Banca Central Europeana

Notiune
Banca Central Europeann a fost constituit la data de 1 iulie 1998 la Franfurt am Main, fiind ce-a mai nou instituie implicat n consolidarea U. E., i a nceput s funcioneze n 1999. Ca pilon central al Uniunii Economice i Monetar, scopul crerii sale a fost de a gestiona procesul de trecere la moneda unic. Banca Central European dirijeaz prin organele sale S.E.B.C., care cuprinde i bncile centrale ale statelor member care au adoptat moneda euro. Cu sediul la Franfurt am Main, creat dup modelul Bncii Federal Germane, banca a fost nfiinat prin art. 107 alin. (2) din Tratatul C.E. avnd personalitate juridic. Astzi comaparie cu Budensbank face ca cea din urm s par destul de limitat, B.C.E. fiind descris, chiar nante de 1998, ca fiind unica i cea mai puternic autoritate monetar din lume. B.C.E. i desfoar activitatea n trei sedii n centrul oraului Frankfurt, dar n 2011 se va muta n partea de est a oraului, n noul su sediu care, n prezent, se afl n construcie. Personalul B.C.E. este european n adevratul sens al cuvntului, provenind din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene. Reprezint o instituie independent fa de instituiile comunitare i fa de guvernele statelor membre care se oblig s respecte principiul independenei B.C.E. (art. 108din Tratatul C.E.). Pe parcursul ndeplinirii sarcinilor sale, nici N.C.B., nici un alt membru al corpurilor de decizie nu poate cuta sau primi instruciuni de la vreun organism exterior. Instituiile i corpurile comunitii i guvernele statelor membre nu au dreptul s ncerce s influeneze membrii corpurilor decizionale ale B.C.E. sau N.C.B. n ndeplinirea sarcinilor lor. Banca Central European reprezint o instituie singular i complex. Singular, deoarece nici o alt banc central modern nu a mai fost creat prin voina politic a 15 state dezvoltate n cadrul unui tratat. Complex datorit faptului c reprezint vrful Sistemului European al Bncilor Centrale, care influeneaz bncile centrale naionale. Banca Central European trebuie analizat prin prizma a dou caracteristici de baz:

a) Este o banc central; b) Este o instituie supranaional Este o banc central deoarece administreaz, ncepnd cu 1 Ianuarie 1999, sistemul monetar n euro i joac un rol important n conducerea politicilor economice, putndu-se implica n meninerea stabilitii preurilor i a resurselor umane. Este considerat instituie supranaional pentru c organizez relaiile monetare ntre mai multe ri, cum a fost i Sistemul Monetar European lansat n 1979 i care a supravieuit pn la apariia euro. Este banca central a statelor din U.E.Are rolul de instan federal n U.E., deinnd acelai titlu ca i F.E.D. n statele Unite ale Americii. Banca Central European raporteaz Consiliul European i P.E. asupra activitii sale. Parlamentul poate chiar s invite membri ai Comitetului Executiv s dea explicaii asupra decizilor de politoc monetar al B.C.E.

Constituire
Constituirea B.C.E. a fost precedat de nfiinarea i funcionarea Institutului Monetar European. Institutul Monetar European a funcionat la Frankfurt, ncepnd cu 1 ianuarie 1994, cu scopul de a pregti i ncheia Uniunea Econimic i Monetar. A stat la baza nfiinrii B.C.E. i a fcut legtura ntre fostul comitet al guvernatorlor din cadrul C.E.E. i S.E.B.C. Institutul Monetar European a urmrit dezvoltarea ECU. n 1998 Institutul a definit stabilitatea preurilor ca find creterea anual a Indicelui Amortizat al Preurilor de Consum. (I.A.P.C.), pentru zona euro sub 2% , definiie reluat, cu modificri, n 2003. Era condus de un preedinte, de guvernatorii bncilor centrale din statele membre, care formau Consiliul Institutului i al directorului general, avnd ca structuri Secretariatul general i patru departamente. El a fost nlocuit cu S.E.B.C., odat cu intrarea ncea de-a treia faz a realizrii U.E.M. Pentru a facilita asocierea la procesul de luare a deciziilor n U.E.M. a statelor membre care nu particip nc pe deplin la U.E.M., funcioneaz Consiliul General. Sistemul European al bncilor este compus din Banca Central European i bncile centrale (naionale ) ale statelor membre. Politica sa monetar a fost creat de I.M.E. Repartizarea

atribuiilor ntre cele dou sisteme bancare B.C.R. i S.E.B.C. s-a fcut rspectndu-se principiul subsidiaritii. Mecanismul trebuie s funcioneze n deplin independen n cea ce privete autoritiile naionale i cele comunitare. Bncile centrale naionale acioneaz conform orientrilor i instruciunilor B.C.E., dar exist i activiti proprii:de acordare de credite, colectarea resurselor, gestionarea mijloacelor de plat.

