Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A. Procedură …………………………………………………………….……….. 19
B. Efecte ………………………………………………………………………….. 20
Insituțiile de credit potrivit art.3 din O.U.G 99/2006 se pot constitui și funcționa într-una
dintre următoarele categorii:
a) Bănci
II. Reglementare
2
credit persoane juridice române.
Termenul de „autorizare„ definește o procedură ce cuprinde 2 etape:
- aprobarea constituirii institutiei de credit,
- autorizarea functionarii acesteia.
Procedura de autorizare de către Banca Centrală cuprinde două etape ce marchează două
momente esențiale în procesul de constituire a unei instituții de credit și totodată determină
momentul dobândirii capacității juridice și întinderea acesteia.
Ambele momente sunt inițiate pe baza unei cereri adresate de fondatori băncii centrale,
însoțite de documentația justificată și se încheie cu emiterea de către BNR, în calitate de
autoritate administrativă autonomă, a unor acte administrative de autoritate: aprobarea de
constituire și autorizația de funcționare.
Procedura înființări a unei instituții de credit cuprinde patru momente esențiale:
1) întocmirea documentaței necesare și îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația
specială în vederea obținerii autorizației de constituire,
2) aprobarea de către BNR a constituirii instuțutiei de credit în conformitate cu
dispozițiile Legii nr.31.1990,
3) constituirea instituției de credit în conformitate cu Legea nr.31/1990,
4) autorizarea funcționării instituției de credit urmată de înregistrarea instituției de credit.
Regulamentul BNR nr. 11/2007 , stabilește condițiile de autorizare, dar mai ales descrie
procedura de autorizare aplicată instituțiilor de credit și trăsăturile specifice fiecărei categorii de
instituții de credit.
3
Verificarea are ca și obiect asigurarea îndeplinirii de către viitoarea institușie de credit a
condițiilor de fond impuse de O.U.G nr.99/2006.
- cerințe de fond: implică limitări ale accesului la activitatea bancară, referitor la anumite
categorii de persoane juridice și la calitatea de asociat a acestora. Prima limitare pentru
persoanele juridice la activitatea bancară este legată de forma juridică pe care o poate
avea o instituție de credit. -
A doua limitare este legată de calitatea și structura acționariatului( fondatorului)
- cerințe de procedură.
Sunt reglementate și condiții speciale cu privire la elementele constitutive ale
persoanei juridice, cum ar fi:
-patrimoniul societății,
-obiectul de activitate,
-organizarea proprie,
-denumirea,
-sediul social al persoanei juridice.
În ceea ce privește băncile, legea specifică în mod concret calitatea acestora de societăți
pe acțiuni. Astfe,l regăsim o dublă limitare a sferei persoanelor juridice care pot desfășura
activități bancare: numai o societate poate avea calitatea de banc, cu excluderea regulilor
autonome, a organizațiilor cooperatiste, a asociațiilor și fundațiilor, etc, banca nu poate funcționa
decât sub forma de societate pe acțiuni.
În ceea ce privește structura actționariatului unei bănci, BNR trebuie să fie informată cu
privire la identitatea acționarilor direcți ți indirecți și cu privire la participărie acestora.
4
În situația în care există acționari sau membri care urmează să dețină direct sau indirect
dețineri calificate la instituția de credit, BNR va fi informată cu privire la valoarea deținerilor. În
cazul în care nu există dețineri calificate, BNR va fi informată cu privire la identitatea celor mai
mari 20 de acționari sau membri despre valoarea participațiilor deținute de aceștia.
Orice achizitor potențial trebuie să notifice în prealabil sau în mod excepțional cel târziu
la data achiziționării, în scris, BNR , în legătură cu orice achiziție propusă.
Achizitorul potențial este orice persoană fizică sau juridică, ori grup de astfel de persoane
care acționează în legatură cu o achiziție propusă.
Achiziția propusă constă într-o decizie luată de un achizitor potențial de a achiziționa,
direct sau indirect, o deținere calificată într-o înstituție de credit, peroana juridică română,
dobândind prin aceasta pentru prima dată calitatea de acționar.
Regulametul U.E nr. 575/2013 definește participația calificată drept o participație directă
sau indirectă într-o întreprindere care reprezintă cel puțin 10% din capitalul sau drepturile de vot
care fac posibilă exercitarea unei influențe semnificative asupra administrării respective.
5
impunerea unei sancțiuni administrative, ori a oricărei prevederi relevante.
