SF - EF - Govora - Rev3

EMPI
Consult & Engineering
CRESTEREA EFICENTEI INSTALATIEI DE DESPRAFUIRE DE

LA CAZANUL NR. 6 DIN S.C. CET GOVORA S.A.
PRIN RELIZAREA UNOR LUCRARI DE RETEHNOLOGIZARE
CONTRACT: 3 / 2006
BENEFICIAR: S.C. CET GOVORA S.A.
DECEMBRIE 2006
Cresterea Eficentei Instalatiei de Desprafuire de la Cazanul Nr. 6 din S.C. CET Govora S.A. prin S.C.EMPI Consult & Engineering
Realizarea unor Lucrari de Reabilitare Str. Adrian 2, 05873, Bucuresti
EMPI
CRESTEREA EFICENTEI INSTALATIEI DE DESPRAFUIRE

DE LA CAZANUL NR. 6 DIN S.C. CET GOVORA S.A.
PRIN REALIZAREA UNOR LUCRARI DE REABILITARE
STUDIU DE FEZABILITATE
Revizia 1
DIRECTOR
Mihai Popovici
 Decembrie 2006 
Cresterea Eficentei Instalatiei de Desprafuire de la Cazanul Nr. 6 S.C.EMPI Consult & Revizia 1 1 of 30
din S.C. CET Govora S.A. prin Realizarea unor Lucrari de Engineering
Reabilitare Str. Adrian 2, 05873, Bucuresti
EMPI
CUPRINS
Capitolul 1: Date generale

1.1 Denumirea investiţiei
1.2 Elaborator
1.3 Ordonatorul principal de credite
1.4 Autoritatea contractanta
1.5 Amplasamentul
1.6 Istoric
1.7 Planurile de dezvoltare ale CET Govora
1.8 Necesitatea si descrierea investiţiei
Capitolul 2: Date tehnice ale investitiei
2.1 Probleme generale de mediu
2.2 Descrierea instalatiei existente de desprafuire
2.2.1 Caracteristicile combustibilului de baza
2.2.2 Caracteristicile gazelor de ardere
2.2.3 Caracteristicile tehnice ale instalatiei de desprafuire existente
2.2.4 Date privind comportarea in exploatare
2.3 Obiectivele principale ale retehnologizarii instalatiilor de desprafuire
2.4 Cerinte si conditii tehnice privind retehnologizarea instalatiilor de reducere
a pulberilor din gazele de ardere de la cazanele de 420 t/h
2.4.1 Parametrii de baza pentru care se vor stabili soluţiile tehnice de retehnologizare
2.4.2 Cerinte si conditii tehnice pentru echipamentul mecanic al instalaţiilor de
2.4.3 Cerinte si conditii tehnice pentru echipamentului electric şi de automatizare al
instalaţiilor de desprăfuire electrică.
2.4.4 Parametrii funcţionali - constructivi ai instalaţiilor de desprăfuire electrică
2.4.5 Performantele instalatiilor de desprafuire dupa retehnologizare
2.5 Lucrări pentru retehnologizarea instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii
pulberilor din gazele de ardere de la cazanul nr. 6 de 420 t/h
2.5.1 Lucrări pentru echipamentul mecanic.
2.5.2 Lucrări pentru echipamentul electric şi de automatizare
2.6 Lucrări de construcţie
2.7 Plan general, amenajare teren şi căi de comunicaţii
2.8 Organizarea execuţiei lucrărilor de montaj
2.9 Date privind forţa de muncă
Capitolul 3: Analiza economico-financiara
3.1 Premizele analizei economico-financiare
3.2 Durata si esalonarea investiriilor
3.3 Evaluarea investitiilor
3.4 Evaluarea costurilor de exploatare si intretinere
EMPI
3.4.1 Costuri fixe

3.4.2 Costuri variabile
3.5 Evaluarea costurilor si veniturilor rezultate din activitatea SC CET Govora SA
3.6 Calculul amortizarii investitiei
3.7 Analiza cost-beneficiu
3.7.1 Prezentarea elementelor de baza.
3.7.2 Rezultatele analizei Cost-Beneficiu efectuate pentru investitia de
retehnologizare a electrofiltrelor de la cazanul 6 din CET Govora.
3.8 Analiza de sensibilitate
3.9 Consideratii finale si recomandari pentru realizarea investitiei
Capitolul 4: Finantarea investitiei
Capitolul 5: Avize şi acorduri
Capitolul 6: Norme de protecţia muncii, psi şi protecţia mediului
Capitolul 7: Concluzii
EMPI
CAPITOLUL 1 - DATE GENERALE
1.1 Denumirea investiţiei

