Sunteți pe pagina 1din 23

CUPRINS

I. Noțiuni introductive ………………………………………………..………….……….. 3

II. Reglementare …………………….…………………………………………….……….. 3

III. Procedura de autorizare ………..……………………………………….…………….. 4

1. Aprobarea constituirii instituției de credit …………………………….……………. 4

A. Îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de legislația specială ………...… 5

B. Procedura de autorizare a constituirii instituțiilor de credit ………...……. 15

2. Constituirea insituției de credit …………………………………………………….. 19

A. Procedură …………………………………………………………….……….. 19

B. Efecte ………………………………………………………………………….. 20

3. Autorizarea de funcționare din partea BNR ............................................................ 21

A. Procedura de autorizare a funcționării .......................................................... 21

B. Respingerea cererii de autorizare, retragerea sau încetarea valabilității


autorizației ........................................................................................................ 22
I. Noțiuni introductive

Insituțiile de credit potrivit art.3 din O.U.G 99/2006 se pot constitui și funcționa într-una
dintre următoarele categorii:

a) Bănci

b) Organizații cooperatiste de credit

c) Bănci de economisire și creditare în domeniul locativ

d) Bănci de credit ipotecar

e) Instituții emitente de monedă electronică

II. Reglementare

Dispozitiile O.U.G nr.99/2006 și reglementările specifice ale Băncii Naționale a


României sunt cele care reglementează accesul la activitatea bancară, completate de dispozițiile
Legii societăților nr.31/1990 și ale noului Cod civil.
Cu excepția organizațiilor cooperatiste de credit, celalalte forme de instituții de credit se
înființează sub forma societăților pe acțiuni. Organizatiile cooperatiste de credit chiar dacă nu au
forma societăților pe acțiuni, sunt supuse regimului acestora conform art.335 din O.U.G
nr. 99/2006.
Procedura de constituire a instituțiilor de credit, spre deosebire de cea prevăzută de lege
pentru societățile comerciale, este una sui generis, datorită statutului special al acestui gen de
societăți comerciale care au un monopol legal asupra activităților bancare.
Pentru a avea acces la activități bancare, instituțiile trec printr-un control public de către
BNR sub forma procedurilor de autorizare. Procedura constă într-un ansamblu de reguli de
natură administrativă ce privesc înființarea și funcționarea instituțiilor de credit.
Autorizația, ca și procedură efectivă, este cea îndeplinită de către autorități sau organe
competente, și se finalizează cu soluționarea unei cereri. Potrivit O.U.G 99/2006 și
Reglementului nr. 11 din 13 noiembrie 2007 , prevăd procedura de autorizare a instituțiilor de

2
credit persoane juridice române.
Termenul de „autorizare„ definește o procedură ce cuprinde 2 etape:
- aprobarea constituirii institutiei de credit,
- autorizarea functionarii acesteia.

III. Procedura de autorizare

Procedura de autorizare de către Banca Centrală cuprinde două etape ce marchează două
momente esențiale în procesul de constituire a unei instituții de credit și totodată determină
momentul dobândirii capacității juridice și întinderea acesteia.
Ambele momente sunt inițiate pe baza unei cereri adresate de fondatori băncii centrale,
însoțite de documentația justificată și se încheie cu emiterea de către BNR, în calitate de
autoritate administrativă autonomă, a unor acte administrative de autoritate: aprobarea de
constituire și autorizația de funcționare.
Procedura înființări a unei instituții de credit cuprinde patru momente esențiale:
1) întocmirea documentaței necesare și îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația
specială în vederea obținerii autorizației de constituire,
2) aprobarea de către BNR a constituirii instuțutiei de credit în conformitate cu
dispozițiile Legii nr.31.1990,
3) constituirea instituției de credit în conformitate cu Legea nr.31/1990,
4) autorizarea funcționării instituției de credit urmată de înregistrarea instituției de credit.
Regulamentul BNR nr. 11/2007 , stabilește condițiile de autorizare, dar mai ales descrie
procedura de autorizare aplicată instituțiilor de credit și trăsăturile specifice fiecărei categorii de
instituții de credit.

1. Aprobarea constituirii institutiei de credit

Procedura de aprobare a constituirii societății bancare urmărește verificarea de către BNR


a întrunirii garanțiilor financiare, de competență și moralitate, prevăzute de Ordonanța privind
instituțiile de credit și de reglementările proprii ale băncii centrale privind acesul la activitatea
bancară, în scopul desfășurării activității în condiții de siguranță și de respectare a cerințelor unei
administrări prudente și sănătoase, care să asigure protejarea intereselor deponenților și ai altor
creditori și buna funcționare a sistemului bancar.

3
Verificarea are ca și obiect asigurarea îndeplinirii de către viitoarea institușie de credit a
condițiilor de fond impuse de O.U.G nr.99/2006.

A. Îndeplinirea condițiilor minime prevăzute de legislația specială


Condițiile minime sunt cuprinse în norme cu caracter special, derogatorii față de cele
cuprinse în Legea 31/1990 privind societățile, dar se completează cu acestea din urmă.

Există două categorii de cerințe:

- cerințe de fond: implică limitări ale accesului la activitatea bancară, referitor la anumite
categorii de persoane juridice și la calitatea de asociat a acestora. Prima limitare pentru
persoanele juridice la activitatea bancară este legată de forma juridică pe care o poate
avea o instituție de credit. -
A doua limitare este legată de calitatea și structura acționariatului( fondatorului)
- cerințe de procedură.
Sunt reglementate și condiții speciale cu privire la elementele constitutive ale
persoanei juridice, cum ar fi:
-patrimoniul societății,
-obiectul de activitate,
-organizarea proprie,
-denumirea,
-sediul social al persoanei juridice.

