Banca de emisiune

Sistemul monetar este organizat avand in centru banca de emisiune (banca centrala).
Banca de emisiune este institutia ce are rolul de a asigura si regla cantitatea de bani in circulatie,
de a regla rata dobanzii in economie, de a preveni falimentele bancare, de a autoriza si
supraveghea exercitarea functiei de operator bancar. In pofida denumirii, aceasta nu este propriu-
zis o banca, ci este preocupata mai ales de realizarea anumitor obiective, macroeconomice,
obiective ce ii revin din mandatul national, atribuit acesteia de forul legislativ al tarii. Aparitia
bancilor de emisiune este strans legata de cresterea rolului bancnotelor in circulatia monetara,
fenomen specific climatului de dezvoltare economica impus de revolutia industriala.
Banca de emisiune este un organism autonom cu personalitate juridica proprie, capitalul
acesteia fiind in proprietatea statului. Aceasta este banca centrala care conduce politica
monetara si de credit in cadrul politicii economice si financiare si mentine stabilitatea monedei
nationale. In general, nu desfasoara relatii cu persoanele particulare.
Banca centrala este banca de emisiune, „banca a bancilor” si in acelasi timp banca a
natiunii, trebuind sa supravegheze interesele generale. Ea gireaza stocul de aur si de devize
straine si intretine relatii cu alte banci centrale si cu organisme financiar-monetare internationale,
cum ar fi Fondul Monetar International.
Banca de emisiune, prin importanta activitatii sale privind determinarea starii monetare la
nivel macro si microeconomic, prin influentele pe care le poate exercita asupra celorlalte
institutii financiar-bancare si asupra economiei, in general, detine o pozitie prioritara in cadrul
oricarui sistem bancar. Mai mult prin functiile pe care le indeplineste, prin multiplele legaturi
stabilite cu celelalte banci si prin acestea cu intreaga economie, banca de emisiune reprezinta asa
zisa "placa turnanta" a sistemului bancar.
In tara noastra, rolul de banca centrala este indeplinit de Banca Nationala a Romaniei, cu
sucursale judetene si in municipiul Bucuresti. Banca Nationala a Romaniei este institutia unica
de emisiune a statului si stabileste reglementarile in domeniul monetar si al creditului. Ea
refinanteaza societatile bancare si procura lichiditati sistemului bancar asigurand, in acelasi timp,
supravegherea tuturor institutiilor bancare.
Principalele functii ale bancii de emisiune sunt:
 Functia de emisiune monetara: BNR detine monopolul emisiunii monetare, ia
masuri pentru pastrarea in siguranta a monedelor si bancnotelor care nu sunt puse in
circulatie, precum si pentru distrugerea bancnotelor retrase din circulatie. BNR este
unica autorizata sa emita insemne monetare. Bancnotele emise trebuie sa fie
rezistente si dificil de imitat, sa contina elemente de protectie impotriva falsificarii:
fir de siguranta, filigram, cerneala autocopiere, fibre invizibile flourescente, etc.
 Functia de supraveghere a sistemului bancar: BNR decide care societati pot opera
ca banci si stabileste reguli de emitere a autorizatiei de functionare a bancilor,
monitorizeaza activitatea bancilor comerciale, cerandu-le periodic raporturi
financiare si statistice sau efectuand controale la sediul acestora;
 Politica monetara si de credit: controleaza nivelul masei monetare si ratele
dobanzilor din economie, ca parte a politicii generale macroeconomice a Guvernului.
De regula, BNR colaboreaza cu Ministerul de Finante. Caile prin care BNR acorda
imprumuturi sunt: creditarea trezoreriei publice; interventii pe pietele valutare. Pe
 plan extern banca poate participa la organizatii internationale cu caracter financiar,
monetar si de plati.
 Functia de banca a bancilor: BNR actioneaza ca un bancher al celorlalte banci.
Societatile comerciale bancare pastreaza disponibilitati la banca centrala sub forma
de rezerve, ca depozite nepurtatoare de dobanzi sau cu o dobanda mica. Prudenta,
necesitatea asigurarii lichiditatilor motiveaza orice banca sa-si constituie depozite la
BNR. Aceste depozite reprezinta rezerve potentiale ce ar putea fi utilizate in cazuri
imprevizibile. Tot in functia de banca a bancilor, BNR se afirma ca un supraveghetor
al comertului de banca, supunand unui control specific inscrierea, functionarea si
orientarea activitatii bancilor.
 Functia de banca a statului: asigurator de fonduri pentru Guvern, BNR actioneaza
ca trezorarie a statului, tinand in evidentele sale contul curent al trezorariei statului
prin care se reflecta impozitele percepute si alte plati efectuate in numele trezorariei
statului. BNR gestioneaza datoria publica, rambursand valoarea obligatiunilor si a
celorlalte titluri de valoare, cand acestea ajung la scadenta si sunt inlocuite cu noi
emisiuni de valori mobiliare. BNR poate acorda bugetului statului credite pentru
acoperirea nevoilor temporare intre venituri si cheltuieli bugetare.