Funcionarea
Banca Central European este condus de Consiliul Guvernatorilor cu rolul de a stabili orientrile generale i politicile monetare, lund decizile necesare, i Consiliul Executiv. 1. Consiliul guvernatorilor este compus din membrii Comitetului director i din guvernatorii bncilor centrale naionale. Fiecare membru al consiliului dispune de un vot, iar deciziile se iau cu majoritatea simpl, cu excepia dispoziiilor contrare coninute de Statutul B.C.E.; votul preedintelui este preponderant. Consiliul guvernatorilor se ntrunete de cel puin zece ori pe an.1 Principalele responsabiliti ale consiliului sunt:2 a) s adopte direciile i s ia deciziile necesare pentru a asigura ndeplinirea sarcinilor din atribuiile sale, dar si ale S.E.B.C., deci definete politica Eurosistem b) s formuleze politicile monetare ale comunitii, incluznd, cnd este cazul, decizii privind obiectivele monetare intermediare, ratele principale ale dobnzilor i suplimentarea rezervelor n S.E.B.C. i s traseze direciile necesare punerii n aplicare; c) d) e) s autorizeze emiterea de bilete de banc n euro i a volumului s decid asupra regulilor i de informaii ale operaiuniloe B.C.E. s adopte regulamentul interior al B.C.E. i al organelor de decizie Tratatul de la Nisa nu schimb componena Consiliului Guvernator al B.C.E., ns adduce schimbri n cea ce privete regulile de decizie.
1

Augustin Fuerea, Instituiile Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2002, pag. 162 Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Ed. CH. Beck, Bucureti, 2008, pag. 19

Consiliul Executiv este organul executive, reprezentat de preesinte, vicepreedinte i patru ali membri, care pun n executare msurile decise de Consiliu. Preedintele, vicepreedintele i ceilali patru membri sunt nimii de ctre guvernele statelor membre, dintre personalitile recunoscute i cu experien n domeniul monetar i financiar-bancar pentru un mandate de 8 ani, care nu se poate rennoi la principalele hotrri. Principalele atribuii ale acestuia sunt: s pun n aplicare politicile monetare n concordan cu direciile i decizile trasate de Consiliul Guvernatorilor i deci s dea instruciunile necesare pentru N.C.B. s-i exercite puterile cu care a fost investit de ctre Consiliul Guvernatorilor, deci s pun n practic politica monetar adoptat de consiliul guvernatorilor s pregteasc ntrunirile Consiliului Guvernatorilor s transmit instruciuni necesare Bncilor Centrale Naionale s rspund pentru afacerile curente ale B.C.E.

Consiliul executive aplic politica financiar conform liniilor directoare i decizilor Consiliului Guvernatorilor, fiind singurul mputernicit autorizeze emisiunea de bancnote n cadrul Uniuniii. Aceasta d instruciunile necesare bncilor centrale naionale. Preedintele prezideaz ansamblul organelor B.C.E. i o reprezint n exterior.

Actele emise de banca Central European

Banca Central European emite regulamente, decizii, recomandri i avize [art. 110 alin. (1) din Tratatul C.E.]. Aceasta trebuie consultat n privina oricrui act comunitar propus n domeniile care sunt de competena sa. Este consultat de asemenea de ctre autorittile naionale n privina oricrui proiect de reglementare n domeniile care sunt de competena sa, dar n limitele i n condiiile stabilite de Consiliu.