Forma juridică a instituției de credit

În ceea ce privește băncile, legea specifică în mod concret calitatea acestora de societăți
pe acțiuni. Astfe,l regăsim o dublă limitare a sferei persoanelor juridice care pot desfășura
activități bancare: numai o societate poate avea calitatea de banc, cu excluderea regulilor
autonome, a organizațiilor cooperatiste, a asociațiilor și fundațiilor, etc, banca nu poate funcționa
decât sub forma de societate pe acțiuni.

Cerințe referitoare la acționariat

În ceea ce privește structura actționariatului unei bănci, BNR trebuie să fie informată cu
privire la identitatea acționarilor direcți ți indirecți și cu privire la participărie acestora.

4
În situația în care există acționari sau membri care urmează să dețină direct sau indirect
dețineri calificate la instituția de credit, BNR va fi informată cu privire la valoarea deținerilor. În
cazul în care nu există dețineri calificate, BNR va fi informată cu privire la identitatea celor mai
mari 20 de acționari sau membri despre valoarea participațiilor deținute de aceștia.
Orice achizitor potențial trebuie să notifice în prealabil sau în mod excepțional cel târziu
la data achiziționării, în scris, BNR , în legătură cu orice achiziție propusă.
Achizitorul potențial este orice persoană fizică sau juridică, ori grup de astfel de persoane
care acționează în legatură cu o achiziție propusă.
Achiziția propusă constă într-o decizie luată de un achizitor potențial de a achiziționa,
direct sau indirect, o deținere calificată într-o înstituție de credit, peroana juridică română,
dobândind prin aceasta pentru prima dată calitatea de acționar.
Regulametul U.E nr. 575/2013 definește participația calificată drept o participație directă
sau indirectă într-o întreprindere care reprezintă cel puțin 10% din capitalul sau drepturile de vot
care fac posibilă exercitarea unei influențe semnificative asupra administrării respective.

Critetiile de evaluare ale acționariatului

Criteriile ce se vor avea în vedere la evaluarea acționarilor seminificativi, direcți și


indirecți, trebuie îndeplinite cumulativ și se referă la:
-reputația acționarilor: integritatea și competența lor
-solidaritatea financiară
-capacitatea instituției de credit de a respecta cerințele prudențiale
-existența unor suspiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului

Condițiile legate de reputația acționarului seminificativ

Din perspectiva integrității sunt considerate relevante și vor fi analizate urmatoarele


aspecte și situații:
- existent unei condamnări pentru infracțiuni de corupție, spălare de bani, infracțiuni
contra parimoniului, abuz în serviciu sau dare de mită, fals și uz de fals, infracțiuni prevăzute de
legislația specială în domeniul financiar-bancar,
- acționarul a fost sau este cercetat penal ori judecat pentru orice infracțiune prevazută
mai sus,
- investigații în curs ori derulate în trecut și/sau măsuri aplicate acționarului ori

5
impunerea unei sancțiuni administrative, ori a oricărei prevederi relevante.
În ceea ce privește competența profesională a acționarului seminificativ, legiuitorul
consideră că aceasta este alcătuită din competența managerială, care se referă la compentența în
administrare și competența tehnică, ce privește sfera activitățior financiare desfășurate în bancă.
Ambele tipuri de competențe se evaluează prin raportare la experiența anterioară a
acționarului.

Conditii legate de solidaritatea financiară a acționarului semnificativ

Solidaritatea finanaciară a acționarului semnificativ este importantă din perspectiva


capacității acestuia de a finanța propria participație, de a menține o structură financiară solidă,
precum și de a asigura administrarea prudentă și sănătoasă a băncii.

Comformarea băncii la cerințele prudentiale

Conformarea băncii presupune capacitatea instituției de credit de a respecta cerințele


prudențiale prevăzute de legislația specială, în concret O.U.G nr. 99/2006, de regulamentul UE
nr. 575/2013 și de reglementările emise în aplicarea acestora, precum și de a se conforma
permanent acestor cerințe.
BNR va lua în considerare și dacă acționarul este semnificativ în masura :
a) Să furnizeze băncii susținerea financiară de care aceasta ar putea avea nevoie pentru
activitatea preconizată,
b) Să furnizeze capitalul de care banca ar putea avea nevoie pentru dezvoltarea viitoare a
activității,
c) Să implementeze orice situație adecvată pentru a ajusta viitoarele necesități de fonduri
proprii ale băncii

Susupiciuni privind spălarea banilor sau finanțarea terorismului

Calitatea unui acționar semnificativ nu va fi considerată adecvată dacă:


- este suspectat sau cunoscut, pe plan intern sau internațional, ca fiind implicat în
operațiuni de spălare de bani sau tentative de acest fel,
-dacă acționarul este suspectat ca fiind terrorist sau că finanțează acte de terorism,
-dacă acționarul este stabilit într-un stat sau teritoriu considerat de către
FATF-GAFI- Grupul de Acțiune Financiară Internațională ca fiind necooperant.

