CUPRINS

Situaia pn la nfiinarea BNR................................................................2 Statutul BNR................................................................................................3 Organizarea si conducerea BNR................................................................6 Concluzii.......................................................................................................7 Bibliografie...................................................................................................7

Situaia pn la nfiinarea BNR

Interesele generale de stat, cu caracter fiscal si monetar au determinat in cea mai mare masura infiintarea unei banci de emisiune. Biletele ipotecare, cat si rublele rusesti care erau dominante in timpul razboiului ingreunau piata monetara cat si situatia tezaurului. Datorita greutatilor politice din 1876-1877, statul fiind obligat sa preia sarcini financiare grele, creditul statului pe piata interna si externa, conditii camataresti insuportabile, se resimtea tot mai mult lipsa unui asezamant financiar (acelasi lucru petrecandu-se in Anglia si Franta). Fruntasii tarii,precum fratii Golescu, Nicolae Balcescu, Rosetti, Ioan Ghica studiau cu atentie aceste probleme economice si isi dadeau seama ca existenta unui astfel de asezamant financiar conducea la o dezvoltare economica a tarii. S-a infiintat astfel Creditul Financiar Romn, care este o institutie romaneasca, prin asociatia mutuala a proprietarilor. Desi institutia a adus numeroase foloase, acest lucru fiind dovedit de economistii acelor vremuri, unii sustineau ca trebuia sa se astepte aparitia unui comert in interiorul tarii, pentru a justifica mai mult necesitatea acestei institutii, in timp ce altii erau de parere ca este necesar sa existe o banca nationala, pentru a ajuta prin credite ramura economica si pentru a avea progrese mari. La 27 februarie 1880, Bratianu a depus proiectul pentru infiintarea unei banci nationale, punandu-se astfel bazele unei organizatii financiare care va ajuta economia nationala mai mult decat orice alta institutie. In raportul realizat de Gheorghe Chitu, se observa dorinta tuturor oamenilor de a avea o banca de emisiune. Prin cucerirea independentei politice si in ajunul regalitatii, tara noastra dobandise o situatie politica internationala. Desi in momentul infiintarii Bancii Nationale, economia nationala nu dispunea de toate elementele, care sa asigure o dezvoltare a bogatiilor naturale, necesitatea existentei unei asemenea institutii era benefica pentru Stat in consolidarea financiara si monetara. Rosetti afirma ca infiintarea unei institutii pentru care nu exista elementele necesare pentru a se dezvolta, poate avea foarte multe de pierdut de-a lungul timpului. Dintr-un anumit punct de vedere, Rosetti avea dreptate, deoarece in acele vremuri nu se putea vorbi de o activitate comerciala si industriala in adevaratul sens al cuvantului, principala ramura de productie fiind agricultura. Dar , pe de alta parte, fara o institutie financiara mare si puternica nu se putea concepe o organizatie de credit in tara si nu putea pune in valoare bogatiile tarii. Dezvoltarea acestui proiect depindea foarte mult de organizarea bancii, de politica generala impusam cat si de oamenii care vor fi la conducerea ei. 2

Din punct de vedere al organizarii, unii declarau pentru tipul de banca de stat, altii pentru tipul de banca particulara; altii cereau o singura banca de emisiune, cu monopol exclusiv, altii admiteau principiul pluralitatii, ca in Statele Unite si Elvetia. Cei care sustineau tipul de banca de stat, credeau ca Statul are dreptul de a folosi toate beneficiile trase din activitatea banci. Argumentele acestui tip de banca de emisiune cu caracter de Stat se refereau la : cand luptele politice de partid erau mai inversunate, o banca de emisiune de Stat ar fi insemnat angajarea si utilizarea ei in tot felul de afaceri si operatiuni, cu scopul de a urmari interesul unui partid politic; daca Banca Nationala ar fi fost institutie de Stat, ea putea fi usor transformata in instrument de tezaur, care ar fi utlizat emisiunea de bilete de banca, dupa nevoile bugetare. Din aceste cauze, nu putea fi instituit tipul de Stat, dar pe de alta parte nici cel de institutie particulara, cu privilegiul de Stat. Ca si motive, nu se gaseau capitalurile necesarem oamenii neavand inca cunostintele necesare in leg.cu bancile de emisiune; si chiar daca s-ar fi acoperit aceste capitaluri, nu s-ar fi putut obtine increderea publicului in biletul pus in circulatie. Ambele curente au fost satisfacute in cele din urma,, adoptandu-se in aceasta privinta sistemul mixt de colaborare a capitalurilor particulare cu Statul. In ceea ce priveste ideea unei singure banci de emisiune, cu drept exclusiv si o pluralitate de banci era catusi de putin interesanta. Acestu lucru a fost respins de multi intelectuali, care nu considerau ca este bine existenta unei banci de emisiune in fiecare din cele 2 principate, dupa 20 ani de la Unire. Cum totul tindea spre unificare, omogenitate, era de la sine inteles respingerea principiului pluralitatii. (exceptie facand de la acest principiu Creditul Financiar-creditele urbane). G.Chitu afirma ca in cele din urma, organizarea si administrarea Bancii Nationale au foat luate, aproape in intregime din legea constitutiva a Bancii Nationale din Belgia-1830, dand cele mai bune rezultate din domeniul financiar economic.