Retehnologizarea instalaţiilor de reţinere a pulberilor din gazele de ardere de la cazanele
de 420 t/h pe lignit din cadrul SC CET Govora SA, în sensul reducerii concentraţiei de
pulberi din gazele de ardere emise în atmosferă la o valoare ce se încadrează în limitele
admise de legile în vigoare, cu reutilizarea structurii actuale a echipamentelor.
1.2 Elaborator
Studiul de fezabilitate privind retehnologizarea instalaţiilor de reţinere a pulberilor din
gazele de ardere de la cazanul Nr. 6 de 420 t/h pentru reducerea concentraţiei de pulberi
din gazele de ardere emise în atmosferă până la o valoare admisă de normele în vigoare,
este realizat de SC EMPI Consult & Engineering.
Activităţi şi servicii oferite de elaborator:
- Consultanţă şi inginerie pentru instalaţii si echipamente energetice,
- Studii de prefezabilitate si fezabilitate.
- Bilanturi energetice,
- Analize tehnico-economice
1.3 Ordonatorul principal de credite
Ordonatorul principal de credite este SC CET Govora
1.4 Autoritatea contractanta
Autoritatea contractanta este SC CET Govora cu statut de persoana juridică.
1.5 Amplasamentul
SC CET Govora SA este situata la 12 km de orasul Ramnicu Valcea, capitala judetului
Valcea, ocupând o suprafaţă de ... ha de teren.
Acest judet face parte din regiunea Oltenia, aflata in partea de sud-vest a Romaniei;
regiunea mai include pe langa Valcea si judetele: Dolj, Olt, Mehedinti si Gorj.
1.6 Istoric
Proiectarea si realizarea CET Govora a inceput in din anii '50, in etape succesive – et 0, et
I, et II si et III - odata cu dezvoltarea Platformei Chimice Rm. Valcea:
Etapa 0 - pusa in functiune inca din anii 1958 - 1959 – a fost dezafectata;
Etapa a - I-a - pusa in functiune in anii 1969 - 1970 cuprinde doua grupuri de 50 MW pe
gaz metan este casata si partial dezmembrata pentru a fi reutilizate unele echipamente;
Etapa a II-a pusa in functiune in anii 1973 - 1976, compusa din doua cazane de 420 t/h la
140 bar si 530 grd C pe gaze naturale si/sau pe pacura si doua turbine de 50 MW cu
condensatie si doua prize reglabile (la 10-16 bar si 0,5-2,5 bar);
Etapa a III-a - extinderea pe carbune a CET Govora - pusa in functiune intre 1986 si 1993,
formata din 3 cazane pe lignit de 420 t/h la 140 bar si 530 grdC si doua turbine de 50 MW
cu contrapresiune la 1,2 bar si priza reglabila la 10-16 bar.
In prezent sunt disponibile 5 cazane si 4 turbine care functioneaza pe bara colectoare
avand o capacitate de productie instalata de 2.100 t/h abur viu la 140 ata, o putere
electrica de 200 MW si o capacitate termica de 485 t/h abur industrial si 270 Gcal/h apa
fierbinte.
EMPI
In perioada 1997-1998 a avut loc separarea de RENEL si crearea companiei CET Govora.
Externalizarea din RENEL a avut ca scop principal satisfacerea cerintelor clientilor cu
privire la preturile produselor. Principalii clienti sunt Oltchim si Uzinele de Soda.
Furnizorul actual de combustibil (lignit) este exploatarea miniera Berbesti, aflata la
aproximativ 40 km vest de CET Govora; de aici carbunele este transportat pe cale ferata
catre centrala.
CET Govora se afla pe Platforma Industriala Sud, alaturi de Oltchim si Uzina de Soda
Govora. Ea este in clipa de fata una dintre companiile importante din zona si dezvoltarea
sa viitoare va avea un impact economic si social asupra intregii zone.
Principalii clienti ai CET Govora sunt Oltchim, Electrica si US Govora. Procentul de energie
furnizata in valoarea produselor acestor doua companii este mai mult decat semnificativ:
40% pentru SC Govora si 25 % pentru Oltchim.
De asemenea, CET Govora furnizeaza peste 98% din necesarul de incalzire si apa calda
menajera pentru populatie si pentru agentii comerciali din zona.
1.7 Planurile de dezvoltare ale CET Govora
Functionarea actuala a CET Govora se bazeaza in principal pe cele trei cazane pe lignit si
pe cele patru turbine de 50 MW, doua cu prize si contrapresiune si doua in condensatie si
prize reglabile. Trebuie mentionat ca cele doua turbine de condensatie si prize reglabile au
durata de viata depasita si pentru viitor poate fi luata in considerare doar o utilizare a lor ca
rezerva.
Pornind de la aceasta situatie, CET Govora are in vedere implementarea unui program de
retehnologizare si dezvoltare, principalele obiective fiind:
-Indeplinirea normelor UE referitoare la mediu corespunzator programului de
implementare;
-Cresterea eficientei functionarii si a costurilor;
-Cresterea vanzarilor de energie electrica la consumatori;
-Furnizarea sigura de abur si energie termica la consumatori.
In perioada 2005-2006 s-au efectuat de catre “MVV Consulting” studiile de prefezabilitate
si fezabilitate pentru retehnologizarea si dezvoltarea CET Govora.
In cadrul studiului de prefezabilitate s-a stabilit strategia generala de retehnologizre si
dezvoltatre si s-au analizat mai multe optiuni. S-a avut in vedere retehnologizarea
cazanelor arzand combustibil solid, inclusiv variante cu conversia de la arderea lignitului la
arderea huilei, reabilitarea turbinelor existente, dar si montatrea unor capacitati noi. In
privinta mediului, au fost abordate problemele privind desulfurarea si desprafuirea gazelor
de ardere si cele legate de depozitul de cenusa.
In cadrul studiului de prefezabilitate s-au evaluat 5 scenarii de reabilitare si dezvoltare a
CET Govora. Scenariile se caracterizeaza prin diverse tipuri de combustibil, tehnologii
diferite pentru producerea de energie electrica si termica, precum si prin diverse grade de
inlocuire a echipamentului existent in centrala cu echipament nou. Din compararea
optiunilor in ceea ce priveste avantajele si dezavantajele fiecareia, s-a ajuns la concluzia
ca merita retinute optiunile bazate pe reabilitarea echipamentului existent si dezvoltarea de
noi capacitati de productie.
In aceste optiuni se pastreaza structura generala existenta a centralei, crescand insa
capacitatea de productie pana la aproximativ 250 MW. Se reabiliteaza cele doua turbine de
contrapresiune si se instaleaza trei turbine noi cu o capacitate totala de cca. 150 MW
astfel:
 120-150 MW, turbina in condensatie cu prize,
 7.5 MW, turbina cu contrapresiune la 35 bar,
EMPI
 4.2 MW, turbina cu contrapresiune la 13 bar,