6
Capitalul inițial
Patrimoniul propriu este unul din elementele necesare pentru existența persoanelor
juridice. Acesta cuprinde ansamblul de valori economice, cu regim juridic determinat, ce îi
permite să participe în nume propriu la viața economică în vederea realizării scopului pentru care
a fost constituită.
În cadrul patrimoniului se distinge capitalul social, cel care constituie baza de pornire a
societății, fondul de comerț, denumit și patrimoniu comercial precum și alte drepturi și obligații.
Delimitarea între capitalul social și patrimoniul societății se face încă de la data
constituirii societății, chiar dacă în acel moment diferențierea nu este relevantă. Capitalul social
originar este alcătuit din aporturile asociaților și nu trebuie confundat cu noțiunea de activ social.
În timp ce valoarea capitalului social rămâne de-a lungul timpului în principiu constantă,
valoarea activului social variază în funcție de rezultatele activității societății. În același mod
variază și patrimoniul social cu toate elementele sale, drepturi și obligații cu valoare economică.
Societatea pe acțiuni se poate constitui conform egii societăților prin subscriere integrală și
simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică.
În prima variată de constituire capitalul social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel
subscris iar diferența de capital se va vărsa, în termen de 12 luni în cazul acțiunilor emise pentru
numerar și de cel mult 2 ani pentru aportul în natură.
Capitalul social minim al unei societăți pe acțiuni nu poate fi mai mic de 90000 de lei.
Aportul asociaților poate fi în numerar, în bunuri corporale sau necorporale (creanțe, părți
sociale, acțiuni, cambii, titluri de valoare), dar și prestații ori cunoștințe specifice.
La constituirea unei instituții de credit, persoană juridică română, capitalul inițial este
reprezentat de capitalul social, cu exceptția cazurilor în care instituția de credit care se constituie
este rezultată dintr-un proces de reorganizare, prin fuziune sau divizare.
Pentru a putea primi autorizație din partea BNR, societatea bancară trebuie să dispună de
fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin egal cu nivelul minim
stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în ei a 5 milioane de Euro.
Regulamentul BNR nr.5/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit
face trimitere, în ceea ce privește elementele ce alcătuiesc capitalul inițial al unei instituții de
credit, la Regulamentul UE nr. 575/2013. Capitalul inițial al unei instituții de credit este

7
constituit din unul sau mai multe dintre următoarele elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 de
bază, respectiv: instrumente de capital, conturi de prime de emisiune aferente instrumentelor de
capital, rezultatul reportat,alte elemente ale rezultatului global acumulate și alte rezerve.

În coformitate cu prevederile regulamentului BNR, capitalul inițial de care băncile


trebuie să dispună în momentul autorizării este de minim 37 de milioane de lei pentru băncile
persoane juridice române, iar pentru băncile de credit ipotecar și băncile de economisire și
creditare în domeniul locativ este de minim 25 de milioane de lei.
Sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state terțe trebuie să mențină
permanent capitalul inițial cel puțin la nivelul minim aplicabil stabilit prin regulament pentru
fiecare categorie de instituție de credit în parte.
Casele centrale trebuie să dețină echivalentul în lei a 5 milioane de euro ca și nivel minim
al capitalului inițial și, respectiv, al fondurilor proprii. Fondurile proprii ale unei cooperative de
credit vor fi de 300 de mii de lei, iar la nivel de rețele cooperatiste este stabilit nivelul minim al
capitalului agregat respectiv al fondurilor proprii la echivalentul în lei a 10 milioane de euro.
Capitalul social al unei instituții de credit trebuie astfel vărsat până la limita minimă
menționată mai sus, stabilită prin reglementări BNR, integral și în numerar la momentul
subscrierii, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în natură nefiind permise. Astfel,
fiecare acționar va vărsa în formă bănească valoarea acțiunilor subscrise până la momentul
constituirii societății.
Acțiunile instituției de credit, persoană juridică română, pot fi numai nominative, iar
fiecare acțiune dă dreptul la un singur vot, principiu de la care instituțiile de credit nu pot deroga
prin actele constitutive.
Sintetizând, se poate constata că în ceea ce privește instituțiile de credit ce iau forma
societătilor pe actiuni, sunt stabilite cinci importante derogări de la regimul general al societăților
pe acțiuni.
În primul rând, limita minimă a capitalului social este net superioară față de cea
prevăzută de Legea 31/1991.
În al doilea rând, aporturile la capitalul social al unei instituții de credit nu pot fi făcute
decât în numerar, cu excluderea aporturilor în creanțe, permis la societățile pe acțiuni și a celor în
natură.
În al treilea rînd, valoarea acțiulirol subscrise trebuie vărsată integral până la momentul

8
constituirii societății, spre deosebire de societățile ordinare pe acțiuni cre în cazul subscrierii
integrale și simultane a capitalului social de către toți semnatarii actului constitutiv, la momentul
cnstituirii capitalului social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, diferența
urmând a fi vărsată ulterior astfel cum am observat mai sus.
În al patrulea rând, în cazul instituțiilor de credit, fiecare acțiune dă dreptul la un
singur vot, nu ca în cazul societăților ordinare pe acțiuni unde prin actul constitutiv se pote stabili
și altfel.
O ultimă deosebire este aceea că societățile bacare, spre deosebire de societățile pe
acțiuni ordinare, nu se pot constitui prin subscripție publică.

Obiectul de activitate

Scopul pentru care este înființată persoana juridică se materializează în obiectul de


activitate al acesteia.
Obiectul de activitate al băncilor poate cuprinde totalitatea activităților permise
instituților de credit, prevăzute în ART 18 al OUG nr. 99/2006, motiv pentru care se afirmă că
acestea ar fi instituții de credit cu vocație universală. Obiectul de activitate alunei persoane
juridice este o materializare a scopului pentru care aceasta este înființată.
Pe lângă activitățile bancare, mai există și alte genuri de activități permise instituțiilor de
credit cu îndeplinirea anumitor condiții. Astfel banca poate desfășura operațiuni nefinanciare,
operațiuni de administrare a patrimoniului, precum și operațiuni cu bunuri mobile și imobile.
Banca centrală va analiza din planul de activitate propus, care sunt tipurile de activități propuse
spre a fi realizateși daca sunt întrunite condițiile necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite în
concordanță cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase. Nu vor fi autorizate decât
acele activități pentru care este fundamentată în mod corespunzător capacitatea băncii de a le
desfășura.