 Functia de administrator al rezervelor valutare: la BNR sunt pastrate rezervele
tarii in aur, valuta convertibila si alte rezerve recunoscute pe plan international. BNR
le utilizeaza atunci cand intervine pe pietele valutare pentru a controla evolutia
cursului de schimb al monedei nationale. Totodata BNR intocmeste balanta de plati
externa, balanta creantelor si angajamentelor, vinde si cumpara aur si alte metale
pretioase, tranzactioneaza bonuri de tezaur si alte titluri emise sau garantate de
guverne straine. BNR este corespondentul bancilor centrale straine si al diverselor
institutii financiare.
 Functia de asigurare a legaturilor cu organizatiile financiar-bancare
internationale: Banca Centrala gestioneaza si tine evidenta operatiilor financiare ale
tarii cu organismele internationale: FMI, Banca Mondiala, etc. O institutie financiara
internationala de importanta deosebita este Banca Reglementarilor Internationale din
Basel (1930) Elvetia, pentru a se ocupa de transferurile legate de datoriile
internationale. Aceasta banca a ajuns sa fie considerata ca banca centrala a bancilor
centrale, intrucat se ocupa de problemele privind cooperarea bancara, de acordurile
privind reguli ce trebuie sa guverneze tranzactiile financiare internationale.
Operatiunile pe care le desfasoara BNR se pot grupa in 4 categorii:
1. Operatiuni cu banci si alte institutii de credit (creditarea bancilor pe termen scurt,
deschiderea de conturi curente pentru fiecare banca, atragerea de depozite de la
banci, stabilirea regimului rezervelor minime obligatorii in lei si valuta pe care
bancile trebuie sa le mentina in contul deschis la BNR, colectarea de date si
informatii privind riscurile de creditare, acordarea de credite societatilor bancare si
institutiilor de credit);
2. Operatiuni cu trezoraria statului (BNR actioneaza direct sau prin intermediul altor
banci la emisiunea obligatiunilor de stat, vanzarea si rascumpararea acestora, acorda
bugetului de stat credite pentru acoperirea nevoilor temporare ivite pe parcursul
executiei bugetare);
3. Operatiuni cu aur si valuta (BNR raspunde de elaborarea reglementarilor referitoare
la operatiunile cu aur si valuta in scopul protejarii leului, intocmirea balantei de plati
externe, a balantei angajamentelor si creditelor cu strainatatea, stabilirea si publicarea
 cursului de schimb valutar, pastrarea si administrarea rezervelor internationale ale
statului, autorizarea si retragerea autorizatiilor date persoanelor juridice care au ca
obiect activitati valutare. Totodata, BNR cumpara, vinde si efectueaza tranzactii cu
moneda si lingouri de aur si alte metale pretioase.);
4. Infiintarea pietei valutare interbancare (Piata internationala romaneasca s-a realizat si
infaptuit in urma obiectivelor stabilite prin memorandumul incheiat cu FMI. BNR
exercita controlul valutar prin reglementarile transmise in ordine si in circulare
privind efectuarea si controlul tranzactiilor valutare, emiterea autorizatiei pentru
transferurile valutare in strainatate).
Drepturile Bancii Nationale a Romaniei in ceea ce priveste emisiunea monetara sunt:
 dreptul de monopol al emisiunii monetare;
 dreptul de a impune si a cere acceptarea monedelor si bancnotelor emise si neretrase
din circulatie pentru plata obligatiunilor publice si private;
 dreptul de a stabili valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul si alte
caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice, precum si de a le semna
prin reprezentantii sai legali;
Obligatiile Bancii Nationale sunt:
 elaborarea programului de emisiune a bancnotelor si a monedelor metalice, astfel incat
sa asigure necesarul de numerar in stricta concordanta cu nevoile reale ale circulatiei
banesti;
 suma totala a bancnotelor si monedelor metalice in circulatie, care exclude rezerva de
numerar, se evidentiaza ca pasiv in contabilitatea Bancii;
 transa de numerar in circulatie, emisa de BNR peste nivelul rezervelor internationale
trebuie acoperita integral cu urmãtoarele active: titluri de stat detinute in portofoliul de
investitii, active rezultate din credite acordate bãncilor si altor persoane juridice, in
conditiile legii, cecuri, cambii si alte titluri de credit scontate sau detinute in
portofoliu;
 asigura tiparirea bancnotelor si baterea monedelor metalice si ia masuri pentru
pastrarea in siguranta a celor care nu sunt puse in circulatie, precum si pentru
distrugerea, cand aceasta este necesara, a matritelor, cernelurilor si a bancnotelor si
monedelor metalice retrase din circulatie;
 inlocuieste, fara taxe si comisioane, bancnotele si monedele metalice emise si
neretrase din circulatie;
 poate refuza inlocuirea bancnotelor si a monedelor metalice care prezinta deformari,
sunt ilizibile sau daca lipseste mai mult de 40% din suprafata lor. Aceste insemne
monetare vor fi retrase din circulatie si distruse fara acordarea de compensatii
detinatorilor, exceptand cazurile speciale mentionate in regulamentele proprii.
 BNR: Studiu de caz privind emisiunea de
numerar
1998
Desi extinderea mijloacelor de plata scripturale a continuat si in 1998, platile cash
raman o componenta importanta a transferurilor din economie, in special in relatiile care
implica populatia. In aceste conditii, se constata majorarea cu 44 de procente a numerarului total
existent (inclusiv rezerva Bancii Nationale), nivelul acestuia la 31 decembrie 1998 fiind de 18
182 miliarde lei, comparativ cu 12 614,3 miliarde lei la finele anului 1997.