În ceea ce privește competența profesională a acționarului seminificativ, legiuitorul
consideră că aceasta este alcătuită din competența managerială, care se referă la compentența în
administrare și competența tehnică, ce privește sfera activitățior financiare desfășurate în bancă.
Ambele tipuri de competențe se evaluează prin raportare la experiența anterioară a
acționarului.
6
Capitalul inițial
Patrimoniul propriu este unul din elementele necesare pentru existența persoanelor
juridice. Acesta cuprinde ansamblul de valori economice, cu regim juridic determinat, ce îi
permite să participe în nume propriu la viața economică în vederea realizării scopului pentru care
a fost constituită.
În cadrul patrimoniului se distinge capitalul social, cel care constituie baza de pornire a
societății, fondul de comerț, denumit și patrimoniu comercial precum și alte drepturi și obligații.
Delimitarea între capitalul social și patrimoniul societății se face încă de la data
constituirii societății, chiar dacă în acel moment diferențierea nu este relevantă. Capitalul social
originar este alcătuit din aporturile asociaților și nu trebuie confundat cu noțiunea de activ social.
În timp ce valoarea capitalului social rămâne de-a lungul timpului în principiu constantă,
valoarea activului social variază în funcție de rezultatele activității societății. În același mod
variază și patrimoniul social cu toate elementele sale, drepturi și obligații cu valoare economică.
Societatea pe acțiuni se poate constitui conform egii societăților prin subscriere integrală și
simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică.
În prima variată de constituire capitalul social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel
subscris iar diferența de capital se va vărsa, în termen de 12 luni în cazul acțiunilor emise pentru
numerar și de cel mult 2 ani pentru aportul în natură.
Capitalul social minim al unei societăți pe acțiuni nu poate fi mai mic de 90000 de lei.
Aportul asociaților poate fi în numerar, în bunuri corporale sau necorporale (creanțe, părți
sociale, acțiuni, cambii, titluri de valoare), dar și prestații ori cunoștințe specifice.
La constituirea unei instituții de credit, persoană juridică română, capitalul inițial este
reprezentat de capitalul social, cu exceptția cazurilor în care instituția de credit care se constituie
este rezultată dintr-un proces de reorganizare, prin fuziune sau divizare.
Pentru a putea primi autorizație din partea BNR, societatea bancară trebuie să dispună de
fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului inițial cel puțin egal cu nivelul minim
stabilit prin reglementări, care nu poate fi mai mic decât echivalentul în ei a 5 milioane de Euro.
Regulamentul BNR nr.5/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit
face trimitere, în ceea ce privește elementele ce alcătuiesc capitalul inițial al unei instituții de
credit, la Regulamentul UE nr. 575/2013. Capitalul inițial al unei instituții de credit este
7
constituit din unul sau mai multe dintre următoarele elemente ale fondurilor proprii de nivel 1 de
bază, respectiv: instrumente de capital, conturi de prime de emisiune aferente instrumentelor de
capital, rezultatul reportat,alte elemente ale rezultatului global acumulate și alte rezerve.
8
constituirii societății, spre deosebire de societățile ordinare pe acțiuni cre în cazul subscrierii
integrale și simultane a capitalului social de către toți semnatarii actului constitutiv, la momentul
cnstituirii capitalului social vărsat nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, diferența
urmând a fi vărsată ulterior astfel cum am observat mai sus.
În al patrulea rând, în cazul instituțiilor de credit, fiecare acțiune dă dreptul la un
singur vot, nu ca în cazul societăților ordinare pe acțiuni unde prin actul constitutiv se pote stabili
și altfel.
O ultimă deosebire este aceea că societățile bacare, spre deosebire de societățile pe
acțiuni ordinare, nu se pot constitui prin subscripție publică.
Obiectul de activitate
9
plăți, consultanță financiar-bancară, precum și alte activități decât cele prevăzute de
art. 18 al OUG 99/2006, în măsura în care susțin realizarea obiectului de activitate.
Conducerea operativă
10
Aceștia pot opta, indiferent de tipul instituției de credit înființate, între sistemul unitar de
administrare și sistemul dualist de administrare.
Banca Națională analizează fiecare persoană dintre cele ce vor deține funcții cu
responsabilități de administrare sau conducere, în sensul verificării îndeplinirii condițiilor de
reputație și experiență.