Băncile de economisire și creditare în domeniul locativ pot desfășura activitățile


enumerate limitativ în cuprinsul art 292 al OUG nr.99/2006, între care principala activitate este
aceea de economisire și creditare în sistem colectiv pentru domniul locativ, alături de operațiuni
de finanțare anticipată și finanțare intermediară, pe baza contractelor de economisire și creditare,
dar și acordarea de credite pentru activități în domeniul locativ. Pot efectua și alte operațiuni
specifice activității bancare, precum emiterea de instrumente de plată și de credit, operațiuni de

9
plăți, consultanță financiar-bancară, precum și alte activități decât cele prevăzute de
art. 18 al OUG 99/2006, în măsura în care susțin realizarea obiectului de activitate.

Băncile de credit ipotecar au ca obiect principal de activitate desfășurarea cu titlu


profesional a activității de acordare de credite ipotecare pentru investiții imobiliare și atragere de
fonduri rambursabile de la public prin activități de emisiune de obligațiuni ipotecare. Acestea nu
pot desfășura operațiunea de atragere de depozite, însă au acces la oricare dintre operațiunile
prevăzute de art 18 al OUG nr.99/2006,î n măsura în care acestea susțin activitatea principală.
Dispozițiile art 20-22 din OUG nr.99/2006 referitoare la alte operațiuni se aplică în mod
corespunzător și băncilor de credit ipotecar.
Cooperativele de credit nu pot desfășura activități de leasing financia, nu pot tranzacționa
în cont propriu și/sau pe contul clienților, în condițiile legii, cu instrumente ale pieței monetare
(cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit) sau contracte futures și options financiare,
nici cu instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii. Le este interzis de asemenea
să participe la emisiunea de titluri de valoare, să presteze servicii de consultanță cu privire la
structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii
legate de fuziuni și achiziții și prestarea altor servicii de consultanță, să administreze portofolii și
consultanță legată de aceasta, servicii de custodie și administrare de instrumente financiare, de
intermediere pe piața inter-bancară ori servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul
creditării. Nu pot desfățura operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din
acestea și nici să dobândească participații la capitalul altor entități.
Cooperativele de credit pot să atragă depozite sau alte fonduri rambursabile de la mebri
acestora, percum si de la persoane fizice, juridice ori alte entități, care domiciliază, au reședința
sau locul de muncă, respectiv au sediul social și desfășoară activitate în raza teritorială de
operare a acesteia.
Cooperativele de credit nu pot emite obligațiuni. Acestea se pot finanța din împrumuturi
inter-cooperatiste sau de la alte instituții de credit însă cu asigurarea gestionării resurselor
disponibile din rețea.

Conducerea operativă

Tot la nivel de proiect, în această etapă, fondatorii tebuie să aleagă sistemul de


administrare și/sau conducere a instituției de credit.

10
Aceștia pot opta, indiferent de tipul instituției de credit înființate, între sistemul unitar de
administrare și sistemul dualist de administrare.

Banca Națională analizează fiecare persoană dintre cele ce vor deține funcții cu
responsabilități de administrare sau conducere, în sensul verificării îndeplinirii condițiilor de
reputație și experiență.
Se va analiza existența, în ultimii 10 ani, a unor incidente relevante pentru evaluarea
acestora, cum ar fi spre exemplu eventualele conflicte ale acestora cu vreo autoritate de
supraveghere din domeniul financiar, sancnțiuni aplicate de acestea din urmă ori refuzul emiterii
unei autorizații, exercitarea unor funcții n lipsa aprobării autorității precum și situații în care
persoana respetivă nu și-a asumat responsabilitățile ori instituția condusă anterior de către
aceasta a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere specială, administrare specială ori alte
măsuri.
Se vor avea în vedere și criterii stabilite în evaluare integrității și competenței
profesionale acționarilor semnificativi, legate de existența unor cercetări penale, judecări sau
condamnări penale referitor la infracțiuni de spălare de bani, de corupție, infracțiuni contra
patrimoniului, abuz în serviciu, luare de mită, fals, uz de fals și alte infracțiuni prevăzute de
legislația financiar-bancară ori comercială.

Denumirea

Persoanele juridice române nu pot utiliza o denumire specifică altei categorii de instituție
de credit reglementate de OUG nr.99/2006. Mai mult decât atât, denumirea trebuie stabilită în
așa fel încât să nu creeze confuziue cu denumirea altor bănci autorizate să funcționeze pe
teritoriul României.
Denumirea unei bănci trebuie să fie în limba română, cu excepția cazului în care banca
face parte dintr-un grup a cărui societate mamă este situatăîn afara teritoriului României și preia
în denumirea sa, parțial sau în totalitate, denumirea utilizată în cadrul grupului.
Denumirea unei bănci de economisire și creditare în domeniul locativ, persoană juridică
română, trebuie să includă sintagma „bancă de economisire și creditare în domeniul locativ” sau
o altă expresie care să indice specializarea acesteia în finanțarea domeniului locativ, în cea a unei
bănci de credit ipotecar trebuie să includă sintagma „bancă de credit ipotecare” sau sintagma
„bancă ipotecară”.

11
Cooperativele de credit trebuie să cuprindă în denumire sintagma „cooperativă de credit”
sau ”bancă cooperatistă” și numele localității în care are sediul social. Cooperativele de credit
din cadrul aceleiași rețele cooperatiste sunt obligatesă asigure utilizarea într-un mod unitar a unei
dintre cele două sintagme posibile.
În ceea ce privește instituțiile de credit dintr-un alt stat membru, acestea pot utiliza în
România, denumirea pe care o au în statul membru de origine, mai puțin în situțiile în care se pot
creea confuzii, caz în care Banca Centrală le poate solicita ca denumirea să fie însoțită de o
mențiune explicativă.