Numerarul in circulaþie reprezenta la incheierea anului 1998, 12,5 la suta din totalul
masei monetare, in scadere cu 2,3 puncte procentuale fata de ponderea detinuta in anul
precedent. Desi procentul acoperit de numerar este in continuare superior nivelului inregistrat in
tari dezvoltate (6-7 la suta), in care utilizarea mijloacelor de plata electronice este larg
raspandita, acesta se aflã totusi sub valorile inregistrate in alte tari din Europa Centrala si de Est
(13,7 la suta in Polonia, 15,1 la suta in Ungaria).
Evolutia numerarului pe parcursul anului a reflectat, si de aceasta data, influenta
conjugata a factorilor sezonieri (sarbatorile de Paste si Craciun, sezonul estival, aprovizionarea
de toamna, deschiderea anului scolar) si a celor conjuncturali (acordarea indexarilor salariale in
primele trei trimestre ale anului, majorarea cheltuielilor cu asistenta sociala, derularea platilor
compensatorii prin utilizarea conturilor curente alimentate periodic si a carnetelor de economii).
Spre deosebire de anul anterior insa, repartitia cresterii de numerar pe parcursul anului este mult
mai echilibrata, ritmurile de crestere aferente celor doua semestre fiind practic egale (12 la suta).
In anul 1998 au fost puse in circulatie bancnota cu valoarea nominala de 100 000 lei,
precum si doua emisiuni de bancnote reproiectate, din cupiurile de 1000 si 5000 lei. Noile
emisiuni au avut in vedere alinierea acestora la tematica si conceptia grafica lansata o data cu
emiterea bancnotei de 50 000 lei, precum si introducerea de noi elemente de siguranta. In cadrul
aceleiasi actiuni, s-au demarat operatiunile de retragere din circulatie a bancnotelor cu valoarea
nominalã de 1000 si 5000 lei din emisiunile 1991 -1993 si s-au creat conditiile pentru retragerea
bancnotelor de 500 si 10000 lei.
Banca Naþionalã a continuat si in anul 1998 emisiunile monetare cu caracter numismatic,
punand in circulatie monede din aur si argint, cu valori nominale cuprinse intre 100 si 1000 de
lei, dedicate unor aniversari istorice si evenimente sportive:implinirea a 150 de ani de la
Revolutia Romana de la 1848, comemorarea a 125 de ani de la moartea Mitropolitului
Ardealului Andrei Saguna, 80 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania de la 1 decembrie
1918, 120 de ani de la cucerirea independentei de stat a Romaniei, Jocurile Olimpice de Iarna si
Campionatul Mondial de Fotbal.

1999
Pe parcursul anului 1999, Banca Nationala a Romaniei a pus in circulatie noi cupiuri, a
remachetat cupiuri deja existente si a retras bancnotele devenite improprii circulatiei, cu
scopul alinierii la standardele internaþionale.
In cadrul acestei actiuni s-au desfasurat operatiunile de retragere din circulatie a
bancnotelor de 1 000 lei si 5 000 lei emisiunile 1991 - 1992 (in intervalul 15 ianuarie – 31 martie
1999), precum si a bancnotei cu valoare nominala de 500 lei emisiunea 1992 (incepand cu data
de 1 octombrie 1999). La data de 15 martie 1999 a fost pusa in circulatie o noua moneda
metalica de 500 lei, iar la data de 2 august o bancnota de 2 000 lei (realizata in premiera
europeana pe suport de polimer) dedicata evenimentului astronomic al eclipsei totale de soare. In
vederea alinierii la tematica si conceptia grafica adoptate o data cu emiterea bancnotei de 50 000
lei (in 1996), precum si pentru introducerea unor noi elemente de siguranta in scopul combaterii
contrafacerilor, la 15 iulie a fost pusã in circulaþie o bancnotã remachetatã de 10 000 lei.
In baza prerogativelor conferite prin lege, in anul 1999 Banca Nationala a Romaniei a
realizat un numar de patru emisiuni monetare cu caracter numismatic:
 monedã din aur cu valoare nominalã de 1 000 lei si o moneda din argint cu valoare
nominala de 100 lei (realizate in tehnica de batere proof) cu prilejul vizitei in tara
noastra a Sanctitatii Sale Papa Ioan Paul al II-lea;
 o emisiune monetara formata dintr-o moneda destinata circulatiei curente si o moneda
destinata colectionarilor, ambele cu valoare nominala de 500 lei cu ocazia eclipsei
totale de soare (11 august 1999). Cu aceeasi ocazie, pentru colectionari au fost lansate
si un milion de pliante cuprinzand o bancnota cu valoare nominala de 2 000 lei
realizata pe suport de polimer;
 o emisiune monetarã formata dintr-o moneda din argint cu valoare nominala de 100
lei, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la expeditia antarctica a navei Belgica;
 o moneda din aur cu valoare nominala de 100 lei, avand ca tematica Coiful de aur
descoperit la Poiana Cotofenesti (judetul Prahova), in cadrul programului dedicate
istoriei aurului.