Din cele doua turbine de 50 MW in condensatie si prize se pastreaza turbina TA 4 ca
rezerva.
Cresterea puterii instalate la 250 MW are in vedre o crestere a vanzarii de energie electrica
in special pentru OLTCHIM.
Cele trei cazane pe carbune (420 t/h; 140 bar; 530 °C) sunt reabilitate impreuna cu
sistemele auxiliare, precum cel de curatare a gazelor de ardere, sistemele de control etc.
Se vor realiza masuratori continue ale concentratiilor de SO 2, NOx si praf din gazele
evacuate.
Capacitatea instalata a cazanelor este suficienta pentru a acoperi cererea de caldura si
energie electrica; nu exista insa cazan pe carbune de rezerva. Pe durata intretinerii,
reparatiilor sau in caz de avarie, este nevoie sa se puna in functiune cazanul (nereabilitat)
Nr. 4 pe gaz.
Pentru a satisface cerintele referitoare la emiterea in atmosfera a gazelor de ardere,
trebuie avut in vedere un procedeu de desulfurare a gazelor de ardere prin adaugarea de
hidroxid de calciu.
Toate sistemele auxiliare, cum ar fi cel de alimentare cu apa, sistemul intern de tevi si
conducte, prepararea apei fierbinti, sistemele de joasa si medie tensiune, turnurile de
racire si cladirea centralei sunt prevazute pentru reabilitare.
In cadrul studiului de fezabilitate s-au analizat in detaliu variantele bazate pe strategia
acestor optiuni. La momentul actual se are in vedere o varianta cu conversia Cazanului 7
pe huila si reabilitarea cazanelor 5 si 6 arzand in continuare lignit.
1.8 Necesitatea si descrierea investiţiei
Prezentul studiu de fezabilitate are ca obiect retehnologizarea electrofiltrelor de la caznul 6
functionand pe lignit. Necesitatea acestei investitii rezulta din angajamentele asumate de
CET Govora de a retehnologiza instalaţiile de reţinere a pulberilor din gazele de ardere de
la cazanele de 420 t/h nr.5, 6 si 7 în sensul realizării unei concentraţii de 50 mg/Nm 3
pulberi în gazele de ardere la evacuarea în atmosferă.
Prin studiile de prefezabilitate si fezabilitate pentru retehnologizarea si dezvoltarea CET
Govora, MVV Consulting a prevazut lucrari de retehnologizare ale electrofiltrelor cu
mentinerea structurii actuale: refolosirea partii mecanice, pastrarea carcasei, a instalatiei
interioare si a structurii de sustinere. Nu a fost considerata oportuna o solutie cu inlocuirea
completa a electrofiltrelor existente. Lucrarile de retehnologizare vor viza pentru partea
mecanica imbunatatiri la sistemele de distributie a gazelor de ardere si la sistemele de
scuturare a electrozilor de emisie si depunere. La partea electrica si de automatizare se
are in vedere inlocuirea sistemului de energizare si de comanda cu echipamente moderne
care sa asigure limitarea emisiei de pulberi in gazele de ardere la norma de 50 mg/ Nm3.
Prezentul studiu se va ocupa exclusiv de retehnologizarea instalatiilor de desprafuire de la
cazanul nr. 6, tinand cont de parametrii pe care ii va realiza acest cazan in urma reabiltarii
ce se va efectua in 2009, cazanul urmand a functiona in continuare pe lignit. Totusi trebuie
luata in calcul si posibilitatea luarii unei decizii ulterioare la nivelul anului 2008, de a se
realiza conversia de la arderea lignitului la arderea huilei.
Retehnologizarea electrofiltrelor cazanului nr. 6 este analizata separat, in cadrul acestui
studiu, in scopul de a devansa unele lucrari si de a atrage finantari in baza unor fonduri
nerambursabile. Studiul are ca scop justificarea accesarii acestor surse. Se va analiza
oportunitatea acestei investitii si a posibilitatii sustinerii ei din rezultatele financiare ale CET
Govora (din profitul realizat). Analiza si aprecierea performantelor acestei investitii vor fi
insa integrate in programul general de retehnologizare-dezvoltare al CET Govora. Acest
aspect va fi detaliat in cadrul analizei economico-financiare.
EMPI
Pe baza studiului de fezabilitate se vor intocmi caietele de sarcini pentru retehnologizare si

documentele de licitatie pentru desenarea contractorului care va executa lucrarile.
CAPITOLUL 2: DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

2.1 Probleme generale de mediu
Reglementarea Uniunii Europene aplicabila pentru limitarea emisiilor centralelor electrice
este „Directiva 2001/80/EC asupra limitarilor emisiilor in aer de anumiti poluanti proveniti
de la Instalatiile Mari de Ardere”. Directiva stabileste plafoanele si valorile-tinta de reducere
pentru diferiti poluanti de la uzinele existente in diferite state membre precum si valorile-
limita ale emisiilor pentru diferite tipuri de centrale electrice nou-construite si existente
pentru diferite tipuri de combustibil. Statele membre sunt obligate sa aplice reglementarile
prin sprijinirea programelor nationale. Statele membre vor determina penalitatile care se
vor aplica pentru incalcarea prevederilor nationale. Tabelul urmator prezinta emisiile limita
valabile pentru centrale avand marimea si tipul combustibilului pe care le are CET Govora.
Poluant Limita
SO2 400 mg/Nm³, sau daca limita nu este
indeplinita datorita proprietatilor
combustibilului o rata minima de
desulfurare de 94 %
NOx’ 400 mg/Nm³, din anul 2016: 200 mg/Nm³
Praf 50 mg/Nm³, la un continut de oxigen de 6%
in gaze uscate
Guvernul Romaniei a emis cateva decrete pentru trecerea de la reglementarile romanesti

la normele Uniunii Europene:
 Legea 137/1995 pentru protectia mediului inconjurator;
 Decretul nr. 541/2003 si HG 322/2005 pentru stabilirea masurilor de limitare a
emisiilor in aer pentru companii care exploateaza IMA;
 Decret (Ordonanta) pentru stabilirea termenilor de tranzitie si cantitatea de poluant
pentru fiecare centrala.
Reglementarile romanesti includ procesul de tranzitie cu toate masurile necesare pentru
indeplinirea reglementarilor prevazute pentru membrii Uniunii Europene pana in anul 2012.
CET Govora a elaborat un program pentru modernizare si reabilitare care cuprinde masuri,
investitii si un program de implementare. Acest program a fost aprobat de autoritatea
competenta. Principalele masuri incluse in program sunt reabilitarea cazanelor pe lignit,
inclusiv trecerea de la lignit la huila, retehnologizarea instalatiilor de desprafuire si
instalarea echipamentelor de desulfurare pentru toate cele 3 cazane pe carbune. Masurile
sunt impartite in mai multe faze si au fost programate sa inceapa in 2006 cu studii si
proiecte si sa fie finalizate in 2012 cu functionare completa si monitorizare.
Proiectele energetice nu mai pot fi abordate în afara unei analize riguroase a impactului pe
care instalaţiile energetice îl produc asupra mediului. Acest lucru implică o analiză mai
aprofundată a problematicii mediului, a economiei mediului şi evident a modului de
încadrare a proiectelor energetice în mediu.
2.2 Descrierea instalatiei existente de desprafuire
EMPI
Instalatiile de desprafuire sunt de tip LURGI si au fost puse in functiune in 01.01.1987,