Sediul

Sediul social și, după caz, sediul real, a instituției de credit, persoană juridică română,
trebuie să fie situate pe teritoriul României.
Sediul real reprezintă locația în care se situează centrul de conducere și de gestiune a
activității statutare, în cazul în care acesta nu este situat la sediul social.
Instituția de credit trebuie să desfășoare fectiv și cu preponderență pe teritoriul României
activitatea pentru care a fost autorizată.

Planul de activitate

Oricare cerere de autorizare a unei instituții de credit trebuie să fie însoțită de un plan de
activitate, care să cuprindă cel puțin tipurile de activități propuse a fi desfășurate și structura
organizatorică a unei instituții de credit din care să rezulte capacitatea acesteia de a-și realiza
obiectivele propuse în condiții compatibile cu regulile unei practici bancare prudente și
sănătoase. Esențială pentru aceasta este adecvarea cadrului de conducere, a procedurilor, a
mecanismelor intenrne și a structurii capitalului la tipul, volumul și complexitatea activităților pe
care își propune să le desfășore instituția de credit.
Planul de activitate, din care să rezulte inclusiv fezabilitatea proiectului, însușit de
persoanele desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere în calitate
de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al
directoratului, trebuie întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului BNR nr.11/2007.

Planul de activitate, însușit de conducătorii și administratorii propuși ai băncii, dar și de


acționarii direcți ai băncii cuprinde:

12
a) obiectivele, politicile și strategiile băncii;
b) estimările situațiilor financiare (cuprinzând bilanțul, contul de profit și pierdere,
situația modificării capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politicile contabile și
notele explicateive), precum și estimările anuale ale indicatorului de solvabilitate, pe primii trei
ani de funcționare, întocmite cu respectarea reglementărilor în materie emise de Banca Națională
României;
c) prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a
riscurilor, precum și a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc;
d) cadrul formal de administrare a activității băncii, cuprinde proiectul structurii
organizatorice a băncii, atribuțiile fiecărui compartiment al băncii și relațiile dintre aceștia,
atribuțiile sucursalelor și ale altor sedii secundare ale băncii, atribuțiile comitetului de audit, ale
comitetului de administrare a riscurilor și, dacă este cazul, ale altor organe specializate ale
băncii, competențele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea
compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor și a altor sedii secundare și ale altor salariați
care efectuează operațiuni în numele și pe contul băncii și descrierea mecanismului de control
intern și a organizării și desfășurării activității de audit intern, în conformitate cu normele Băncii
Naționale a României privind organiarea și controlul intern al activității instituțiilor de credit în
administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și desfășurarea activității de audit
intern a instituțiilor de credit;
e) lista persoanelor care au legături strânse cu banca;
f) orice alte informații pe care fondatorii le consideră de natură să susțină viabilitatea
proiectului prezentat.
Banca de economisire și creditare în domeniul locativ trebuie să întocmească estimări ale
situațiilor financiare pentru primii 10 ani de activitate, iar planul de activitate trebuie să cuprindă
în plus față de cele menționate mai sus și următoarele:
a) estimările privind finanțările anticipate și intermediare, contractele de valoare mare,
finațările legate de construirea de spații comerciale, industriale și social-culturale, expunerea față
de scietățile comerciale la care banca de economisire și creditare în domeniul locativ are
participații, construirea și utilizarea findului special, cu încadrarea în limitele și cerințele
prevăzute pentru acestea în normele Băncii Naționale a României nr.5/2003 privind condițiile
specifice de funcționare a caselor de economii pentru domeniul locativ;

13
b) date referitoare la organizarea specifică a activității ce va fi desfășurată, descrierea
modalităților de distribuire a produselor și de instruire a agenților de vânzare, după caz.
Planul de activitate va fi însoțit și de un raport al unui auditor financiar asupra sistemului
de gestionare a activității de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ,
întocmit în conformitate cu standardele internaționale relevante și cu contractul încheiat între
părți.
Planul de activitate depus de băncile de credit ipotecar treuie să cuprindă în plus
prezentarea emisiunilor de obligațiuni ipotecare prevăzute pentru a fi efectuate în primii 3 ani de
activitate, inclusiv informații privind data estimată a fiecărei emisiuni și principalele
caracteristici ale împrumuturilor obligatare și ale portofoliilor de credit ipotecare efectuate
acestora, corespunzător prevederilor art.20 alin.(1) lit.b și c din Legea nr.32/2006.
Prevederea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor,
a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc și estimările situațiilor
financiare vor fi întocmite atât pentru casa centrală, cît și pentru rețeaua cooperatistă de credit în
ansamblul său.

B. Procedura de autorizare a constituirii instituțiilor de credit

În vederea obținerii aprobării de constituire, solicitanții trebuie să prezinte Băncii


Naționale a României o cerere de autorizare, însoțită de o documentație vastă care să permită
băncii centrale a statului analiza îndeplinirii de principiu a condițiilor minime de acces la
activitate.

În termen de 4 luni de la data în care cererea a fost primită, Banca Națională a României
va decide dacă se va aproba constituirea instituției de credit sau dacă se va respinge cererea și
comunicându-i în scris solicitatntului hotărârea sa cu motivele care au stat la baza acesteia.

Criteriile de apreciere sunt de două feluri: obiective (privesc condițiile speciale


referitoare la forma juridcă, capitalul social minim, conducători, administratori, cenzori, etc.) și
criterii subiective (cuprinse în studiul de fezabilitate și în chestionarul completat de fondatori, cu
informații despre participanții la capitalul social al băncii).

14
Decizia Băncii Naționale a României poate fi contestată în termen de 15 zile de la
comunicare la consiliul de administrație al acesteia, care va pronunța în termen de 30 de zile de
la data sesizării prin hotarare motivată. Hotărârea luată de consiliul de administrație al BNR
poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare.

