Banca Națională a României

26 limbi

 Articol

 Discuție

 Lectură

 Modificare

 Modificare sursă

 Istoric

Unelte

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la BNR)

Pagina „BNR” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți  BNR (dezambiguizare).

Banca Națională a României

 Sediul vechi

Palatul nou al Băncii Naționale a României,

București

Sediul central București

Înființare aprilie 1880

Guvernator Mugur Isărescu  

Banca Centrală din România

Monedă Leu românesc

Cod ISO 4217 RON

Rezerve ▲ 33 498 milioane € (31

ianuarie 2018)

Baza ratei de
2.25[1]
împrumut

Prezență online

www.bnr.ro

Modifică date / text 

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o instituție publică cu personalitate

juridică având monopolul asupra emisiunii de monedă fiduciară, așa-zisa obligativitate „legal tender”
(în engleză).[2] BNR are sediul central în municipiul București, cu sucursale/agenții atât în
municipiul București, cât și în alte localități din țară.[3]

Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor (conform

Statutului). Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii
obiectivului său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.[3]

Băncile centrale susțin politica economica a statului, respectiv a bugetului guvernamental, mai ales în
acoperirea deficitelor bugetare.[4] Datorită puterii de a crea monedă fără acoperire (ex. aur), banca
centrală poate influența rata dobânzilor, economia devenind una de tip intervenționist/centralizată, nu
una de piață liberă/capitalistă unde cel mai important „preț”, prețul banilor, este stabilit de cerere și
ofertă.[5][6][7]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Articole principale:  Ion I. Câmpineanu  și  Eugeniu Carada.

Banca Națională a României a fost înființată în virtutea legii, pe 17 aprilie 1880, cu un capital inițial de 30

milioane lei, din care 10 milioane capital de stat, restul de 20 milioane fiind capital proprietate privată.
[5]
 A fost investită cu privilegiul de a emite bancnote acceptate în tranzacții, privilegiu extins de mai multe
ori.

BNR este a 13-a bancă centrală înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei sau a
sistemului Rezervei Federale din SUA.[8] Primele bancnote emise de BNR au fost de 20, 50, 100, 500, 1000
lei. Au fost emise monede de aur, argint și cupru.[9] Datorită legii lui Gresham putem înțelege de ce
monedele de aur (valoare nominală 20 lei) erau ținute spre tezaurizare. Până în 1948 instituția a fost una
privată, controlată cu mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul, [10] însă se poate
afirma (pe baza datelor) că, deși de jure era o instituție privată, de facto era una de stat.[5][11] Atât în
perioada „privată” cât și în cea de stat (după 1948), Banca Națională a executat directivele executivului,
pe timp de pace (politicile economice) cât și pe timp de război. [5][11]

După Primul Război Mondial, banca, și-a pierdut tezaurul metalic. Guvernul României de la acea vreme a
luat decizia de a trimite rezervele la Moscova, caz cunoscut sub numele de Tezaurul
României, Rusia nemaireturnând tezaurul.

Vechea clădire[modificare | modificare sursă]

Vechiul sediu al Băncii Naționale

Palatul Băncii Naționale, clădirea veche a Băncii Națională a României, a fost realizat de Albert
Galleron împreună cu Cassien Bernard, amândoi foști elevi ai lui Charles Garnier, realizatorul
celebrei Opéra Garnier, cunoscută și ca Opera din Paris.

Atribuții[modificare | modificare sursă]

Sigla BNR

Principalele atribuții ale BNR sunt:

 elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;

 autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și

monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;

 emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

 stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;

 administrarea rezervelor internaționale ale României.

Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului
său fundamental privind asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

În îndeplinirea atribuțiilor, BNR și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi
instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate.

În cadrul politicii monetare pe care o promovează, BNR utilizează proceduri și instrumente specifice
pentru operațiuni de piață monetară și de creditare a instituțiilor de credit, precum și mecanismul
rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziționarea de pe piața primară a creanțelor asupra
statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale, companiilor
naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piața secundară operațiuni
reversibile, cumpărări/vânzări directe sau poate lua în gaj, pentru acordarea de credite colateralizate,
creanțe asupra sau titluri ale statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome,
societăților naționale, companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat, instituțiilor de
credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit și atrage
depozite de la instituții de credit, în condițiile pe care le consideră necesare pentru a realiza obiectivele
politicii monetare.
De asemenea, se interzice Băncii Naționale a României creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip
de creditare a statului, autorităților publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților naționale,
companiilor naționale și altor societăți cu capital majoritar de stat.