odata cu cazanul nr. 6. Acest cazan a acumulat la pana 30.11.2006 110.230 ore de
functionare. Cazanul are doua instalatii de desprafuire fiecare avand cate 4 campuri.
Aceste instalatii au fost proiectate pentru cazane care ard lignit, performantele de proiect
asigurand obtinerea unei concentratii de cenusa in gazele de arderede 150 mg/Nm³.
Pana in prezent nu s-au efectuat lucrari de modernizare la aceste instalatii, ci doar reparatii
curente.
Principalele deficiente si incidente semnalate de-a lungul perioadei de functionare.
- scurturi nete (electrozi de emisie rupti) = 4;
- scurturi generate de cenusa pe campurile C1,C2,C3,C4 din Z1,Z2 = 60;
- cabluri IT-uri in scurt = 5 buc.
- izolatori de trecere rupti = 10 buc.
- axe scuturatori depunere rupte = 1 buc.
- rame scuturatori emisie desprinse = 2 buc.
- rame scuturatori depunere desprinse = 3 buc.
- motoare actionari emisie, depunere arse = 10 buc.
- reductoare scuturatori emisie inlocuite = 1 buc.
- reductoare scuturatori depunere inlocuite = 4 buc;
- pierderi ulei reductoare emisie, depunere;
- bloc electronic tablou comanda (TC) defect = 12 buc.
- clapete intrare-iesire canale nu izoleaza si se blocheaza mecanic;
- amestecatori hidraulici corodati;
- instalatia de incalzire palnii abur 6 ata corodata 100 %;
- oprire cazan din cauza scurturilor aparute (observare vizuala la cos);
- circuite apa spalare spre amestecatori corodate;
- sistemul de protectie usi inchidere nu mai functioneaza;
- USOL 800 A comanda agregate 2800 defect = 4 buc.
- USOL 400 A comanda agregate 1120 defect = 2 buc.
Instalaţiile aferente celor trei cazane pe lignit de 420 t/h au fost proiectate pentru
urmatoarele caracteristici de baza:
2.2.1 Caracteristicile combustibilului de baza
a. Tip combustibil: cărbune de tip lignit din mina Berbesti
b. Puterea calorifica inferioara: 1894 kcal/ kg
c. Conţinutul de cenuşă: 21,79%
d. Umiditatea totală: 40,75%
e. Conţinutul de sulf: 1,1%
2.2.2 Caracteristicile gazelor de ardere
a. Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 452.300 m3/h
b. Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 291.906 Nm3/h
c. Temperatura gazelor la intrare: 150C
d. Depresiunea gazelor in electrofiltru: 30 mbar
e. Conţinutul de cenuşă în gaze la intrare: 50 g/Nm3
f. Compozitia gazelor de ardere: 12,55% CO2, 6,9% O2, 80,55% N2
EMPI
Pentru parametrii de mai sus instalaţiile au fost proiectate să realizeze o

concentraţie de cenuşă la coş de 150 mg/Nm3 valoare admisă de normele în vigoare în anii
’80.
2.2.3 Caracteristicile tehnice ale instalatiei de desprafuire existente
Pentru fiecare cazan o instalatie de desprafuire a gazelor de ardere este formata din:
-Numar de electrofiltre 2/cazan

-Tip electrofiltre BS 672 Simbol 36/9/4x9/0,300 orizontale-uscate
-Numar de campuri 4/electrofiltru

-Numar de sectiuni electrice 6/electrofiltru; 12/cazan
-Numar de treceri pentru gaze 36/electrofiltru
-Pasul intre electrozi 300 mm
-Lungimea campului 4,32 m
-Inaltimea campului 9m
-Suprafata de depunere 11508 m2/electrofiltru
-Uniformizarea curgerii gazelor in racordul de intrare 3 ecrane perforate
-Tip electrozi de depunere CSV
-inaltime 9m
-latime 0,480 m
-grosimea tablei 1,25 mm
-Tip de scuturare pentru electrozii de depunere Cu ciocane, programata
-Tip electrozi de emisie
-camp 1 si 2 Isodyn B5
-camp 3 si 4 Fe - Stem
-lungime electrozi 1,5 m
-Tip de scuturare pentru electrozii de emisie Cu ciocane, continua
-Tip izolatori de sustinere Tronconici, portelan glazurat
-Inaltime izolatori 0,5 m
-Instalatia electrica de inlta tensiune este constituita
din echipamente produse de „Electrotehnica
Bucuresti”
-pentru campurile 1 si 2 AIT 2800 mA/111 kV; 1 AIT/camp
-pentru campurile 3 si 4 AIT 1120 mA/111 kV; 2 AIT/camp
-Tensiunea de alimentare la reţea 380/220V
EMPI
-Puterea electrica electrică 290 KW

-Consumul de abur (pentru încălzirea palniei) 1.300 kg/h
EMPI
2.3 Obiectivele principale ale retehnologizarii instalatiilor de desprafuire