Insțanta de judecată nu se poate pronunța decât cu privire la legalitatea actelor BNR și nu


are competența de apreciere a considerentelor de oportunitate, a evaluărilor și analizelor
calitative care stau la baza emiterii actelor sale, acestea fiind de o competența exclusivă a BNR.

Important de precizat este faptul că aprobarea constituirii instituției de credit nu


garantează obținerea autorizației de funcționare, aceasta indicând doar permisiunea dată
fondatorilor de a proceda la constituirea instituției de credit potrivit dispozițiilor legale și în
conformitate cu modalitățile prevăzute în documentația prezentată.

Aparitia unor modificări față de condițiile în care a fost acordată aprobarea de constituire
a instituției de credit va determina o nouă evaluare din partea BNR în etapa de autorizare a
funcționării instituției de credit, putând atrage revocarea hotărârii de aprobare a constituirii, în
cazul în care aceste modificări sunt contrare prevederilor legale sau normelor BNR.

Instituția de credit este obligată ca, în termen de mxim 2 luni de la comunicarea aprobării
de constituire să prezinte Băncii Naționale a României, documentele care atestă constituirea
legală, conform dispozițiilor aplicabile, pentru a se putea trece la etapa de autorizare a
funcționării acesteia.

Documentația necesară constituirii instituției de credit

Cele mai importante documente ce trebuie pregătite în scopul obținerii aurizației de


constituire sunt:

- proiectul actului constitutiv unde este descris obiectul de activitate, persoanele care asigură
conducerea și limita mandatului acestora;

- o informare cu privire la cota parte din capitalul social și din drepturile de vot deținute de
acționarii direcți și de acționarii semnificativi indirecti precum și documentația cu scop de
identificare a acestora;

15
- documentația specifică de identificare a persoanelor desemnate să exercite responsabilități de
adinistrare și/sau conducere;

- planul de activitate semnat de acționarii semnificativi și însușit de persoanele desemnate să


exercite responsabilități de conducere/administrare.

Documentația necesară pentru acționarii persoane juridice, cuprinde în general


documente prin care se poate identifica persoana juridică și care pot reflecta activitățile și modul
de desfășurare al acestora precum și capacitatea financiară a societății. Același este scopul
depunerii documentației din partea acționarilor persoane fizice. În funcție de calitatea
persoanelor, documentația cerută este diferită.

Spre exemplu, documentația ce trebuie depusă de acționarii semnificativi persoane


juridice constă în:

a. Certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comertului sau orice alt document
echilavent eliberat de autoritatea similară din țara de origine, care să ateste cel puțin denumirea,
data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică și obiectul de
activitate al acesteia;

b. Chestionarul pentru participanții la capitalul social al băncii, conform unnui model standard,
completat de toți acționarii în parte;

c. Copii de pe ultimele 3 situații financiare individuale auditate;

d. Estimări ale bilanțului și ale contului de profit și pierderea pentru următorii 3 ani, la nivel
individual, și după caz la nivel consolidat, semnate de acționar, însoțite de fundamentarea
valorilor prognozate;

e. Curriculum vitae și certificat de cazier judiciar.

Banca Națională a României poate solicita orice informații și documente suplimentare în


vederea evaluării persoanelor implicate în activitatea bancară ori a celor care ar putea influența în
orice mod activitatea.

Băncilor de economisire și creditare le sunt aplicate dispozițiile generale stabilite pentru


bănci. În ceea ce privește documentația necesară constituirii aceasta trebuie să cuprindă și

16
condițiile generale de afaceri, condiții generale ale contractelor de economisire și creditare și
tipurile de contracte oferote clientilor, iar planul de activitate trebuie să cuprindă informațiile
suplimentare. În ceea ce priveste băncile de credit ipotecar, nu sunt prevăzute alte documente
suplimentare decât acelea ce privesc informațiile necesare în planul de afaceri.

Cooperativele de credit se pot constitui simultan cu casele centrale sau prin afilierea la
casele centrale deja existente. În functie de modalitățile de constituire a acestora vor fi nevoite să
depună o anumită documentație.

În prima variantă, cererea de aprobare a constituirii se va adresa BNR, după un model


standard, semnată de persoanele împuternicite de membrii cooperatori prin procură, sau prin
delegație avocațială, la nivelul fiecărei cooperative de credit.

Pentru fiecare cooperativă de credit care se constituie simultan cu casa centrală se vor
transmite următoarele documente :

- proiectul actului constitutiv;

- lista cumprinzând membrii cooperatori;

- membrii cooperatori care au subscris părți sociale reprezentând minim 10% din capitalul social
al cooperativei de credit vor depune curriculum vitae, certificat de cazier judiciar, angajament
cum că nu vor formula cerere de retragere din cooperativă timp de doi ani de la data subscrierii
părților sociale;

- indicarea razei teritoriale de operare a cooperativei de credit cu specificarea vecinătăților.

În plus, trebuie depus și un angajament de afiliere, sub semnătura persoanelor


nominalizate să exercite responsabilități de conducere și/sau de administrare a cooperativei de
credit, precum și procura pentru persoanele care au semnat în baza unei împuterniciri primite de
la membrii cooperatori.

Casa centrală va depune și aceasta documentația necesară conform legii în vigoare.

În cazul constituirii cooperativei de credit prin afiliere la o casă centrală deja existentă,
documentația este aceeași, însă cuprinde mici deosebiri.

17
Efecte:

În această etapă, instituția de credit există doar la nivel de proiect, fiind practic în
prezența unei intenții de înființare a unei persoane juridice, nematerializată încă întru-un act
constitutiv.

Documentația va duce la nașterea unei noi entități cu personalitate juridică, efectuată sub
rezerva aprobării de către BNR și nu produce alte efecte decât acela de a permite participarea la
o procedură administrativă ce se poate finaliza cu obținerea autorizației necesare.

Participanții la proiect trebuie să se asigure de faptul că proiectul realizat urmărește și


îndeplinește, cel putin la nivel de propunere, condițiile de fond stabilite de lege pentru a permite
accesul la activitatea bancară.

II. Constituirea instituției de credit

Aprobarea constituirii instituției de credit este urmată de parcurgerea de către fondatori a


tuturor procedurilor de constituire a acesteia în conformitate cu dispozițiile Legii nr.31/1990
republicată cu respectarea prevederilor specifice în OUG nr.99/2006.

A. Procedură

Instituțiile de crdit se constituie prin contract de societate și statut. Contractele de


societate și statut pot fi încheiate sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Actul
constitutiv nu este necesar să fie încheiat în formă autentică, find suficientă încheierea sub
semnătură privată semnată de toți acționarii.

Singura modalitate de constituire a societății bancare în funcție de modul de formare al


capitalului social este prin subscriere integrală și simutană a capitalului social de către semnatarii
actului constitutiv, acționarii acoperind prin aportul lor întregul capital social și efectuâd
vărsămintele până la momentul constituirii.

În termen de 15 zile de la data încheierii actului consitutiv, persoanele competente sau un


împuternicit poate cere înmatricularea în registrul comerțului în a cărui rază teritorială se află
societatea.

18
Pentru a fi înregistrată la camera de comerț, cererea va fi însoțită de:

- actul constitutiv al societății

- dovada efectuării vărsămintelor în condițiile actului constitutiv

- dovada sediului declarat și a disponibilității firmei

- actele constatatoare ale operațiunilor încheiate în contul societății și aprobate de asociați

- declarație pe propria răspundere a fodatorilor că îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea


nr.31/1990

B. Efecte

Înainte de data înmatriculări, societatea bancară, dispune de o capacitate de folosință


restrânsă, ce se rezumă la posibilitatea de a dobândi drepturile constituite în favoarea ei, de a
îndeplini obligații și orice măsuri preliminare ar fi necesare, pentru ca persoana juridică să ia
ființă în mod valabil.

Societatea are deci în această etapă o capacitate juridică ce îi permite să încheie actele
juridice necesare dobândirii unui sediu, să efectueze operațiunile bancare în scopul subscrierii
capitalului social inițial, necesar pentru constituirea legală a tuturor demersurilor legale pentru
constituire.

Această etapă prezintă procedura dobândirii personalității juridice, moment ce transformă


entitatea fără personalitate juridică alcătuită prin semnarea unui act de asociere, într-o persoana
juridică care are capacitatea de a fi titulară de drepturi și obligații.

Capacitatea juridică a instituțiilor de credit reprezintă aptitudinea generală a acestora de a


participa la orice raporturi juridice reglementate de orice ramură de drept.

Odată obținută autorizarea din partea directorului Registrului Comerțului și dispusă


înmatricularea societății bancare, aceasta dobândește personalitate juridică și implicit capacitate
juridică de folosință și de exerițiu.

Cu toate acestea, societățile bancare se deosebesc de celelalte societăți reglementate prin


regimul juridic special instituit pentru acestea.

19
3. Autorizarea de funcționare din partea BNR

A. Procedura de autorizare a funcționării

În termen de maxim 2 luni de la comunicarea aprobării de constituire în vederea obținerii


autorizației de funcționare, vor fi prezentate băncii centrale documentele care atestă constituirea
legală a instituției de credit însoțite de documentația prevăzută de Regulamentul BNR.
Dacă au apărut modificări față de condițiile în care a fost acordată aprobarea de
constituire a băncii, BNR va fi informată despre aceasta prin anexarea documentației
corespunzătoare, în scopul evaluării modificărilor apărute. BNR decide cu privire la autorizarea
funcționării unei instituții de credit în termen de cel mult 4 luni de la data primirii documentelor
referitoare la constituire, precum și a celor prevăzute în ROI BNR. În procesul de analiză a unei
cereri de autorizare, BNR poate solicita orice informație și documente suplimentare, dacă cele
prevăzute sunt incomplete sau insuficiente pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute
pentru acordarea autorizației. De asemenea, se va consulta cu autoritățile competente ale unui alt
stat membru implicat dacă:

-instituția de credit, PJ română, este o filială a unei instituții de credit autorizate în statul
membru respectiv,
-instituția de credit, PJ română, este o filială a societății-mamă a unei instituții de credit
autorizate în statul membru respectiv,
-instituția de credit, PJ română, este controlată de aceleași persoane care controlează o
instituție de credit autorizată în statul membru respectiv.
BNR va consulta Autoritatea de Supraveghere Financiară, respectiv autoritatea
responsabilă cu supravegherea societăților de asigurare sau a firmelor de investiți în situația în
care:
-instituția de credit, PJ română, este o filială a unei societăți de asigurare, a unei societăți
de servicii de investiții financiare sau a unei firme de investiții autorizate într-un alt stat membru,
-instituția de credit, PJ română, este o filială a unei societăți de investiții financiare sau a
unei firme de investiții autorizate într-un alt stat membru,
-instituția de credit, PJ română, este controlată de aceeași persoană care controlează o
societate de asigurare, o societate de servicii de investiții financiare sau o firmă de investiții

20
autorizată într-un alt stat membru.
BNR notifică Autorității Bancare Europene orice autorizație acordată, pentru ca
denumirea instituției de credit să fie inclusă în lista instituțiilor de credit întocmită și actualizată
de aceasta, care se publică pe website-ul acesteia.
Autorizația acordată este valabilă pe o perioadă nedeterminată și nu poate fi transferată
unei alte entități.
Instituțiile de credit autorizate sunt înregistrate în registrul ținut de BNR.
Abia după obținerea autorizației de funcționare de către societatea bancară putem vorbi
despre dobândirea unei capacități juridice depline, materializate în posibilitatea PJ de a dobândi
și exercita drepturile și de a asuma și îndeplini obligațiile în limitele stabilite de obiectivul de
activitate și ale legii. Cu toate acestea, pe întreg parcursul existenței instituției de credit,
capacitatea juridică este mereu condiționată de menținerea autorizației de funcționare. Întinderea
capacității juridice este influențată de intervențiile BNR în activitatea desfășurată de către
instituțiile de credit.