2.7 Controlul asupra actelor emise de Banca Centrala Europeana

Consiliul Executiv al B.C.E. se bucure de puterile conferite de Comisia Europeana in ceea ce priveste totalitatea obligatiunilor ozvorate din Tratat. Consiliul Guvernatorilor se bucura de aceleasi puteri fata de bancile centrale nationale ca si cele pe care Comisia le exercita in caz de neindeplinire a obligatiilor de catre statele membre. Daca Curtea de Justitie crede ca obligatiile statelor membre nu vor fi indeplinite, bancile centrale trebuie sa fie preocupate sa ia masurile necesare pentru a se supune hataraii. Aici este vorba de o diferenta importanta Consiliul B.C.E. nu are posibilitatea sa ceara Curtii sa impuna penalitati in cazul in care bancile centrale nu pun in aplicare hotararea hotararea Curtii. Pe de alta parte, deciziile B.C.E. pot fi atacate in fata Curtii de Justitie de Comisia Europeana, putand fi revizuite sau interpretate de aceasta. In ceea ce priveste controlul asupra deciziilor bancii, niciun lider al U.E nu are dreptul sa incerce sa influenteze Banca, singurul organism carepoate juca rolul de supervisor fiind subcomitetul monetary al P.E. Aceasta nu are insa, in present, resursele necesare ca sa-l traga la raspundere pe presedintele bancii. Aceasta este deosebirea fata de situatia Trezoreriei Statelor Unite, al carui presedinte da socoteala pentru politica pe care o promoveaza in fata comitetului pentru probleme bancare al Senatului S.U.A.

2.8 Scop
In prezent, banca are ca atributii administrarea dezvoltarii sistemulio monetary unic, mentionarea stabilitatii preturilor si functionarea sistemului de plati intracomunitare. In plus, gestioneaza politica monetara a Uniunii si coordoneaza bancile centrale ale statelor membre si Sistemul de Banci Centrale ale Zonei Euro (Eurosistem). Pentru aceasta, ea defineste si implementeaza politica monetara in euro, gireaza rezervele si conduce operatiunile de schimb. Banca are dreptul de a aproba emisiunea monetara in cadrul U.E., dar si de a emite moneda. Moneda emisa este singura care are curs legal in interiorul Uniunii. Statele membre au dreptul de a emite monede, B.C.E. stabilind insa volumul acestor emisiuni montare. La 7 iulie 1998, B.C.E a publicat Decizia sa consolidata privind denumirea, specificatiile, reproducerea si schimbul bancnotelor euro, ira la 26 august 1998 liniile directoare asupra unor prevederi privind anumite banknote. Este interzis B.C.E

si bancilor centrale ale statelor membre sa puna la dispozitie facilitati de credit fara acoperire si orice alt tip de credit institutiilor sau organelor comunitatilor, administratiilor regionale sau locale, altor autoritati publice, altor organisme sau intreprinderilor publice ale statelor mebre, precum si achizitionarea de la ele de catre B.C.E sau bancile centrale a instrumentelor lor. In sfarsit pentru a-si asuma sarcinile, B.E.C., asistata de bancile nationale, strange datele statistice necesare, fie de la autoritatile nationale competente, fie direct de la agentii economici. Ministrii de finante din statele memmbre asigura, in mod colectiv, coordonarea si supravegherea politicilor economice nationale. Reuniti in Consiliul U.E., ECOFIN, acestia formuleaza orientarile generale ale poloticii de schimb, dupa consultari cu B.C.E., pentru a ajunge la un consens, tinanduse cont si de obiectivul stabilitatii preturilor. Ministrii economiei si finantelor din statele membre se reunesc pentru a discuta problemele legate de gestionarea monedei unice si relatiile de schimb intre euro si alte monede.. O coordonare mai stransa s-a realizat acuma intre acest EUROGRUP, Comisia Europeana si B.C.E., insarcinata cu stabilitatea preturilor Consiliul de Ministri ai Economiei si Finantelor sau ECOFIN, numit, in general, Consiliul de Ministri, este compus dintr-un reprezentant de nivel ministerial pentru fiecare stat membru. Responsabilitatile lor se refera la asigurarea uunei coordonari effective a politicilor economice din statele membre, la respectarea prevederilor din Pactul de Stabilitate si Crestere si la orientarea politicuu ratei de schimb. Consiliul ECOFIN adopta toata legislatia necesara functionarii Uniunii Economice si Monetare, pe baza propunerilor legislative din partea Comisiei, cum ar fi, de exemplu cea referitoare la statutul legal al noii monede si la ratele de conversie irevocabile dintre nua moneda si monedele nationale de taarile participante la zona Euro La mijlocul anului 1998, au fost nominalizate statele care indeplinesc conditiile de participare la viitoarea uniune monetara, tinandu-se seama atat de gradul de indeplinirii criteriilor economice prevazute, cat si de optiunea acestora privind participarea sau neparticiparea la Uniunea Monetara. Tarile care au fost selectate pentru uniunea monetara au fost: Austria, Belgia , Finlanda, Franta, Germania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Spania, Portugalia. Din 15 state ale U.E, patru nu au fost incluse pe lista initiala, fie deoarece au optat pentru a nu participa la uniunea monetara prin ceea ce se numeste opt-out (Danemarca, Suedia, Regatul Unit), fie deoarece nu ideplineau conditiile privind perfromanta economiei (Grecia). De la 1 ianuarie 2001, grecia a intrat in uniunea monetara.