Se va analiza existența, în ultimii 10 ani, a unor incidente relevante pentru evaluarea
acestora, cum ar fi spre exemplu eventualele conflicte ale acestora cu vreo autoritate de
supraveghere din domeniul financiar, sancnțiuni aplicate de acestea din urmă ori refuzul emiterii
unei autorizații, exercitarea unor funcții n lipsa aprobării autorității precum și situații în care
persoana respetivă nu și-a asumat responsabilitățile ori instituția condusă anterior de către
aceasta a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere specială, administrare specială ori alte
măsuri.
Se vor avea în vedere și criterii stabilite în evaluare integrității și competenței
profesionale acționarilor semnificativi, legate de existența unor cercetări penale, judecări sau
condamnări penale referitor la infracțiuni de spălare de bani, de corupție, infracțiuni contra
patrimoniului, abuz în serviciu, luare de mită, fals, uz de fals și alte infracțiuni prevăzute de
legislația financiar-bancară ori comercială.
Denumirea
Persoanele juridice române nu pot utiliza o denumire specifică altei categorii de instituție
de credit reglementate de OUG nr.99/2006. Mai mult decât atât, denumirea trebuie stabilită în
așa fel încât să nu creeze confuziue cu denumirea altor bănci autorizate să funcționeze pe
teritoriul României.
Denumirea unei bănci trebuie să fie în limba română, cu excepția cazului în care banca
face parte dintr-un grup a cărui societate mamă este situatăîn afara teritoriului României și preia
în denumirea sa, parțial sau în totalitate, denumirea utilizată în cadrul grupului.
Denumirea unei bănci de economisire și creditare în domeniul locativ, persoană juridică
română, trebuie să includă sintagma „bancă de economisire și creditare în domeniul locativ” sau
o altă expresie care să indice specializarea acesteia în finanțarea domeniului locativ, în cea a unei
bănci de credit ipotecar trebuie să includă sintagma „bancă de credit ipotecare” sau sintagma
„bancă ipotecară”.
11
Cooperativele de credit trebuie să cuprindă în denumire sintagma „cooperativă de credit”
sau ”bancă cooperatistă” și numele localității în care are sediul social. Cooperativele de credit
din cadrul aceleiași rețele cooperatiste sunt obligatesă asigure utilizarea într-un mod unitar a unei
dintre cele două sintagme posibile.
În ceea ce privește instituțiile de credit dintr-un alt stat membru, acestea pot utiliza în
România, denumirea pe care o au în statul membru de origine, mai puțin în situțiile în care se pot
creea confuzii, caz în care Banca Centrală le poate solicita ca denumirea să fie însoțită de o
mențiune explicativă.
Sediul
Sediul social și, după caz, sediul real, a instituției de credit, persoană juridică română,
trebuie să fie situate pe teritoriul României.
Sediul real reprezintă locația în care se situează centrul de conducere și de gestiune a
activității statutare, în cazul în care acesta nu este situat la sediul social.
Instituția de credit trebuie să desfășoare fectiv și cu preponderență pe teritoriul României
activitatea pentru care a fost autorizată.
Planul de activitate
Oricare cerere de autorizare a unei instituții de credit trebuie să fie însoțită de un plan de
activitate, care să cuprindă cel puțin tipurile de activități propuse a fi desfășurate și structura
organizatorică a unei instituții de credit din care să rezulte capacitatea acesteia de a-și realiza
obiectivele propuse în condiții compatibile cu regulile unei practici bancare prudente și
sănătoase. Esențială pentru aceasta este adecvarea cadrului de conducere, a procedurilor, a
mecanismelor intenrne și a structurii capitalului la tipul, volumul și complexitatea activităților pe
care își propune să le desfășore instituția de credit.
Planul de activitate, din care să rezulte inclusiv fezabilitatea proiectului, însușit de
persoanele desemnate să exercite responsabilități de administrare și/sau de conducere în calitate
de administrator, director, respectiv de membru al consiliului de supraveghere sau al
directoratului, trebuie întocmit în conformitate cu prevederile regulamentului BNR nr.11/2007.