Statutul BNR
Banca Naional a Romniei (BNR) este banca central a Romniei, avnd personalitate juridic. Aceasta este o instituie public independent, cu sediul central n municipiul Bucureti i poate avea sucursale i agenii att n municipiul Bucureti, ct i n alte localiti din ar. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. Principalele atribuii ale BNR sunt: 3

a. elaborarea i aplicarea politicii monetare i a politicii de curs de schimb; b. autorizarea, reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor de credit, promovarea i monitorizarea bunei funcionri a sistemelor de pli pentru asigurarea stabilitii financiare; c. emiterea bancnotelor i a monedelor ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei; d. stabilirea regimului valutar i supravegherea respectrii acestuia; e. administrarea rezervelor internaionale ale Romniei. Totodat, BNR sprijin politica economic general a statului, fr prejudicierea ndeplinirii obiectivului su fundamental privind asigurarea i meninerea stabilitii preurilor. n ndeplinirea atribuiilor, BNR i membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instruciuni de la autoritile publice sau de la orice alt instituie sau autoritate. n cadrul politicii monetare pe care o promoveaz, BNR utilizeaz proceduri i instrumente specifice pentru operaiuni de pia monetar i de creditare a instituiilor de credit, precum i mecanismul rezervelor minime obligatorii. Se interzice BNR achiziionarea de pe piaa primar a creanelor asupra statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat. BNR poate efectua pe piaa secundar operaiuni reversibile, cumprri/vnzri directe sau poate lua n gaj, pentru acordarea de credite colateralizate, creane asupra sau titluri ale statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat, instituiilor de credit sau altor persoane juridice, poate efectua swap-uri valutare, emite certificate de depozit i atrage depozite de la instituii de credit, n condiiile pe care le consider necesare pentru a realiza obiectivele politicii monetare. De asemenea, se interzice Bncii Naionale a Romniei creditarea pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare a statului, autoritilor publice centrale i locale, regiilor autonome, societilor naionale, companiilor naionale i altor societi cu capital majoritar de stat. Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei. Moneda naional este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. n cadrul politicii sale monetare i de curs de schimb, Banca Naional a Romniei poate acorda instituiilor de credit credite pe termene ce nu pot depi 90 de zile, garantate cu, dar fr a se limita la: titluri de stat provenite din emisiuni publice, prin remiterea lor n portofoliul Bncii Naionale a Romniei;

 depozite constituite la Banca Naional a Romniei sau la alte persoane juridice agreate de Banca Naional a Romniei. BNR stabilete condiiile si costurile de creditare, deschide i opereaz conturi ale instituiilor de credit, ale Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare i ale altor entiti, rezidente i nerezidente, stabilite prin reglementri ale Bncii Naionale a Romniei. Conducerea BNR este asigurat de un Consiliu de administraie, compus din nou membri, iar conducerea executiv a BNR se exercit de ctre guvernator, prim-viceguvernator i de cei doi viceguvernatori. Membrii Consiliului de administraie al BNR, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numii de Parlament, pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului. n cazul descompletrii Consiliului de administraie, completarea locurilor vacante se face pe funcia respectiv pe ntreaga durat a mandatului. Revocarea din funcie a oricrui membru al consiliului de administraie se face de ctre Parlament, dac acesta nceteaz s ndeplineasc condiiile necesare pentru exercitarea atribuiilor sale sau dac se face vinovat de abateri grave. Situaiile financiare ale BNR sunt ntocmite conform principiilor i regulilor contabile prevzute de standardele internaionale de contabilitate, aplicabile bncilor centrale, recunoscute de Banca Central European i trebuie s cuprind: bilanul, contul de profit i pierdere i notele explicative. Acestea sunt supuse auditrii de ctre auditori financiari, persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din Romnia, selectai de ctre consiliul de administraie, pe baz de licitaie. La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majoreaz la 300 miliarde lei i aparine n ntregime statului. Banca Naional a Romniei este autorizat s colecteze date i informaii statistice primare care sunt necesare pentru aducerea la ndeplinire a atribuiilor sale legale, asigurnd msuri de protecie a datelor care se refer la subieci individuali - persoane juridice sau fizice - date obinute direct sau indirect, din surse administrative sau din alte surse. Membrii consiliului de administraie i salariaii Bncii Naionale a Romniei sunt obligai s pstreze secretul profesional asupra oricrei informaii nedestinate publicrii, de care au luat cunotin n cursul exercitrii funciilor lor, i nu vor folosi aceste informaii pentru obinerea de avantaje personale, orice abatere fiind sancionat conform legii. Acetia sunt obligai s pstreze secretul profesional i dup ncetarea activitii n cadrul bncii, orice nclcare fiind sancionat n condiiile legii.