Chiar daca moneda euro a fost lansata din punct de vedere official si juridic la 1 ianuarie 1999, pentru cea mai mare parte a europenilor aceasta nu a existat in mod real decat la introducerea bancnotelor si monezilor, la 1 ianuarie 2002. iin perioada 1999-2001 euro fusese o moneda elitista, devenind, de la crearea sa, moneda pietelor de capital, a relatiilor interbancare si datoriilor publice. Astfel, introducerea banilor euro a finalizat crearea monedeifinanciare euro. Pentru cetatenii europei, faptul de a avea acces la insemnele identice ale aceleiasi monede le da o perceptie directia si imediata a Europei, care le apara deseori ca o entitate abstracta sau indepartata. Din acest motiv, introducerea euro nu poate sa nu apara ca unul din elementele determinate pentru viitorul institutional si politic al Europei. De la introducere, moneda europeana si-a pierdut aproximativ o patrime din valoarea relativa. Aceasta tendinta se explica printr-o lipsa de credibilitate in moneda europeana, da si prin decalajul conjunctural care exista fata de S.U.A. Aceasta depreciere a permis o reluare mai rapida a activitatii in Europa, deoarece exportatorii au profitat de nivelulredus al euro. Acest decalaj ar trebui sa se reduca proportional cu reducerea distantarii conjuncturale dintreS.U.A. si zona euro. Totusi, credibilitatea internationala a euro este strans legata de capacitatea tarilor participante de a avea finante publice sanatoase si de a implementa, in acelasi timp, coordonare reala a politicilor lor ugetare, evidentandu-se suprapunerea cu politica dusa de B.C.E. Incepand cu 1 ianuarie 2008, Cipru su Malta vor adopta moneda euro, in timp ce Romania si Bulgaria vor incepe sa fie evaluate pentru a adera la zona euro. Acestea sunt deciziile reuniunii Consiliului ministrilor de finante si afacerilor economice ECOFIN. Din 1 ianuarie 2008 Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana vor emite rapoarte de convergenta privind Romania si Bulgaria, rapoarte care analizeaza capacitatea statelor de a adera la moneda euro. De asemenea, ECOFIN a decis in reuniunea sa anularea procedurii de deficit excesiv, din Pactul de stabilitate monetara si crestere economica, pentru Germania, Grecia si Malta pentru depasirea limitei deficitului bugetar, peste valoarea de referinta 3% din PIB. Tema cea mai importanta aflata pe agenda reuniunii ECOFIN a considerat-o cea legata de impozitare, pentru care presedintia actuala a U.E. doreste un consens politic, aceasta fiind si pozitia adoptata de Romania, care a fost de accord cu toate deciziile Consiliului. In cadrul politicii monetare a U.E., Consiliul B.C.E. a definit stabilitatea preturilor ca o crestere a indexului pretului la cumparator, pentru regiunea euro, sub 2% fata de anul precedent. Articolul 4 alin. (3) mai enumera, drept principii directoare ale politicii economice si monetare, pe langa

preturile stabile, un sistem sanatos al finantelor publice si al reglementarilor-cadr monetare, precum si o balanta de plati finantabila pe termen lung. O asemenea formulare nu include oscilatii ale preturior pe termen scurt, dar cu o incadrare in tendinta de stabilitate preazuta. Rezervele minime obligatorii impuse de B.C.E. institutiilor de credit din zona euro sunt de 2% din depozitele cu scadenta mai mica de doi ani si de 0% pentru cele cu scadenta mai mare de doi ani. Banca Centrala Europeana plateste Bancilor Centrale Nationale o dobanda de 3,81% pentru rezervele minime.