12
a) obiectivele, politicile și strategiile băncii;
b) estimările situațiilor financiare (cuprinzând bilanțul, contul de profit și pierdere,
situația modificării capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politicile contabile și
notele explicateive), precum și estimările anuale ale indicatorului de solvabilitate, pe primii trei
ani de funcționare, întocmite cu respectarea reglementărilor în materie emise de Banca Națională
României;
c) prezentarea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a
riscurilor, precum și a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc;
d) cadrul formal de administrare a activității băncii, cuprinde proiectul structurii
organizatorice a băncii, atribuțiile fiecărui compartiment al băncii și relațiile dintre aceștia,
atribuțiile sucursalelor și ale altor sedii secundare ale băncii, atribuțiile comitetului de audit, ale
comitetului de administrare a riscurilor și, dacă este cazul, ale altor organe specializate ale
băncii, competențele conducătorilor băncii, ale persoanelor care asigură conducerea
compartimentelor din cadrul băncii, a sucursalelor și a altor sedii secundare și ale altor salariați
care efectuează operațiuni în numele și pe contul băncii și descrierea mecanismului de control
intern și a organizării și desfășurării activității de audit intern, în conformitate cu normele Băncii
Naționale a României privind organiarea și controlul intern al activității instituțiilor de credit în
administrarea riscurilor semnificative, precum și organizarea și desfășurarea activității de audit
intern a instituțiilor de credit;
e) lista persoanelor care au legături strânse cu banca;
f) orice alte informații pe care fondatorii le consideră de natură să susțină viabilitatea
proiectului prezentat.
Banca de economisire și creditare în domeniul locativ trebuie să întocmească estimări ale
situațiilor financiare pentru primii 10 ani de activitate, iar planul de activitate trebuie să cuprindă
în plus față de cele menționate mai sus și următoarele:
a) estimările privind finanțările anticipate și intermediare, contractele de valoare mare,
finațările legate de construirea de spații comerciale, industriale și social-culturale, expunerea față
de scietățile comerciale la care banca de economisire și creditare în domeniul locativ are
participații, construirea și utilizarea findului special, cu încadrarea în limitele și cerințele
prevăzute pentru acestea în normele Băncii Naționale a României nr.5/2003 privind condițiile
specifice de funcționare a caselor de economii pentru domeniul locativ;
13
b) date referitoare la organizarea specifică a activității ce va fi desfășurată, descrierea
modalităților de distribuire a produselor și de instruire a agenților de vânzare, după caz.
Planul de activitate va fi însoțit și de un raport al unui auditor financiar asupra sistemului
de gestionare a activității de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ,
întocmit în conformitate cu standardele internaționale relevante și cu contractul încheiat între
părți.
Planul de activitate depus de băncile de credit ipotecar treuie să cuprindă în plus
prezentarea emisiunilor de obligațiuni ipotecare prevăzute pentru a fi efectuate în primii 3 ani de
activitate, inclusiv informații privind data estimată a fiecărei emisiuni și principalele
caracteristici ale împrumuturilor obligatare și ale portofoliilor de credit ipotecare efectuate
acestora, corespunzător prevederilor art.20 alin.(1) lit.b și c din Legea nr.32/2006.
Prevederea proceselor de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor,
a procesului intern de evaluare a adecvării capitalului la profilul de risc și estimările situațiilor
financiare vor fi întocmite atât pentru casa centrală, cît și pentru rețeaua cooperatistă de credit în
ansamblul său.
În termen de 4 luni de la data în care cererea a fost primită, Banca Națională a României
va decide dacă se va aproba constituirea instituției de credit sau dacă se va respinge cererea și
comunicându-i în scris solicitatntului hotărârea sa cu motivele care au stat la baza acesteia.
14
Decizia Băncii Naționale a României poate fi contestată în termen de 15 zile de la
comunicare la consiliul de administrație al acesteia, care va pronunța în termen de 30 de zile de
la data sesizării prin hotarare motivată. Hotărârea luată de consiliul de administrație al BNR
poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare.
Aparitia unor modificări față de condițiile în care a fost acordată aprobarea de constituire
a instituției de credit va determina o nouă evaluare din partea BNR în etapa de autorizare a
funcționării instituției de credit, putând atrage revocarea hotărârii de aprobare a constituirii, în
cazul în care aceste modificări sunt contrare prevederilor legale sau normelor BNR.
Instituția de credit este obligată ca, în termen de mxim 2 luni de la comunicarea aprobării
de constituire să prezinte Băncii Naționale a României, documentele care atestă constituirea
legală, conform dispozițiilor aplicabile, pentru a se putea trece la etapa de autorizare a
funcționării acesteia.