Organizarea si conducerea BNR

Banca Naional a Romniei este condus de un Consiliu de administraie. Acesta este alctuit din 9 membri numii de Parlament, cu nominalizarea conducerii executive, pe o perioad de 5 ani, cu posibilitatea rennoirii mandatului. Membrii Consiliului de administraie nu pot fi parlamentari i nu pot face parte, potrivit legii, din justiie sau din administraia public. Structura executiv permanent a Bncii Naionale este format din guvernator i 3 viceguvernatori, dintre care unul este primviceguvernator. Ceilali 5 membri nu sunt salariai ai BNR. Preedintele Consiliului de administraie este guvernatorul Bncii Naionale a Romniei. Consiliul de administraie este organismul cu drept de decizie n ceea ce privete politicile n domeniul monetar i al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor de credit, monitorizarea sistemelor de pli, organizarea intern a bncii. Consiliul de administraie hotrte, de asemenea, care sunt atribuiile ce revin structurilor executive i personalului Bncii Naionale a Romniei. Pentru asigurarea eficienei procesului decizional, n cadrul BNR funcioneaz 4 structuri operative cu responsabiliti n exercitarea principalelor funcii ale unei bnci centrale:

Comitetul de politic monetar, Comitetul de supraveghere, Comitetul de administrare a rezervelor internaionale Comitetul de audit Comitetul de politic monetar constituit ca o structur permanent, cu rol consultativ i

decizional, este alctuit din 9 membri i este condus de guvernatorul BNR. Principalele atribuii se refer la stabilirea coordonatelor strategice ale politicii monetare, caracteristicile cadrului operaional al acesteia, obiectivele i liniile directoare pe orizonturi diferite de timp, precum si masuri de imbunatatire si de crestere a eficacitatii politicii monetare si a cadrului sau operational, inclusiv din perspectiva armonizrii acestuia cu cerinele Bncii Centrale Europene. Comitetul de supraveghere reprezint o structur permanent, cu caracter deliberativ i decizional. Este compus din 10 membri i este condus de guvernatorul BNR. Atribuiile i competenele sale vizeaz activitile de evaluare i monitorizare a funcionrii instituiilor de credit din perspectiva calitii activelor, a performanelor financiare i a ncadrrii lor n nivelul reglementat al indicatorilor de pruden bancar, dar i a asigurrii bazei de reglementare, conform legislaiei specifice i practicilor internaionale n materie. Comitetul de administrare a rezervelor internaionale este o structur permanent, alctuit din 11 membri i este condus de guvernatorul BNR. Principalele atribuii ale acestuia sunt legate de 6

ndeplinirea orientrilor strategice adoptate de Consiliul de administraie n domeniul administrrii rezervelor internaionale. Comitetul stabilete lista entitilor cu care se deruleaz tranzaciile, a emitenilor pentru investiiile n titluri i a activelor acceptate pentru investire, face propuneri privind implementarea i utilizarea instrumentelor financiare (inclusiv instrumente financiare derivate), analizeaz evoluia pieelor i formuleaz propuneri de strategie pentru perioada urmtoare. Comitetul de audit analizeaz i propune direciile strategice i politica BNR n domeniul controlului intern, managementului riscurilor, auditului intern i extern. Este format din 5 membri ai Consiliului de administraie care nu fac parte din conducerea executiv a bncii.

Concluzii
Asadar Banca Naional a Romniei este banca central a Romniei, o instituie public independent care are ca obiectiv fundamental asigurarea i meninerea stabilitii preurilor

Bibliografie
1. LEGEA privind Statutul Bncii Naionale a Romniei; 2. Legea din 17 aprilie 1880 pentru crearea Bancii Nationale; 3. www.bnro.ro.