2.9 Functiile Bancii Centrale Europene

1. Politica monetare. Bancile centrale sunt insarcinate sa analizeze situatia economica a tarii

si, ca o concluzie a acestei analize, sa schiteze strategiile de politica monetara cu obiectivul principal de a garanta stabilitatea monetara. Alte obiective economice, cum ar fi cresterea economica sau somaj 0, vor fi pentru banca, in ceea ce priveste stabilitatea, obiective secundare. Schita strategiilor de politica monetara inseamna planificarea evolutiei variabilelor ce pot fi controlate de catre banca centrala: tipuri de rescont, cantitatea de bani in circulatie, coeficienti bancari etc. Obietivul stabilitatii are o origine dubla: interioara si exterioara; stabilitatea interioara se refera la stabilitatea preturilor interne, adica la lupta impotriva inflatiei; stabilitatea exterioara se refera la stabilitatea preturilor externe, adica la stabilitatea preturilor de schimb al devizelor. II. Bancherul guvernului. Bancile centrale obisnuiesc sa fie responsabile de custodia rezervelor statului si, frecvent gestioneaza creditul pentru sectorul public si administreaza emisiunile de datorie publica. Acest tip de functii este de fiecare data mai limitat pentru a garanta independenta bancilor centrale referitoare la guverne. Acum cateva decenii (si chiar si acuma in tarile mai putin avansate) guvernele aveau (au) puterea de a obliga banca centrala sa-I dea credite. Aceasta lipsa de independenta a bancilor centrale pune in dificultate realizarea obiectivului de stabilitate monetara care in aceste conditii ranabe subordonat obiectivelor guvernelor.

III. Reglarea circulatiei fiduciare. Bancile centrale se ocupa de punerea in circulatie a bancnotelor si monezilor emise, retragandu-le pe cele deteriorate si garantand o aprovizioanre de efectiv adecvata necesitatilor comertului. IV. Banca a bancilor. In acest sens, se tine in custodie rezervele bancilor private si controleaza

volumul acestora; determina coeficientii rezervelor, adica procentajul din depozitele pe care banca privata trebuie sa-l destineze rezervelor. Bancile centrale imprumuta bani bancii private in cantitatea si tipul de dobanda ce se determina in functie de strategiile politicii monetare, coordoneaza si intervn pe piata interbancare, adica cunosc si controleaza creditele pe care bancile private le practica intre ele. V. Control si inspectie. Bancile centrale formuleaza normele de functionare ale bancii private, autorizeaza deschiderea de noi banci si entitati de credit, inspecteaza functionarea lor si la sanctioneaza daca este cazul. VI. Controlul schimburilor. Astfel, bancile centrale centralizeaza ezervele de devize, operatioune care include nu numai monezile si bancnotele emise in strainatate, si conturile la institutii bancare si efectele de plata in afara; gestioneaza schimbul valutar, controleaza toate incasarile si platile internationale; se ocupa frecvent de elaborarea Balantei de Plati. VII. Consultanta. Bancile centrale elaboreaza rapoarte informative si publicatii periodice cu caracter statistic. Rapoartele oficiale ale bancii centrale asupra situatiei economice a tarii au un mare effect asupra astetarilor interprinzatorilor si asupra previziunilor guvernului, influentand astfel deciziile de investitii private si cheltuielile publice. Este foarte frecvent ca unele declaratii ale presedintelui B.C.E. sau al rezervelor Federale Americane sa provoace puternice miscari la burse si in cursurile valutare din toata lumea.

2.10 Relatiile Bancii Centrale Europene cu alte organisme

Fata de institutiile U.E., precum si in raport cu alte organisme implicate in sfera U.E., B.C.E. intocmeste rapoart si auditii, incheie acorduri, participa informal la diferite manifestari, are statut de observator. In cadrul Fondului Monetar International, B.C.E are post de observator permanent din 21 decembrie 1998. de asemenea, S.E.B.C. este reprezentant si el in F.M.i. prin bancile nationale ale statelor membre U.E.

Bibliografie
1. Augustin Fuerea, Instituiile Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2002 2. Dan Drou aguna, Drept financiar i fiscal, Ed. All Beck, Bucureti, 2003 3. Carmen Adriana Gheorghe, Drept bancar comunitar, Ed. CH. Beck, Bucureti, 2008