2000

In baza prerogativelor conferite prin lege, pe parcursul anului 2000 Banca Nationala a
Romaniei a pus in circulatie noi cupiuri, retragandu-le din circulatie pe cele devenite improprii,
si a remachetat cupiuri deja existente, in scopul alinierii sistemului monetar romanesc la cerintele
standardelor internationale. Astfel, in intervalul 18 septembrie - 15 decembrie, s-au desfasurat
operatiunile de retragere din circulatie a bancnotelor de 10 000 lei – emisiunea 1994 si a fost
pusa in circulatie o noua bancnota cu valoare nominala de 10 000 lei realizata pe suport de
polimer (incepand cu data de 18 septembrie 2000).
In a doua jumatate a lunii octombrie, sistemului monetar romanesc i s-a adaugat noua
moneda metalica de 1 000 lei, menita sa inlocuiasca treptat bancnota cu aceeasi valoare
nominala ce urmeaza sa fie retrasa din circulatie. In aceeasi perioada, pentru a prelua cresterea de
numerar prognozata pentru finele anului, a fost pusa in circulatie bancnota de 500 000 lei
(incepand cu 23 octombrie 2000), realizata pe suport de polimer.
In anul 2000, Consiliul de administratie al BNR a aprobat un numar de patru emisiuni
monetare cu caracter numismatic:
 cu prilejul aniversãrii a 150 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu, BNR a
pus in circulatie o moneda din aur cu valoarea nominala de 2 000 lei (realizata in
tehnica de batere “proof”);
 dedicata aniversarii a 400 de ani de la unirea Tãrii Romanesti, Transilvaniei si
Moldovei sub conducerea lui Mihai Viteazul, BNR a pus in circulatie la data de 1
august o moneda din aur cu valoarea nominala de 5 000 lei;
 cu ocazia implinirii a 600 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Alexandru cel
Bun, a fost realizata o emisiune monetara din argint, cu valoarea nominala de 500 lei;
  comemorarea a 2000 de ani de crestinism si sfarsitul de mileniu au fost marcate
printr-o noua emisiune monetara aniversara. La 22 decembrie a fost pusa in circulatie
o moneda din aur cu un inalt grad de finisare, avand valoarea nominala de 5 000 lei.
Totodata, Banca Nationala a Romaniei a preluat initiativa autoritatilor monetare
international de a oferi spre vanzare numismatilor si tuturor persoanelor interesate seturi de
monetarie continand cate un specimen din fiecare moneda metalica existent in circulaþie,
precum si coli speciale cu bilete romanesti de banca, respectiv coli cuprinzand cate 4 bilete din
cupiura de 10 000 lei si coli cuprinzand 4 bilete din cupiura de 500 000 lei.

2001
BNR a continuat pe parcursul anului 2001 activitatile legate de asigurarea numerarului
necesar bunei desfasurari a circulatiei banesti, precum si activitatile de emisiune monetara si cu
character numismatic, in conformitate cu prerogativele conferite prin lege.
Astfel, in ultimul trimestru al anului 2001 au fost puse in circulatie noile bancnote de 100
000 lei (12 noiembrie) si 50 000 lei (14 decembrie) imprimate pe polimer, in sistem offset.
In a doua jumatate a lunii decembrie, sistemului monetar romanesc i s-a adaugat o noua
moneda metalica, cea de 5 000 lei, menita sa inlocuiasca treptat bancnota cu aceeasi valoare
nominala, care urma sa fie retrasa din circulatie in iunie 2002. Baterea monedei de 5 000 lei a
adus ca noutate in design-ul monedelor metalice forma dodecagonala.
In intervalul 15 octombrie - 31 decembrie 2001 s-a desfasurat actiunea de retragere din
circulatie a bancnotei cu valoarea nominala de 1 000 lei (emisiunea 1998).
Si in anul 2001 BNR a realizat emisiuni monetare cu caracter numismatic, punand in
circulatie medalii si monede din aur si argint, cu valori nominale cuprinse intre 50 lei si 5 000
lei, dedicate unor aniversari istorice si culturale:
 1900 de ani de la primul razboi daco-roman (prima emisiune numismatica a BNR cu
greutate mai mica de o uncie, moneda din aur);
 125 de ani de la nasterea sculptorului Constantin Brancusi (moneda din aur);
 135 de ani de la infiintarea Academiei Romane (medalie din argint);
 100 de ani de la nasterea savantului Elie Carafoli si 50 de ani de aviatie cu reactie in
Romania (set de trei monede din argint). Prin emisiunea care a marcat aceste doua
evenimente, BNR a introdus un element nou, si anume forma octogonala a pieselor
monetare, folosita curent in numismatica moderna in tarile cu traditie in acest
domeniu.
Programul de emisiuni monetare cu caracter numismatic pentru anul 2001 s-a incheiat cu
lansarea unui set de 4 monede din aur, cu valoarea nominala de 500 lei, avand fiecare o greutate
de 6,22 gr si forma octogonala. Aceasta emisiune a fost dedicata „Istoriei aurului – Tezaurul de
la Pietroasa”, cunoscut si sub numele de „Closca cu puii de aur”.
Banca Nationala a Romaniei a continuat si in anul 2001 sa ofere spre vanzare
numismatilor si altor persoane interesate seturi de monetary continand cate un specimen din
fiecare moneda metalica existenta in circulatie (avand anul de emisiune 2000), precum si o
medalie din argint dedicate aniversarii a 120 de ani de la infiintarea bancii centrale.