Instalatiile actuale de desprafuire sunt uzate fizic datorita perioadei indelungate de
functionare si moral fiind concepute si realizate la nivelul anilor '80. Prin retehnologizarea
acestor instalatii se doreste indeplinirea urmatoarelor obiective:
- Reducerea emisiilor de particule la o valoare maxima de 50 mg/Nm3,
- Cresterea disponibiltatii si fiabiltatii instalatiei,
- Cresterea sigurantei in exploatare,
- Prelungirea duratei de viata cu minimum 15 ani,
- Monitorizarea continua a emisiilor.
2.4 Cerinte si conditii tehnice privind retehnologizarea instalatiilor de reducere a
pulberilor din gazele de ardere de la cazanele de 420 t/h
Pentru retehnologizarea instalatiilor existente de desprafuire a gazelor de ardere in scopul
obtinerii concentratiei de maxim 50 mg/Nm3 cenusa in gazele de ardere uscate evacuate la
cos, trebuie evaluate toate procesele care intervin in realizarea desprafuirii sub influenta
cimpului electric si anume:.
- ionizarea gazului ce strabate electrofiltrul şi formarea sarcinii ionice spatiale
realizata de electrozii de emisie ;
- electrizarea particulelor de praf;
- deplasarea particulelorelectrizate sub influenta fortei electrtice si captarea pe
placile colectoare ;
- captarea particulelor pe suprafaţa electrozilor colectori;
- scuturarea electrozilor de depunere.
Fenomenele care influenţează mişcarea particulelor în interiorul electrofiltrului sint de
natura electrica si gazodinamica.
Fenomenele electrice pot fi optimizate prin configurarea adecvata a elementelor interioare
si prin dimensionarea si conducerea adecvata a cimpului electric.
Tehnologiile actuale se bazeaza pe echipamente de inalta tensiune amplasate direct pe
electrofiltru (se elimina astfel cablele de inalta tensiune), avind posibilitati de reglaj
electronic avansat pentru conducerea cimpului electric.
Imbunatatireile gazodinamice constau in realizarea unei curgeri uniforme in electrofiltru , a
unor scapari de fluxuri de gaze cit mai mici in afara cimpului electric si in uniformizarea pe
cit posibil a densitatii pulberilor (in masura in care poate fi corelata cu uniformizarea
curentilor de gaze de ardere)
Principalele cerinte care trebuie indeplinite la retehnologizarea electrofiltrelor cazanului nr.

6 pe lignit din CET Govora sunt:
-Reutilizarea carcaselor actuale, reutilizarea si adaptarea echiparii interioare, dupa
expertizare
-Utilizarea unor agregate de inalta tensiune moderne
-Utilizarea unor tehnologii moderne de conducere a cimpului electric
-Consum optim pentru energizare si actionari,
-Eliminarea cablurilor de inalta tensiune,
-Uniformizarea curgerii gazelor in racordul de intrare si la iesirea din electrofiltre
-Conceptul de retehnologizare trebuie sa aiba la baza cu pastrarea structurii si
configuratiei existente.
-Exploatare si intretinere usoara, siguranta marita in exploatare.
EMPI
Retehnologizarea electrofiltrelor se va efectua avand la baza carateristicile tehnice ale

cazanului 6 reabilitat si caracteristicile combustibilului folosit dupa reabilitare.
2.4.1 Parametrii de baza pentru care se vor stabili soluţiile tehnice de
retehnologizare
Tip combustibil: cărbune de tip lignit din mina Berbesti
a. Puterea calorifica inferioara: 1894 kcal/ kg
b. Conţinutul de cenuşă: 21,79%
c. Umiditatea totală: 40,75%
d. Conţinutul de sulf: 1,1%
Caracteristicile gazelor de ardere
a. Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 452.300 m3/h
b. Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 291.906 Nm3/h
c. Temperatura gazelor la intrare: 150C
g. Depresiunea gazelor in electrofiltru: 30 mbar
h. Conţinutul de cenuşă în gaze la intrare: 50 g/Nm3
i. Compozitia gazelor de ardere: 12,55% CO2, 6,9% O2, 80,55% N2
2.4.2 Cerinte si conditii tehnice pentru echipamentul mecanic al instalaţiilor de
desprăfuire electrică
1. Uniformizarea curgerii gazelor de ardere in electrofiltre.
2. Realizarea unor dispozitive de scuturare a cimpurilor independente intre ele.
3. Rigidizarea sistemelor de lectrozi pentru mentinerea constanta a ecartului intre
electrozi in timpul functionarii electrofiltrelor.
4. Utilizarea unor agregate de inalta tensiune cu amplasre pe electrofiltru,implicind
sutinerea mecanica a acestora pe acoperis.
5. Monitorizarea cenuşii evacuate la coş prin dotarea electrofiltrelor cu aparate de
măsură continuă a concentraţiei de cenuşă (opacimetre).
6. Realizarea unui acces imbunatatit la elemntel care necesita intretinere
(scuturartori, aparate de masura)
7. Dotarea buncărelor de cenuşă ale electrofiltrelor cu sesizoare de nivel praf.
2.4.3 Cerinte si conditii tehnice pentru echipamentului electric şi de automatizare al
instalaţiilor de desprăfuire electrică.
1. Utilizarea pentru fiecare cimp al elctrofiltrelor a cite doua agregate de inalta
tensiune de tipul cu funcţionare în regim de comutaţie de înaltă frecvenţă.In total
pentru cel doua electrofiltre vor fi 16 agregate.Agregatele vor trebui sa aiba inclus
tablou de comanda cu procesor incorporat.Punerea la pamint trebuie sa se faca
individual, pentru fiecare agregat, astfel incit separatorul de punere la pamint
trebuie sa fie incorporat in agregat.
Echipamentele de înaltă tensiune trebuie sa fie construite pentru funcţionare în
mediu exterior, montate pe acoperişul electrofiltrelor.
In dotarea echipamentelor trebuie inclusa o consolă operator portabilă pentru
configurarea parametrilor de înaltă tensiune.
Echipamentele trebuiesc interconectate prin reţea de comunicaţie cu un sistem de
control la distanţă
Echipamentele trebuie sa realizeze următoarele funcţii:
- stabilirea automată a parametrilor secundari optimi pentru alimentarea
cu înaltă tensiune a câmpurilor electrofiltrelor pentru asigurarea unei
eficienţe maxime a desprăfuirii;
EMPI
evolutia regimuri de funcţionare prestabilite definite (limite de curent, de

-
tensiune, etc.)
- evolutia dupa necesitati in regim de conducere a cimpului cu impulsuri
reglabile (în timp, amplitudine);
- controlul si comanda din echipament a dispozitivelor de scuturare;
- posibilitatea de a transmite prin reţeaua de comunicaţie proprie a
principalilor parametri de funcţionare;
2. Utilizarea unor dulapuri de automatizare moderne, care sa fie amplasate in
camera de comanda electrofiltre.Acestea vor afisa parametrii caracteristici de
functionare si vor permite comanda actionarilor, setarea parametrilor de proces
3. Centralizarea proceselor in CCT prin comunicarea la distanta cu dulapurile de
automatizare din camera de comanda electrofiltre.
Statia centrala din CCT va permite preluarea comenzilor pentru conducerea
electrofiltrelor, monitorizaea functionarii.
2.4.4 Caracteristici funcţionale - constructive ale instalaţiilor de desprăfuire electrică
propuse dupa reabilitare
Pentru efectuarea lucrărilor instalaţiile de desprăfuire electrică aferente cazanului nr. 6 de
420 t/h se propun urmatoarele caracteristici:
Caracteristici constructive:
Nr. de electrofiltre pe cazan: 2
Nr. de câmpuri/electrofiltru: 4
Nr. de treceri pentru gaze: 36/ electrofiltru
Pasul între electrozii de depunere: 300 mm
Lungimea activă a câmpului: 4,32 m
Înălţimea activă a câmpului: 9m
Suprafaţa de depunere: 11508 m2/ electrofiltru
Nr. de secţiuni electrice: 8/ electrofiltru
Tipul electrozilor de depunere: CSW
- înălţimea activă: 9m
- lăţime: 0,480 m
- grosime tablă: 1,25 mm
- nr. şi tipul scuturării depunere: 2/câmp; 8/electrofiltru
cu ciocane, programat`în toate câmpurile
- Tipul electrozilor de emisie:
 în câmpul 1 şi 2: ISODYN B5
 în câmpul 3 şi 4: Fe Stern
- Nr. şi tipul scuturării emisie: 4/ câmp; 16/ electrofiltru
cu ciocane programată în toate câmpurile
- Tipul izolatorilor de susţinere: tronconici din porţelan glazurat
H= 500 mm
- Tipul echipamentului de înaltă tensiune: monobloc cu funcţionareîn regim
de comutaţie de înaltă
frecvenţă şi sistem de pulsare
- Nr. de echipamente de IT: 2/ câmp; 8/ electrofiltru
16/ instalaţie de desprafuire
- Amplasare echipament de IT: pe acoperişul electrofiltrelor
Caracteristici functionale:
EMPI
. Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 452.300 m3/h

Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 291.906 Nm3/h
Temperatura gazelor la intrare: 150C
Depresiunea gazelor in electrofiltru: 30 mbar
Conţinutul de cenuşă în gaze la intrare: 50 g/Nm3
Compozitia gazelor de ardere: 12,55% CO2, 6,9% O2, 80,55% N2
2.5 Lucrări pentru retehnologizarea instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii

pulberilor din gazele de ardere de la cazanul nr. 6 de 420 t/h
2.5.1 Lucrări pentru echipamentul mecanic.
Demontari:
- demontarea a axelor de scuturare depunere

- demontarea izolatiei termice a carcasei
- demontarea parţială a tablelor perforate de uniformizare flux pentru
inlocuirea cu dispozitive de uniformizare noi
Inginerie-proiectare:
-efectuarea expertizei tehnice (in principal la carcasa, electrozi, izolatori, canale
gaze ardere amonte-aval, structura de sustinere)
- elaborarea proiectelor tehnice
-elaborarea documentatiilor de executie
-asistenta tehnica la executie si montaj
Procurare , montaj, reparatii:
-procurare si montaj electrozi depunere si electrozi emisie noi (in functie de

rezultat expertiza)
-adaptari carcasa si sustineri interioare,inlocuirea izolatorilor de sustinere (dupa
caz)
-realizare dispozitive de sustinere agregate IT pe acoperis , consolidari caracasa
-reparatii cu inlocuiri partiale pereti carcasa si canale de aer si gaze de ardere
-procurare si montaj actionari, axe si organe de scuturare
-executie rigidizari rame si panouri electrozi
- executie si montaj rpere uniformizare curgere
-montaj mecanic echipamente de masura de cim (opacimetre, sesizoare de nivel
cenusa
EMPI
2.5.2 Lucrări pentru echipamentul electric şi de automatizare
Demontari:
- demontarea dulapurilor DSA din camera de înaltă tensiune
- demontarea distribuţiei de înaltă tensiune
Inginerie-proiectare:
- efectuarea expertizei tehnice;
- elaborarea proiectului tehnic;
- elaborarea proiectului de execuţie;
- elaborarea programelor software pentru microprocesoare
- elaborarea de instrucţiuni de exploatare,întreţinere şi reparaţii;
- asistenţă tehnică la execuţia şi montajul
- asistenţă tehnică la punere în funcţiune şi probe, asistenta tehnica la
receptie
Procurare si montaj:
- procurare si montaj echipamente IT
- Inlocuiri echipament comutatie joasa tensiune in dulapuri distributie (in functie
de rezultate expertiza tehnica) instalare echipamente comutatie suplimentare
- procurare si montaj distributie IT in grinzile acoperisului electrofiltrului
- procurare cabluri de joasă tensiune
- procurare cabluri de semnalizare si comunicaţie
- procurare si montaj confecţii metalice protejate anticoroziv (jgheaburi cable
si suporti), pozare cable
- procurare si instalare dulapuri de comandă şi semnalizări;
- procurare si instalare echipament pentru statia centrala comanda si
monitorizare CCT
- procurare si montaj aparatura de masura de cimp
Probe
Cadrul general al probelor de functionare este urmatorul:
- probe preliminare de functionare dispozitive scuturare

