Dobrogei);
 carstice: Ponoare (Podişul Mehedinţi);
 lagune: Siutghiol şi Complexul lagunar Razim – Sinoe (cel mai întins lac natural
din ţară - 415 km2;
 limanuri fluvio – maritime :Taşaul, Mangalia, Costineşti, Techirghiol (cu apă
sărată)
 iazuri (lacuri construite de om pentru piscicultură şi irigaţii): Dracşani (Câmpia
Moldovei), Geaca, Cătina, Zau de Câmpie (Câmpia Transilvaniei);
 de acumulare (hidroenergetice): Porţile de Fier I (pe Dunăre) – Podişul Mehedinţi,
Stânca – Costeşti (pe Prut) – Câmpia Moldovei, pe Olt, Argeş, Bistriţa;
 3. Lacuri din regiunea de câmpie:

 de crov: cu apă dulce: Ianca, Plopu şi cu apă sărată : Amara,

Lacul Sărat (Câmpia Bărăganului);

 limanuri fluviale: Snagov, Căldăruşani, Mostiştea (estul

Câmpiei Române);

 de acumulare (hidroenergetice): Ostrovul Mare (pe Dunăre) –

Câmpia Olteniei, pe Olt, Argeş
 4. Lacuri din Lunca şi Delta Dunării:

 bălţi: Bistreţ (Lunca Dunării), Fortuna, Roşu, Puiu (Delta Dunării).