Alaturi de asigurarea numerarului necesar circulatiei banesti, igienizarea masiva a numerarului
aflat in circulatie a reprezentat, in continuare, una dintre preocuparile bancii centrale. In acest
sens, prin crearea si punerea in functiune (in trimestrul III 2001) a primului Centru de procesare
si distrugere a numerarului uzat, Banca Nationala a Romaniei a urmarit cresterea sigurantei in
activitatea de verificare a numerarului, realizarea cu maxima eficienta a igienizarii numerarului
aflat in circulatie, eliminarea cheltuielilor neeconomicoase ocazionate de utilizarea si intretinerea
echipamentelor de numarat si bandat bancnote folosite anterior (uzate fizic si moral), diminuarea
numarului de personal aferent acestei activitati, precum si reducerea progresiva a costurilor
atasate activitatii de distrugere a bancnotelor retrase din circulatie. In plus, utilizarea pe scara din
ce in ce mai larga a cardurilor bancare a reprezentat un argument suplimentar pentru dotarea cu
utilaje moderne de procesare, acestea necesitand bancnote de calitate, sortate corespunzator.
Centrul de procesat bancnote este primul din tara si totodata unul dintre cele mai
performante din Europa, avand in dotare echipamente moderne de mare randament.
Echipamentele de procesat bancnote, achizitionate de Banca Nationala a Romaniei, asigura
precizie maxima si viteza deosebita la numarare, sortare de mare finete in bancnote bune si
uzate, verificarea autenticitatii bancnotelor prin examinarea tuturor elementelor de siguranta,
depistarea altor cupiuri sau hartii fara valoare intercalate in pachetul respectiv, impachetarea
bancnotelor. Mai mult, ele sunt dotate cu facilitati de distrugere imediata, prin tocare on-line a
bancnotelor necorespunzatoare calitativ, depistate in timpul procesarii, concomitent cu
prezentarea, la imprimanta, a raportului oferit de echipament.

2002
In cursul anului 2002, BNR a realizat activitatile curente legate de asigurarea numeralului
necesar bunei desfasurari a circulatiei banesti, a dispus retragerea din circulatie a numeralului
fara putere circulatorie, precum si a celui devenit impropriu ca urmare a gradului avansat de
uyura si a contribuit prin emisiunile numismatice lansate, la omagierea unor personalitati din
viata spiritual, culturala si stiintifica romaneasca si international, precum si a unor evenimente
repreyentative pentru Romania.
Astfel, in urma deciziei Consiliului de administratie al BNR, de incetare a puterii
circulatorii a unor bancnote imprimate pe hartie, in 2002 s-au retras din circulatie urmatoarele
cupicuri:
 bancnotele cu valoare nominal de 5 000 lei – emisiunea 1998, in intervalul 1 mai – 3-
iunie 2002
 bancnotele cu valoare nominal de 10 000 lei – emisiunea 1999 si de 50 000 lei –
emisiunea din 1996, in perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2002.
Actiunile de igienizare masiva a numeralului aflat in circulatie a reprezentat, in
continuare, una dintre preocuparile principale ale Directiei Operatiuni Bancare. Aceasta
activitate s-a desfasurat pe tot parcursul anului, prin retragerea bancnotelor uzate si deteriorate si,
concomitant, inlocuirea lor cu bancnote noi.
Prin Ordinul Guvernatorului nr 498/2002 s-a dispus constituirea Comisiei de Studiere a
Falsurilor de Moneda Euro, ca structura unica pe plan national, ce functioneaza pe langa Directia
Operatiuni Bancare, iar pentru asigurarea metodologiei specific, BNR a emis Regulamentul nr.
8/2002 privind procedura in cazul constatarii de banknote si monede euro false sau contrafacute.
 2003
Banca Nationala a Romaniei a realizat in cursul anului 2003 activitatile specific care ii
revin ca banca de emisiune, asigurand numerarul necesar bunei desfasurari a circulatiei banesti
atat cantitativ, cat si in structura. Astfel, productia monetara s-a derulat conform programului
aprobat de Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, prin lansarea in fabricatie
a unor noi cantitati de banknote imprimate pe suport polimer si monede metalice, in vederea
inlocuirii numerarului uzat si deteriorat si asigurarii numerarului necesar cresterii previzionate.
In 2003 a fost pusa in circulatie bancnota cu valoarea nominala de 1 000 000 lei, realizata pe
suport polimer si avand elemente suplimentare de siguranta.
Totodata, Banca Nationala a Romaniei a dispus incetarea puterii circulatorii a unor
cupiuri si retragerea acestora din circulatie, dar si a numerarului devenit impropriu ca urmare a
gradului avansat de uzura. Potrivit hotararii Consiliului de administratie al Bancii Nationale a
Romaniei, in 2003 a inceput retragerea din circulatie a urmatoarele cupiuri:
 monedele de 5 lei, 10 lei, 20 lei si 50 lei – emisiunile 1990-1993, in intervalul 1.06
-30.06.2003;
 bancnotele cu valorile nominale de 50 000 lei – emisiunea 2000 si cele de 100 000 lei –
emisiunea 1998, imprimate pe hartie, in perioada 5.12.2003-31.05.2004
In ceea ce priveste pregatirea pentru aderarea la Uniunea Economica si Monetara, Banca
Nationala a Romaniei si-a intensificat colaborarea cu bancile nationale din zona euro si Banca
Centrala Europeana. Un exemplu in acest sens l-a reprezentat noul program de management al
operatiunilor cu numerar, pe care directia de specialitate l-a implementat la finele anului 2004, in
urma colaborarii cu alte directii din Banca Nationala. In 2003, a fost demarata intocmirea
specificatiilor tehnice pentru aceasta aplicatie care s-a realizat cu contributia Bancii Nationale a
Romaniei si a Bancii Nationale a Belgiei si a beneficiat de sprijin financiar in cadrul asistentei
PHARE.