- probe preliminare electrice cu echipamentele înaltă tensiune şi dulapurile de
comandă şi semnalizări;
- probe de functionare de anduranta si performanta.
In organizarea activitatii de probe se a tine seama si de sistemul de teste proriu furnizorului
de echipament
2.6 Lucrări de construcţie

Soluţiile tehnice au în vedere refolosirea părţii mecanice a electrofiltrelor existente cu
păstrarea aceluiaşi design pentru carcasă, pentru instalaţia interioară şi pentru structura de
susţinere. Pentru aplicarea acestor soluţii de modernizare nu sunt necesare lucrări de
construcţie.
EMPI
Camera electrică a electrofiltrelor se foloseşteîn continuare, efectuându-se amenajări,

reabilitarea utilităţilor şi realizarea frontului pentru amplasarea echipamentelor noi,în funcţie
de situaţia adoptată/ specifică fiecărui grup.
2.7 Plan general, amenajare teren şi căi de comunicaţii
Investiţia se va realizaîn incinta actuală a CET Govora. Pentru aplicarea soluţiilor tehnice a
instalaţiilor de desprăfuire electrică aferente cazanlui Nr. 6 de 420 t/h nu sunt necesare:
- lucrări de amenajări teren;
- lucrări de căi de comunicaţii, acestea existândîn prezent.
2.8 Organizarea execuţiei lucrărilor de montaj
Pentru realizare tuturor lucrărilor pentru instalaţiile de desprăfuire electrică aferente
cazanului nr. 6 de 420 t/h privind reducerea pulberilor din gazele de ardere evacuate la coş
nu sunt necesare lucrări speciale pentru organizarea execuţiei lucrărilor de montaj,
deoarece CET Govora dispune de magazii pentru depozitarea echipamentelor de inalta
tensiune, aparataj de automatizare, armaturi, saltele de vata minerala pentru izolaţii şi
platforme de montaj pentru depozitarea şi asamblarea echipamentului mecanic nou.
2.9 Date privind forţa de muncă
Pentru exploatarea instalaţiilor de desprăfuire electrică de la cazanul nr. 6 de 420 t/h după
efectuarea tuturor lucrărilor prevăzute în studiul de fezabilitate nu sunt necesare posturi de
lucru, nici şcolarizare de personal suplimentar. Se va folosi personalul existent care va fi
instruit pentru exploatarea si intretinerea echipamentelor noi si retehnologizate.
Personalul aferent: exploatarea se face de catre operatorul statiei Bagger, ventilatoare de
aer, ventilatoare de gaze arse, electrofiltre: 1 post x 5 ture
EMPI
CAPITOLUL 3: ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

3.1 Premizele analizei economico-financiare
La baza analizei economico-financiare au stat o serie de ipoteze si premise, care sunt detaliate in
cele ce urmeaza.
-Optiunea de reabilitare a CET Govora cu reabilitare C5 si C6 pe lignit, C7 conversie pe lignit,
reabilitare DKUL 50 si 3 turbine noi, desulfurare, deposit de cenusa, etc.
-Analiza se efectueaza pentru un singur cazan. Pentru a efectua aceasta analiza trebuie stabilite
niste premise si ipoteze, prezentate in cele ce urmeaza.
-Pentru analiza se considera Cazanul 6 ca functionand in cadrul unui bloc energetic (fictiv) prin
asocierea la consumul anual de combustibil si la debitul de abur produs a unei energii electrice
produse/vandute si a unei energii termice produse/vandute anual. In mod asemanator se
repartizeaza si cota de servicii interne, costurile cu personalul, alte costuri, etc. Fiind vorba de o
centrala cu functionare pe bare colectoare aceasta repartizare a consumurilor, productiilor, etc. pe
un bloc comporta niste aproximari si posibile erori. Aceste aproximari trebuie sa fie suficient de
corecte pentru a nu influenta negativ rezultatul analizei.
-Functionarea actuala se bazeaza pe datele furnizate de CET Govora pe anii 2003, 2004, 2005 din
care se configureaza un regim mediu, folosit in analiza pentru anul 2007 cand cazanul 6 este inca
nereabilitat.
-La stabilirea regimului blocului fictiv bazat pe Cazanul 6, pentru anii viitori trebuie sa se tina seama
de reabilitarea cazanului 6, dar si de reabilitarea intregii centrale, care va influenta performantele de
producere a energiei electrice si termice asociate acestui cazan. Desi analiza cost-beneficiu se face
pentru investitia privind retehnologizarea Electrofiltrelor, ea trebuie sa fie integrata in graficul si
strategia de reabilitare si dezvoltare a CET Govora. Retehnologizarea EF era prevazuta oricum in
strategia de reabilitare (adica in fondurile necesare si in graficul respectiv), acum doar se doreste
folosirea unei oportunitati de a obtine fondurile respective din alte surse. SF are rolul de a justifica
accesarea acestor surse. Aceste fonduri, indifferent daca vor fi total sau partial nerambursabile, in
cadrul analizei vor fi considerate ca finantare din resurse proprii.
-Regiml de functionare dupa reabilitarea cazanului 6, conform SF – Completare (Optiunea 6), are la
baza urmatoarele:
 Cresterea de vanzari la energia electrica (cca. 2-2.5 ori fata de 2004),
 Mentinerea vanzarilor de abur industrial la nivelul anului 2004,
 Mentinera vanzarii de agent termic pentru populatie la ivelul anului 2004,
 Cresterea randamentului cazanului la arderea lignitului de la 79-81% la 85%,
 Aducerea cotei serviciilor interne de la 22-24% la 10%,
 Cresterea timpului anual de functionare la cca. 7600 ore,
 Obtinerea unor preturi de vanzare competitive pentru energia electrica (42 Euro/MWh) si
energia termica (pentru incalzire un pret de 28-30 Euro/Gcal, iar pentru abur un pret de 15.5
Euro/Gcal, conform studiului MVV Consulting)
-Analiza privind investitia de reabilitare a EF se va face probabil pe 15 ani (se poate si pe 10) si se
va stabili ce se intampla cu “blocul 6” in fiecare an:
 Anul 2007: Cazanul 6 functioneaza pe lignit si se efectueaza retehnologizarea
EF si o reparatie capitala pentru a asigura functionarea cazanului pana la
reabilitare. Aceste lucrari pot dura cca. 4-6 luni, in restul anului cazanul va
functiona cu performantele din anii anteriori. Producerea de energie electrica si
termica va avea aceleasi performante (in aceasta perioada se monteaza cele 2
turbine de contrapresiune). Putere medie va ramane cea care este in present
(120-130 MW).
EMPI
 Anul 2008: Cazanul 7 este oprit pentru retehnologizare si conversie pe huila. In