Banca Națională a României este unica instituție autorizată să emită însemne monetare, sub formă de
bancnote și monede, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. Moneda națională este Leu
românesc, iar subdiviziunea acestuia, banul.

În cadrul politicii sale monetare și de curs de schimb, Banca Națională a României poate acorda
instituțiilor de credit credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile, garantate cu, dar fără a se limita la:

 titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor în portofoliul Băncii Naționale a
României, sau

 depozite constituite la Banca Națională a României sau la alte persoane juridice agreate de

Banca Națională a României.

BNR stabilește condițiile și costurile de creditare, deschide și operează conturi ale instituțiilor de credit,
ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare și ale altor entități, rezidente și nerezidente, stabilite
prin reglementări ale Băncii Naționale a României.

Situațiile financiare ale BNR sunt întocmite conform principiilor și regulilor contabile prevăzute de
standardele internaționale de contabilitate, aplicabile băncilor centrale, recunoscute de Banca Centrală
Europeană și trebuie să cuprindă: bilanțul, contul de profit și pierdere și notele explicative. Acestea sunt
supuse auditării de către auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor
Financiari din România, selectați de către consiliul de administrație, pe bază de licitație.

Banca Națională a României este autorizată să colecteze date și informații statistice primare care sunt
necesare pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor sale legale, asigurând măsuri de protecție a datelor
care se referă la subiecți individuali - persoane juridice sau fizice - date obținute direct sau indirect, din
surse administrative sau din alte surse.

Membrii consiliului de administrație și salariații Băncii Naționale a României sunt obligați să păstreze
secretul profesional asupra oricărei informații nedestinate publicării, de care au luat cunoștință în cursul
exercitării funcțiilor lor, și nu vor folosi aceste informații pentru obținerea de avantaje personale, orice
abatere fiind sancționată conform legii. Aceștia sunt obligați să păstreze secretul profesional și după
încetarea activității în cadrul băncii, orice încălcare fiind sancționată în condițiile legii.

Conducerea[modificare | modificare sursă]

Conform Legii nr.312/2004, conducerea BNR este asigurată de un Consiliu de administrație, compus din
nouă membri, aleși de Parlamentul României pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii
mandatului. Dintre cei 9 membri, 4 aparțin direct structurii executive permanente a BNR: Guvernatorul și
cei trei Viceguvernatori (dintre care unul este Prim-viceguvernator), ceilalți 5 membri nefiind salariați ai
BNR.

Membrii Consiliului de administrație al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiți

de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, pe o perioadă
de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Potrivit legii, membrii Consiliului de administrație nu pot
fi parlamentari sau membri ai unui partid politic și nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau
din administrația publică.

În cazul decompletării Consiliului de administrație, completarea locurilor vacante se face pe funcția

respectivă pe întreaga durată a mandatului. Revocarea din funcție a oricărui membru al consiliului de
administrație se face de către Parlament, dacă acesta încetează să îndeplinească condițiile necesare
pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave.

Actualul guvernator al BNR este Mugur Isărescu.

Consiliul de administrație al BNR a fost numit prin Hotărârea nr. 27 din 16 iunie 2014 a Parlamentului
României:

 Guvernator - Acad. prof. dr. Mugur Isărescu

 Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. Florin Georgescu

 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Eugen Nicolăescu (numit prin Hotărârea nr. 42 din 24 mai 2017 a
Parlamentului României, după demisia lui Bogdan Olteanu)

 Viceguvernator - Prof. univ. dr. Liviu Voinea

 Membru - Prof. univ. dr. Marin Dinu

 Membru - Academician Daniel Dăianu

 Membru - Dr. Gheorghe Gherghina

 Membru - Conf. univ. dr. Agnes Nagy

 Membru - Prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu