Tipologia acţiunilor şi implicaţia lor asupra dividendelor distribuite

In funcţie de tipul acţiunilor emise de o societate comercială, valoarea dividendului pe

acţiune poate lua valori diferite pentru acţiunile comune şi cele preferenţiale. Esenţiale sunt, în
acest caz, mărimea profitului repartizat pentru dividende dar şi caracteristicile acţiunilor
preferenţiale care pot fi cu privilegiu de dividend, cu privilegiu de dividend cumulativ sau cu
privilegiu de participaţie. Dacă societatea a emis doar acţiuni comune, mărimea dividendelor şi
randamentul în dividende vor fi egale pentru toate acţiunile.

1. Distribuirea de dividende în cazul societăţilor care au emis acţiuni ordinare si acţiuni cu

privilegiu de dividend.
Acţiunile cu privilegiu de dividende prezintă avantajul certitudinii şi stabilităţii
dividendului pe acţiune, chiar dacă profitul nu este suficient pentru remunerarea tuturor
acţiunilor. Ca dezavantaj se remarcă faptul ca aceste acţiuni nu-şi pot spori randamentul peste cel
prevăzut în certificatul de acţionar chiar dacă societatea a înregistrat un profit ridicat.

Exemplul nr. 4

Societatea Alfa dispune de un capital social în valoare de 250.000 format din: 1.000 de
acţiuni A, VN=100 u.m., privilegiu de dividend de 10% şi 500 de acţiuni B, cu drept de vot . Să
se determine dividendul pe acţiune şi randamentul în dividende pentru fiecare tip de acţiune
ştiind că profitul repartizat a fost de a)16.000 în primul an; b) 25.000 în al doilea an, c) 40.000 în
al treilea an.

Rezolvare

a) DT – dividendul total
DT = 16.000 u.m.
Acţiunile A au dreptul la un dividend D = 100 x 10% = 10, deci un dividend total DtA=10 x 1.000
=10.000 um.

η div= D/VN = 10%

Acţiunile B au o valoare nominală de (250.000 –100.000)/500 = 300 um

DtB = 16.000 – 10.000 = 6.000 u.m. deci D = 12 u.m.

η div= 12/300 = 4%

b) DT = 25.000
Pentru acţiunile A se păstrează aceleaşi date.

Acţiunile B: DtB =15.000 u.m. şi D = 30 u.m. iar η div= 30/300 = 10%

c) DT = 40.000
Pentru acţiunile A se păstrează aceleaşi date.
Pentru acţiunile B, DtB = 30.000 u.m., D = 60 u.m., η div= 60/300 = 20%

Deţinătorii acţiunilor A au fost remuneraţi cu prioritate, cu o sumă fixă de 10.000, dar nu

au beneficiat de creşterea profitului. Deţinătorii acţiunilor comune şi-au sporit treptat
randamentul, pe măsura creşterii profitului total afectat dividendelor.

2. Distribuirea de dividende in cazul societăţilor care au emis acţiuni ordinare, acţiuni cu

privilegiu de dividend si acţiuni cu privilegiu de dividend cumulativ.
In cazul acţiunilor cu privilegiu de dividend cumulativ, în anii în care societatea a
înregistrat pierderi sau nu a hotărât repartizarea dividendelor, dividendul cuvenit se cumulează şi
se plăteşte cu prioritate în primul an în care AGA a decis repartizarea de dividende.

Exemplu nr. 5:
Societatea Beta a emis trei categorii de acţiuni cu următoarele caracteristici: 1.000 acţiuni
A, cu drept de vot, VN = 50 u.m., 1.800 acţiuni B, VN = 50 u.m, privilegiu de dividend: 5
um/acţiune, 3400 acţiuni C, VN = 50 u.m, privilegiu de dividend cumulativ de 10 um/acţiune. In
primii doi ani, nu s-au repartizat dividende, deoarece AGA a decis în favoarea capitalizării
profitului. In al treilea an, s-a înregistrat un profit de a) 60.000 um; b) 90.000 um; c) 120.000 um.
Să se calculeze dividendul pe acţiune pentru fiecare tip de acţiune.

Rezolvare
a) DT=60.000
Deoarece în primii doi ani nu s-au distribuit dividende, pentru acţiunile C, dividendele s-au
cumulat, DtC = 2x10x3.400 = 68.000 u.m. Deci întreg profitul de 60.000 se va utiliza pentru plata
acestui dividend rezultând un dividend pe acţiune D = 8,8235 um/acţiune/an.

b) DT = 90.000 u.m.
Se vor plăti integral dividendele pentru acţiunile C în sumă de 68.000 pentru primul an. Restul
de 22.000 se va utiliza proporţional pentru acţiunile B şi C deoarece au privilegiu de dividend.
Dividendul total cuvenit pentru acţiunile B este de 9.000 = 1.800 x 5 şi pentru acţiunile C :
34.000 = 3.400 x 10. Rezultă că nu există suficiente fonduri pentru plata acestor dividende
cuvenite, urmând a fi determinată proporţia în care se vor plăti aceste dividende.

Proporţia va fi de 22.000/(9.000 + 34.000) = 51,16%

Aşadar pentru acţiunile B: D = 5 x 51,16% = 2,5580 u.m. şi DtB = 4.604,4 u.m.

Acţiunile C: D = 5,116 u.m. şi DtC= 17.395,6 u.m.

Acţiunile A nu se remunerează.

c) DT=120.000
Se vor plăti integral dividendele pentru acţiunile C în sumă de 68.000. Apoi dividendele
pentru B şi C în sumă de 9.000 + 34.000 = 43.000 u.m. Restul de 9.000 se distribuie pentru
acţiunile A, revenind un D = 9 u.m.

3. Distribuirea de dividende in cazul societăţilor care au emis acţiuni ordinare şi acţiuni cu

privilegiu participaţie.
Privilegiul de participaţie poate fi ataşat numai acţiunilor cu privilegiu de dividend.
Avantajul acestui tip de acţiune este faptul că permite sporirea randamentului acestor acţiuni în
situaţia în care societatea distribuie sume mari sub formă de dividende.

Exemplul nr. 6
 O societate are 4.000 acţiuni preferenţiale cu privilegiu de dividend de 10% şi valoare
nominală de 1000 u.m. Acţiunile preferenţiale sunt participative în proporţie de 60%. Profitul net
afectat distribuirii de dividende este de 1.200.000 u.m. Să se determine: dividendul pe acţiune şi
randamentul pentru fiecare tip de acţiune.

Rezolvare
Dp– dividendul pentru o actiune preferentiala; Dc- dividendul pentru o actiune comuna;
Dtp - dividendele pentru actiunile preferentiale; Dtc- dividendele pentru actiunile comune
Dp= 10% x VN=100 u.m.; Dtp = 100 x 4000 = 400 000 u.m. ↔

Dtc = 1.200.000 – 400.000 = 800.000 u.m.

Dc= 800.000/1000 = 800 u.m.

ηp = Dp/VN = 100/1000 = 10%

ηc = Dc/VN = 800/1000 = 80%

Dacă ηc> ηp se refac calculele pentru a se distribui mai mult acţiunilor preferenţiale
Dividendul ce va reveni acţiunilor comune se calculează după următoarea formulă:

Dc*= (Dt- Dtp)/( Nc+ Np x Pp)

unde Dc*este dividendul recalculat care va reveni pentru o acţiune comună;

Dt –dividendul total;

Dtp –dividendul total pentru acţiunile preferentiale conform privilegiului de dividend;

Nc – număr acţiuni comune;

Np -număr acţiuni preferenţiale;

 Pp – procentul de participaţie.

Dc* = (1.200.000 – 400.000)/(1.000 + 4.000x60%) = 235 u.m.

Dtc*= 235 x 1.000 = 235.000

ηc*= 235/1000 = 23,5%

Dtp*= 1.200.000-235.000 = 965.000 u.m.(dividendele care revin actiunilor preferentiale dupa

redistribuire)

Dp*= 965.000/4.000 = 241,25 u.m.

ηp *= 241,25/1.000= 24,125 %

Exemple
1. Acţiunile societăţii Y sunt cotate la 512 u.m. Societatea procedează la o majorare de capital,
fondurile obţinute fiind utilizate pentru investiţii care permit anticiparea unei creşteri de 4%
pe an a dividendelor. În prezent, dividendul este de 35 u.m. pentru un rezultat de 40 u.m.
/acţiune. Să se determine rata de rentabilitate a acţiunilor.

Rezolvare

D1 = D0 + gD0 = D0(1 + g)

D1 = 35(1 + 0,04) = 36,4

k = D1/C + g

k = 36,4/512 + 0.04 = 0,11 = 11%

2. Societatea A, a emis 100.000 acţiuni cu o valoare nominala de 25.000, iar profitul de
acţiune este de 10000 u.m. Dividendul pe acţiune este de 4.000, în condiţiile unui preţ de piaţă de
55.000. Sa se determine valoarea indicatorului PER.

Rezolvare

PER = C/PPA = 55.000/10.000 = 5,5

În concluzie, investitorul trebuie să plătească 5,5u.m. pentru a avea acces la o unitate monetară
din profitul firmei sau investitorul îţi recuperează investiţia în 5,5 ani

3. O acţiune a fost cumpărată în t0 cu 1600 şi revândută în t1 cu 2250, iar randamentul în

dividende fiind de 10%. Sa se determine rata rentabilităţii.

Rezolvare

R = ηdiv + Δ%C

Δ%C = ( C1─ C0)/ C0= (2250 ─ 1600)/1600 = 0.41 = 41%

R = 10% + 41% = 51%

4. Care va fi valoarea teoretică a unei acţiuni cunoscând că pentru următorii 6 ani ea generează
următoarele dividende: 160 u.m., 180 u.m., 190 u.m., 195 u.m.,

100 u.m., 105 u.m.. Rata rentabilităţii cerută de acţionari este 10%.

C = 160/1,1 + 180/(1,1)2 + 190/(1,1)3 + 195/(1,1)4 + 100/(1,1)5 + 105/(1,1)6 =381