B. Respingerea cererii de autorizare, retragerea sau încetarea valabilității autorizației


Nerespectarea cerințelor legale ce privesc înființarea instituțiilor de credit, dacă această
situație intervine în cursul procedurii de autorizare a înființării, va avea drept consecință
respingerea cererii de autorizare. Această situație poate interveni înainte de acordarea autorizației
de constituire sau după acordarea acesteia cu consecința respingerii cererii de autorizare a
funcționării și a revocării autorizației de constituire.
Nerespectarea termenului de 2 luni stabilit pentru depunerea documentației în scopul
obținerii autorizației de funcționare duce de asemenea la revocarea aprobării de constituire,
situație în care societatea neconstituită nu se va mai putea constitui, iar societatea constituită
intră în lichidare. În alte situații intervenite după acordarea autorizației, valabilitatea acesteia
poate să înceteze fie la inițiativa BNR prin retragerea autorizației, fie la inițiativa
membrilor/acționarilor prin renunțarea la autorizație, ori de drept în cazurile prevăzute de lege.

Respingerea cererii

BNR poate respinge o cerere de autorizare, dacă:


a) documentația prezentată este incompletă sau nu este întocmită în conformitate cu

21
dispozițiile legale în vigoare, precum și în situația în care informațiile prevăzute nu sunt
relevante ori sunt insuficiente pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute pentru acordarea
autorizației,
b) instituția de credit dispune de fonduri proprii separate sau capitalul inițial se situează
sub nivelul minim stabilit de BNR,
c) forma juridică este alta decât cea prevăzută pentru categoria de instituție de credit ce
urmează a fi constituită,
d) înainte de obținerea aprobării de constituire, fondatorii au făcut comunicări publice cu
privire la funcționarea instituției de credit,
e) BNR nu este satisfăcută de calitatea persoanelor care asigură administrarea și/sau
conducerea instituției de credit, întrucât reputația sau experiența profesională a acestora nu este
adecvată naturii, volumului și complexității activității instituției de credit sau nu corespunde
necesității asigurării unui management prudent și sănătos.

Retragerea autorizației de către BNR și pierderea valabilității autorizației

Autorizația de funcționare poate să fie retrasă de către BNR sau să își piardă valabilitatea
în anumite condiții. În ambele situații instituția de credit pierde dreptul de a desfășura obiectul de
activitate cu consecința lichidării acesteia.
BNR poate retrage autorizația acordată unei instituții de credit cu titlu de sancțiune în
următoarele situații:
a) instituția de credit nu și-a început activitatea pentru care a fost autorizată în termen de
1 an de la data acordării autorizației sau a încetat să mai desfășoare activitate de mai mult de 6
luni;
b) autorizația a fost obținută pe baza unor informații false sau prin orice alt mijloc
ilegal,; c) instituția de credit nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza acordări
autorizației;
d) instituția de credit are elemente care conduc la concluzia că într-un termen scurt
instituția nu își va mai putea îndeplini obligațiile față de creditorii săi și, în special, nu mi poate
garanta siguranța activelor care i-au fost încredințate de către deponenții săi.
Acționarii sau membrii instituției de credit pot renunța la autorizație, hotărând dizolvarea

22
și lichidarea instituției de credit. Această situație este posibilă însă doar în situația în care
instituția de credit nu se află în vreuna din situațiile de insolvență prevăzute de lege pentru
declanșarea falimentului.
Hotărârea adunării generale a acționarilor, respectiv a membrilor privind dizolvarea și
lichidarea instituției de credit, se va comunica BNR însoțită de cel puțin un plan de lichidare a
activului și de stingere a pasivului, care să asigure plata integrală a creanțelor deponenților și ale
altor creditori. Pe baza evaluării planului de lichidare, BNR poate confirma instituției de credit
încetarea valabilității autorizației.
Autorizația unei instituții de credit își încetează de drept valabilitatea în următoarele
situații:
1. a avut loc o fuziune sau o diviziare a instituției de credit în urma căreia aceasta își
încetează existența;
2. a avut loc o transformare a instituției de credit în altă categorie de instituție;
3. s-a pronunțat o hotărâre de declanșare a procedurii falimentului instituției de credit;
4. în alte cazuri prevăzute de OUG nr. 99/2006
Ambele situații de încetare a valabilității autorizației băncii, prin renunțare la
autorizație sau încetare de drept a valabilității, se publică de către BNR în Monitorul Oficial al
României, partea a IV a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională.
Hotărarea BNR de retragere a autorizației se comunică în scris instituției de credit,
împreună cu motivele pe care se fundamentează și se publică în Monitorul Oficial al României,
partea a IV a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională. Hotărârea produce efecte de la
data publicării ei în Monitorul Oficial sau de la o dată ulterioară, specificată în hotărârea
respectivă.
Retragerea autorizației unei instituții de credit și, după caz, încetarea valabilității acesteia
se notifică de îndată Autorității Bancare Europene.
De la data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a autorizației, respectiv a încetării
valabilității autorizației la inițiativa acționarilor sau a membrilor instituției de credit ori în cazul
pronunțării unei hotărâri de declanșare a procedurii falimentului instituției de credit, aceasta nu
poate desfășura alte activități decât cele strict legate de lichidare. Prin urmare, în etapa lichidării
societatea bancară are din nou o capacitate juridică restrânsă la operațiunile de lichidare.

23