In 2003 s-au pus la dispozitia colectionarilor urmatoarele emisiuni monetare cu character
numismatic:
 moneda din aur cu valoarea nominala de 100 lei, cu tematica ,,Istoria aurului –Vultur
de la Apahida” (aprilie 2003);
 moneda din argint cu valoarea nominala de 500 lei, dedicata implinirii a 150 deani de
la nasterea compozitorului Ciprian Porumbescu (iunie 2003);
 moneda din argint cu valoarea nominala de 500 lei, dedicata aniversarii a 500de ani
de la infiintarea Episcopiei Ramnicului (septembrie 2003);
 moneda din aur cu valoarea nominala de 5 000 lei, dedicata aniversarii a 625 deani
de la inceperea constructiei Castelului Bran (octombrie 2003);
 setul de trei monede din argint, fiecare cu valoarea nominala de 50 lei, reprezentand
emisiunea monetara ,,Anul international al apei pure – RezervatiaBiosferei Delta
Dunarii” (noiembrie 2003);
 setul de monetarie cu medalia din argint ,,Palatul Sutu Bucuresti” (noiembrie 2003);
 moneda din argint cu valoarea nominala de 500 lei, emisiunea ,,CentenarulSocietatii
Numismatice Romane” (decembrie 2003).

2004
In anul 2004 nu au fost puse in circulatie cupiuri noi de bancnote sau monede. Incepand
cu 1 septembrie 2004 s-a dispus incetarea puterii circulatorii a bancnotei de 2 000 lei –
emisiunea 1999, termenul limita de preschimbare fiind data de 31 martie 2005. Restul actiunilor
de retragere au vizat doar numerarul devenit impropriu ca urmare a gradului avansat de uzura,
precum si numerarul aflat in perioada de preschimbare, respectiv bancnotele de 50 000 lei –
emisiunea 2000 si 100 000 lei – emisiunea 1998, precum si monedele de 5 lei, 10 lei, 20 lei si 50
lei – emisiunile 1990-1993.
Cea mai importanta activitate pe linia emisiunii de numerar a fost elaborarea strategiei de
realizare si punere in circulatie a noilor insemne monetare, ca urmare a aprobarii Legii
nr.348/2004 privind denominarea monedei nationale. Reducerea valorii nominale a insemnelor
monetare reprezinta o actiune complexa din punct de vedere al problemelor pe care le ridica si al
sferei de cuprindere.
Colectivele de lucru pe probleme de denominare infiintate la nivelul bancii central au
actionat in cursul anului 2004 in directia identificarii deficientelor generate de aceasta ampla
actiune, printr-o colaborare sustinuta cu Ministerul Finantelor Publice, institutiile de credit,
furnizorii de echipamente de procesat si de ATM-uri, marile magazine si, in general, cu toti
utilizatorii de numerar care au solicitat asistenta pe problemele ridicate de procesul de
denominare. O data identificate, s-a trecut la formularea solutiilor de rezolvare a acestora,
precum si la elaborarea reglementarilor specifice unei actiuni de amploare nationala.
In anul 2004, au fost puse la dispozitia colectionarilor urmatoarele emisiuni
cu caracter numismatic:
 medalia din argint dedicata aniversarii a „55 ani de la infiintarea Organizatiei Tratatului
Atlanticului de Nord (NATO)” – 24 martie 2004;
 moneda din aur cu valoarea nominala de 5 000 lei, emisiunea „500 de ani de la moartea
domnitorului Stefan cel Mare” – 19 aprilie 2004;
 setul de monetarie, care contine monedele romanesti aflate in circulatie, respectiv pe cele cu
valoarea nominala de 1 leu, 100 lei, 500 lei, 1 000 lei si 5 000 lei, dedicat aniversarii a 50 de
ani de la inaugurarea noii cladiri a Operei Romane – 20 decembrie 2004.

2005
Anul 2005 este anul punerii in circulatie a noii emisiuni monetare – cea a leului nou –
realizata in baza Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale. Totodata, este anul
lansarii in circulatie a ultimei serii de monede si bancnote romanesti inaintea trecerii la moneda
unica, euro.
Denominarea leului a reprezentat actiunea de reducere a valorii nominale a insemnelor
monetare, prin taierea a patru zerouri, 10 000 lei vechi devenind 1 leu nou, incepand cu data de 1
iulie 2005.
Decizia de realizare a denominarii a fost adoptata din urmatoarele ratiuni:
 marcarea incheierii unei perioade de inflatie inalta si a intrarii intr-o perioadade
stabilitate macroeconomica;
 asigurarea unei structuri stabile a cupiurilor;
 revenirea preturilor la niveluri uzuale in Europa si readucerea indicatorilor valorici la
niveluri mai usor de utilizat;
 simplificarea trecerii ulterioare la moneda euro.