- proiectul actului constitutiv unde este descris obiectul de activitate, persoanele care asigură
conducerea și limita mandatului acestora;
- o informare cu privire la cota parte din capitalul social și din drepturile de vot deținute de
acționarii direcți și de acționarii semnificativi indirecti precum și documentația cu scop de
identificare a acestora;
15
- documentația specifică de identificare a persoanelor desemnate să exercite responsabilități de
adinistrare și/sau conducere;
a. Certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului Comertului sau orice alt document
echilavent eliberat de autoritatea similară din țara de origine, care să ateste cel puțin denumirea,
data înmatriculării, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana juridică și obiectul de
activitate al acesteia;
b. Chestionarul pentru participanții la capitalul social al băncii, conform unnui model standard,
completat de toți acționarii în parte;
d. Estimări ale bilanțului și ale contului de profit și pierderea pentru următorii 3 ani, la nivel
individual, și după caz la nivel consolidat, semnate de acționar, însoțite de fundamentarea
valorilor prognozate;
16
condițiile generale de afaceri, condiții generale ale contractelor de economisire și creditare și
tipurile de contracte oferote clientilor, iar planul de activitate trebuie să cuprindă informațiile
suplimentare. În ceea ce priveste băncile de credit ipotecar, nu sunt prevăzute alte documente
suplimentare decât acelea ce privesc informațiile necesare în planul de afaceri.
Cooperativele de credit se pot constitui simultan cu casele centrale sau prin afilierea la
casele centrale deja existente. În functie de modalitățile de constituire a acestora vor fi nevoite să
depună o anumită documentație.
Pentru fiecare cooperativă de credit care se constituie simultan cu casa centrală se vor
transmite următoarele documente :
- membrii cooperatori care au subscris părți sociale reprezentând minim 10% din capitalul social
al cooperativei de credit vor depune curriculum vitae, certificat de cazier judiciar, angajament
cum că nu vor formula cerere de retragere din cooperativă timp de doi ani de la data subscrierii
părților sociale;
În cazul constituirii cooperativei de credit prin afiliere la o casă centrală deja existentă,
documentația este aceeași, însă cuprinde mici deosebiri.
17
Efecte:
În această etapă, instituția de credit există doar la nivel de proiect, fiind practic în
prezența unei intenții de înființare a unei persoane juridice, nematerializată încă întru-un act
constitutiv.
Documentația va duce la nașterea unei noi entități cu personalitate juridică, efectuată sub
rezerva aprobării de către BNR și nu produce alte efecte decât acela de a permite participarea la
o procedură administrativă ce se poate finaliza cu obținerea autorizației necesare.
A. Procedură
18
Pentru a fi înregistrată la camera de comerț, cererea va fi însoțită de:
B. Efecte
Societatea are deci în această etapă o capacitate juridică ce îi permite să încheie actele
juridice necesare dobândirii unui sediu, să efectueze operațiunile bancare în scopul subscrierii
capitalului social inițial, necesar pentru constituirea legală a tuturor demersurilor legale pentru
constituire.
19
3. Autorizarea de funcționare din partea BNR
-instituția de credit, PJ română, este o filială a unei instituții de credit autorizate în statul
membru respectiv,
-instituția de credit, PJ română, este o filială a societății-mamă a unei instituții de credit
autorizate în statul membru respectiv,
-instituția de credit, PJ română, este controlată de aceleași persoane care controlează o
instituție de credit autorizată în statul membru respectiv.
BNR va consulta Autoritatea de Supraveghere Financiară, respectiv autoritatea
responsabilă cu supravegherea societăților de asigurare sau a firmelor de investiți în situația în
care:
-instituția de credit, PJ română, este o filială a unei societăți de asigurare, a unei societăți
de servicii de investiții financiare sau a unei firme de investiții autorizate într-un alt stat membru,
-instituția de credit, PJ română, este o filială a unei societăți de investiții financiare sau a
unei firme de investiții autorizate într-un alt stat membru,
-instituția de credit, PJ română, este controlată de aceeași persoană care controlează o
societate de asigurare, o societate de servicii de investiții financiare sau o firmă de investiții
20
autorizată într-un alt stat membru.
BNR notifică Autorității Bancare Europene orice autorizație acordată, pentru ca
denumirea instituției de credit să fie inclusă în lista instituțiilor de credit întocmită și actualizată
de aceasta, care se publică pe website-ul acesteia.
Autorizația acordată este valabilă pe o perioadă nedeterminată și nu poate fi transferată
unei alte entități.
Instituțiile de credit autorizate sunt înregistrate în registrul ținut de BNR.
Abia după obținerea autorizației de funcționare de către societatea bancară putem vorbi
despre dobândirea unei capacități juridice depline, materializate în posibilitatea PJ de a dobândi
și exercita drepturile și de a asuma și îndeplini obligațiile în limitele stabilite de obiectivul de
activitate și ale legii. Cu toate acestea, pe întreg parcursul existenței instituției de credit,
capacitatea juridică este mereu condiționată de menținerea autorizației de funcționare. Întinderea
capacității juridice este influențată de intervențiile BNR în activitatea desfășurată de către
instituțiile de credit.