In cadrul programelor adoptate, o atentie deosebita s-a acordat colaborarii cu institutiile

de credit in vederea identificarii problemelor generate de amplul process privind actiunea de
denominare a monedei nationale, atat pe linia operatiunilor cu numerar, cat si pe probleme de
metodologie, informatica, legislatie, informare a populatiei etc. In acest scop, pentru alegerea
celor mai bune solutii, BN a colaborat strans cu Ministerul Finantelor Publice, institutiile de
credit, Posta Romana, Ministerul Administratiei si Internelor, furnizorii de echipamente de
procesat si ATM-uri, marile lanturi de magazine si, in general, cu toti utilizatorii de numerar care
au semnalat probleme legate de acest proces.
In 2005 au fost puse la dispozitia colectionarilor urmatoarele emisiuni cu character
numismatic:
 medalii din aur, argint si bronz, emisiune dedicata comemorarii fondatorului BNR –
Eugeniu Carada, 15 aprilie 2005;
 set de monetarie, emisiune dedicata trecerii la leul nou, 1 iunie 2005;
 medalie din argint, emisiune dedicata aniversarii a „125 de ani de la infiintarea
Bancii Nationale a Romaniei”, 11 iulie 2005;

2006
In anul 2006 Banca Nationala a Romaniei a continuat actiunea de inlocuire a vechilor
insemne monetare cu cele noi, puse in circulatie la 1 iulie 2005. Cele doua emisiuni monetare au
circulat in paralel, pana la 31 decembrie 2006, in conditiile stipulate de Legea nr. 348/2004
privind denominarea monedei nationale.
Directia emisiune, tezaur si casierie a urmarit si a luat masurile corespunzatoare, astfel
incat sa fie indeplinite obiectivele dispuse pentru anul 2006 de Consiliul de administratie al
Bancii Nationale a Romaniei privind cantitatea de monede si bancnote din noua emisiune puse in
circulatie, precum si cele referitoare la retragerea insemnelor monetare din vechea emisiune.
Pentru completarea seriei leului nou, in baza Circularei nr. 23/14 noiembrie 2006, la 1
decembrie 2006 a fost pusa in circulatie bancnota de 200 lei.
Emisiunile numismatice puse la dispozitia colectionarilor in anul 2006 au fost
urmatoarele:
 monede din aur cu valoarea nominala de 50 lei, din argint cu valoarea nominala de 5
lei si din tombac cuprat cu valoarea nominala de 1 leu, emisiune dedicata implinirii a
,,140 de ani de la infiintarea Academiei Romane” (31 martie 2006);
 moneda din argint cu valoarea nominala de 5 lei, emisiune dedicata aniversarii
a ,,150 ani de la infiintarea Comisiei Europene a Dunarii” (21 august 2006);
 moneda din aur cu valoarea nominala de 500 lei, emisiunea dedicata aniversarii
a ,,350 de ani de la ctitorirea Catedralei Patriarhale” (4 septembrie 2006);
 moneda din aur cu valoarea nominala de 10 lei, emisiunea ,,Istoria aurului – Tezaurul
de la Cucuteni-Baiceni” (16 octombrie 2006);
 moneda din argint cu valoarea nominala de 5 lei, emisiune dedicata nominalizarii
orasului Sibiu drept ,,Capitala Culturala Europeana” in anul 2007 (11 decembrie
2006).

2007
In anul 2007, Banca Nationala a asigurat numerarul necesar bunei desfasurari a circulatiei
banesti atat cantitativ, cat si in structura. Banca centrala a acoperit cresterea valorica anuala a
numerarului aflat in afara sistemului bancar prin punerea in circulatie a unor cantitati
corespunzatoare de insemne monetare, intr-o structura pe cupiuri care a satisfacut solicitarile
institutiilor de credit, agentilor economici si populatiei.
La finele lunii decembrie 2007, numerarul in circulatie aflat in afara sistemului bancar era
de 23 100 milioane lei1, cu 52 la suta mai mare fata de sfarsitul lunii decembrie 2006.
Numarul de bancnote in circulatie a fost mai mare cu 41 la suta fata de cel inregistrat la
31 decembrie 2006, iar din punct de vedere valoric, numerarul sub forma de bancnote, in
1
21 316 milioane lei, exclusiv numerarul aflat în bancomate şi automate de schimb valutar.
circulatie, a crescut fata de perioada corespunzatoare a anului precedent cu 52 la suta. Cresterea
mai accentuata a valorii bancnotelor in circulatie fata de cea a volumului acestora s-a datorat, pe
de o parte, majorarii ponderii bancnotelor de 100 lei in totalul numerarului utilizat de catre BNR
in platile catre institutiile de credit si punerii in circulatie a 5,4 milioane bancnote de
200 lei, iar pe de alta parte, cresterii ponderii bancnotelor cu valori nominale mici in numerarul
revenit la BNR prin intermediul depunerilor institutiilor de credit.
Bancnotele de 100 lei detineau la 31 decembrie 2007 aproximativ 42 la suta din valoarea
totala a bancnotelor in circulatie, si explicau circa 56 la suta din cresterea valorica a acestora.
Bancnotele din cupiura de 100 lei au fost utilizate cu precadere de catre institutiile de credit
pentru efectuarea platilor prin intermediul ATM-urilor, preferinta bancilor pentru aceasta cupiura
crescand in anul 2007, in defavoarea cupiurilor de 10 lei si 50 lei. Majorari semnificative ale
valorilor in circulatie s-au inregistrat si in cazul cupiurii de 50 lei, a carei pondere la finele anului
2007 era de aproximativ 26 la suta din valoarea bancnotelor in circulatie. Bancnotele de 500 lei
detineau la 31 decembrie 2007 circa 18 la suta din valoarea totala a bancnotelor in circulatie, cu
circa 6 puncte procentuale mai putin decat la finele anului 2006. Cea mai mare cupiura in
circulatie este utilizata de catre institutiile de credit doar in cazul platilor de mare valoare
efectuate prin intermediul ghiseelor unitatilor bancare. Pentru utilizatorul final, prima folosire in
plati a bancnotei de 500 lei impune, de regula, schimbarea prealabila a acesteia cu bancnote de
cupiuri inferioare, adecvate platilor de valori mici si mijlocii. De semnalat ca si la nivelul zonei
euro cupiurile mijlocii, respectiv bancnotele de 20 EUR si 50 EUR, detin cele mai mari ponderi
in totalul bancnotelor in circulatie.
 2008
Anul 2008 a consemnat o atenuare a tendintei de crestere a numerarului aflat in afara
sistemului bancar. Indicatorul a atins, la finele anului 2008, valoarea de 26 960 2 milioane lei,
fiind cu 17 la suta mai mare fata de sfarsitul anului 2007. Majorarea inregistrata s-a situat la cel
mai mic nivel din intreaga perioada post-decembrista, in care ratele de crestere anuala au variat
intre 25 la suta (1998) si 155 la suta (1993). Fata de variatia procentuala consemnata in anul
2007, cea corespunzatoare intervalului analizat a fost de circa trei ori mai mica.
Analiza evolutiei lunare a numerarului pune in evidenta trei intervale de timp la finalul carora
s-au inregistrat cresteri mai importante fata de intervalele precedente, ce s-au situat cu pana la
2,4 puncte procentuale peste rata medie lunara de crestere. Astfel, la data de 30 aprilie 2008,
valoarea numerarului aflat in afara sistemului bancar a fost cu 942 milioane lei (+4,1 la suta) mai
mare decat cea de la finele lunii martie, sfarsitul lunii iunie a marcat o crestere cu 768 milioane
lei (+3,2 la suta) fata de finele lunii mai, iar cel mai semnificativ salt s-a inregistrat in luna
octombrie, cand valoarea acestui indicator s-a majorat fata de luna anterioara cu 1 116 milioane
lei, corespunzator unei rate de crestere de 4,5 la suta.
Luna octombrie a anului 2008 a fost atipica, din punct de vedere al platilor in numerar si al
numerarului in circulatie, prin comparatie atat cu evolutiile anterioare consemnate in aceasta
luna calendaristica, cat si cu cele din oricare alta perioada a anului in care, de regula, se
inregistreaza varfuri de plati si valori maxime ale numerarului aflat in afara sistemului bancar.
Platile efectuate de BNR in perioada 1-30 octombrie 2008 au insumat 3 418 milioane lei, fiind
de circa 2 ori mai mari decat cele ale lunii septembrie si cu 63 la suta peste valoarea estimata
pentru perioada respectiva. In data de 13 octombrie 2008, retragerile de numerar ale institutiilor
de credit au totalizat 694,5 milioane lei, valoare ce reprezinta maximul istoric al platilor
efectuate de BNR intr-o singura zi.
Doua luni mai tarziu, respectiv in data de 19 decembrie 2008, numerarul aflat in afara
sistemului bancar a atins valoarea maxima a anului 2008, de 28 777 milioane lei, cu 18 la suta
mai mare decat varful lunii decembrie a anului 2007.
La finele anului 2008, numarul de bancnote in circulatie a fost cu 4 la suta mai mic fata
de cel inregistrat la 31 decembrie 2007, iar din punct de vedere valoric, numerarul sub forma de
bancnote in circulatie a crescut cu 17 la suta.
La sfarsitul anului 2008, fiecarui locuitor ii reveneau 34 de bancnote si 51 de monede din
cele aflate in circulatie.
Valoarea medie a unei bancnote in circulatie a fost de 39,2 lei, cu 8 lei peste nivelul
inregistrat la sfarsitul anului 2007. Majorarea s-a datorat cresterii cu 4 puncte procentuale a
ponderii bancnotelor de 100 lei in circulatie, foarte solicitate de catre institutiile de credit pentru
alimentarea ATM-urilor, si cresterii de 3,2 ori a numarului de bancnote de 200 lei.

2
25 314 milioane lei, exclusiv numerarul aflat în ATM-uri, ASV-uri şi casieriile fondurilor de piaţă monetară.
 Bibliografie

 D.D. Saguna - Drept financiar si fiscal, Editura Oscar Print, 1997, vol. I
 www.bnro.ro
 www.biblioteca.ase.ro
 www.scribd.com
 http://facultate.regielive.ro/referate/banci/banca_de_em
isiune-8462.html
 http://www.preferatele.com/docs/economie/7/rolul-bnr-si-sistemu14.php
 http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=169