Respingerea cererii
21
dispozițiile legale în vigoare, precum și în situația în care informațiile prevăzute nu sunt
relevante ori sunt insuficiente pentru evaluarea respectării condițiilor prevăzute pentru acordarea
autorizației,
b) instituția de credit dispune de fonduri proprii separate sau capitalul inițial se situează
sub nivelul minim stabilit de BNR,
c) forma juridică este alta decât cea prevăzută pentru categoria de instituție de credit ce
urmează a fi constituită,
d) înainte de obținerea aprobării de constituire, fondatorii au făcut comunicări publice cu
privire la funcționarea instituției de credit,
e) BNR nu este satisfăcută de calitatea persoanelor care asigură administrarea și/sau
conducerea instituției de credit, întrucât reputația sau experiența profesională a acestora nu este
adecvată naturii, volumului și complexității activității instituției de credit sau nu corespunde
necesității asigurării unui management prudent și sănătos.
Autorizația de funcționare poate să fie retrasă de către BNR sau să își piardă valabilitatea
în anumite condiții. În ambele situații instituția de credit pierde dreptul de a desfășura obiectul de
activitate cu consecința lichidării acesteia.
BNR poate retrage autorizația acordată unei instituții de credit cu titlu de sancțiune în
următoarele situații:
a) instituția de credit nu și-a început activitatea pentru care a fost autorizată în termen de
1 an de la data acordării autorizației sau a încetat să mai desfășoare activitate de mai mult de 6
luni;
b) autorizația a fost obținută pe baza unor informații false sau prin orice alt mijloc
ilegal,; c) instituția de credit nu mai îndeplinește condițiile care au stat la baza acordări
autorizației;
d) instituția de credit are elemente care conduc la concluzia că într-un termen scurt
instituția nu își va mai putea îndeplini obligațiile față de creditorii săi și, în special, nu mi poate
garanta siguranța activelor care i-au fost încredințate de către deponenții săi.
Acționarii sau membrii instituției de credit pot renunța la autorizație, hotărând dizolvarea
22
și lichidarea instituției de credit. Această situație este posibilă însă doar în situația în care
instituția de credit nu se află în vreuna din situațiile de insolvență prevăzute de lege pentru
declanșarea falimentului.
Hotărârea adunării generale a acționarilor, respectiv a membrilor privind dizolvarea și
lichidarea instituției de credit, se va comunica BNR însoțită de cel puțin un plan de lichidare a
activului și de stingere a pasivului, care să asigure plata integrală a creanțelor deponenților și ale
altor creditori. Pe baza evaluării planului de lichidare, BNR poate confirma instituției de credit
încetarea valabilității autorizației.
Autorizația unei instituții de credit își încetează de drept valabilitatea în următoarele
situații:
1. a avut loc o fuziune sau o diviziare a instituției de credit în urma căreia aceasta își
încetează existența;
2. a avut loc o transformare a instituției de credit în altă categorie de instituție;
3. s-a pronunțat o hotărâre de declanșare a procedurii falimentului instituției de credit;
4. în alte cazuri prevăzute de OUG nr. 99/2006
Ambele situații de încetare a valabilității autorizației băncii, prin renunțare la
autorizație sau încetare de drept a valabilității, se publică de către BNR în Monitorul Oficial al
României, partea a IV a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională.
Hotărarea BNR de retragere a autorizației se comunică în scris instituției de credit,
împreună cu motivele pe care se fundamentează și se publică în Monitorul Oficial al României,
partea a IV a, și în cel puțin două cotidiene de circulație națională. Hotărârea produce efecte de la
data publicării ei în Monitorul Oficial sau de la o dată ulterioară, specificată în hotărârea
respectivă.
Retragerea autorizației unei instituții de credit și, după caz, încetarea valabilității acesteia
se notifică de îndată Autorității Bancare Europene.
De la data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a autorizației, respectiv a încetării
valabilității autorizației la inițiativa acționarilor sau a membrilor instituției de credit ori în cazul
pronunțării unei hotărâri de declanșare a procedurii falimentului instituției de credit, aceasta nu
poate desfășura alte activități decât cele strict legate de lichidare. Prin urmare, în etapa lichidării
societatea bancară are din nou o capacitate juridică restrânsă la operațiunile de lichidare.
23