acest an Cazanul 6 si blocul fictiv functioneaza in aceleasi conditii ca in 2007.
Cele doua turbine noi in contrapresiune intra in functiune si se functioneaza cu
o putere medie de 136 – 140 MW. Cazanul 7 fiind oprit, productia de abur pe
cazanul 6 trebuie sa creasca si d asemenea vanzarea de energie electrica
asociata cazanului 6. Eficienta producerii energiei electrice si termice prin
darea in folosinta a celor doua turbine noi de contrapresiune, va creste usor.
 Anul 2009: Cazanul 6 este oprit pentru retehnologizare. In acest an se va
considera ca blocul fictiv nu functioneaza, deci nu are cheltuieli cu
combustibilul si nici venituri din vanzari. Probabil doar cheltuieli cu personalul.
Desigur in acest an sunt investitiile pentru reabilitare cazan, dar noi nu
analizam aceasta investitie. Insa in analiza pentru EF nu putem face abstractie
de faptul ca in acest an cazanul este oprit. Tot in acest an se instaleaza turbina
in condensatie (puterea medie pe centrala si in acest an este 136-140 MW).
 Anul 2010: Se opreste cazanul 5 pentru retehnologizare. Tot din acest an
functioneaza si turbina de condensatie si va trebui apreciata o noua
imbunatatire a eficientei de producere a energiilor asociate cazanului 6.
Cazanul 6 va functiona cu un consum de combustibil mai mic prin cresterea
randamentului la 85%. Puterea medie in acest an va creste la 230 MW. In
acest an, cu cazanul 5 oprit, cazanele 6 si 7 reabilitate vor trebui incarcate
pentru a putea realiza o putere cat mai aproape de 230 MW si astfel crescute
vanzarile de energie electrica. Este plauzibil pentru 2010 a se cont ape o
putere medie de aproximativ 200 MW.
 Anii 2011 si 2012: anii in care se finalizeaza reabilitarea CET Govora. Din
punctual de vedere al analizei efectuate pentru retehnologizarea electrofiltrelor
cazanului 6, trebuie apreciate valorile finale privind eficienta centralei si
respectiv eficienta energiilor asociate cu cazanul 6.
-Se va stabili o prognoza pentru timpul de functionare al “blocului 6”. Pentru 2007 se va tine cont de
perioada de oprire pentru RK si retehnologizare electrofiltre, iar pentru 2008 se va lua in considerare
o crestere a numarului de ore de functionare fata de media anilor precedenti. In 2009 blocul va fi
oprit, iar pentru anii urmatori se va tine cont de prognoza studiului MVV considerandu-se un timp de
functionare de 6700-7000 ore pe an.
-In functie de previziunile cunoscute se va lua in calcul evolutia pretului la combustibili si pretul de
vanzare pentru eneria electrica si termica, pentru calculul cheltuielilor si veniturilor pe perioada
analizata
-In analiza se va considera ca finantare din surse proprii (indiferent ca total sau partial vor fi fonduri
nerambursabile), deoarece pentru justificarea investitiei conteaza rentabilitatea acesteia si faptul ca
aceasta investitie ar putea fi sustinuta din profitul net al “blocului 6”. In analiza nu se vor lua in calcul
finantari din imprumuturi bancare
Relevanta acestei analize depinde de corectitudinea ipotezelor legate de functionarea viitoare a
“blocului 6” privind timp de functionare, performante (cazan si energii asociate), pretul
combustibililor, pretul de vanzare al energiilor, etc.
3.2 Durata si esalonarea investiriilor
In anul 2007 se efectueaza o reparatie capitala a cazanului nr. 6 si in cadrul acesteia se executa si
retehnologizarea Electrofiltrelor. Aceasta reparatie capitala va asigura functionarea cazanului pana
la reabilitarea din anul 2009, conform strategiei de retehnologizare si dezvoltare a CET Govora.
Aceste lucrari sunt prevazute a dura aproximativ 4-6 luni. Se mentioneaza ca perioada aleasa
trebuie sa tina cont de faptul ca executia si procurarea echipamentelor noi pentru retehnologizarea
electrofiltrelor este estimate la circa 6 luni de la lansarea comenzii si ca este de dorit ca lucrarile la
cazan sa se termine inainte de inceperea sezonului de incalzire urbana.
EMPI
3.3 Evaluarea investitiilor

Valoarea totala a investitiei a fost apreciata pe baza volumului de echipamente noi si a
lucrarilor ce au fost detaliate in paragraful 2.5.
Valoarea totală a investiţiei in Euro, la cursul mediu din 2006 de 3.5 lei/euro este de
2.760.000 Euro, din care 870.000 Euro valoarea pentru Constructii, Montaj si Proiectare.
Precizia de evaluare a acestor investitii este de ± 15%.
Această valoare repartizată pe structura de cheltuieli se prezintă astfel:
1.
Lucrări de construcţii şi instalaţii .............................................. 255.000 Euro
2.
Lucrări de montaj ...................................................................... 607.500 Euro
3.
Lucrari de proiectare 96.600 Euro
4.
Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale ....................... 1.788.900
Euro
5. Alte cheltuieli ........................................................................... 32.000 Euro
TOTAL GENERAL (fără TVA).................................................... 2.780.000 Euro
In Anexa Nr. Este prezentat Devizul General.
3.4 Evaluarea costurilor de exploatare si intretinere
Costurile de exploatare si intretinere au in componenta costuri fixe si variabile. Costurile
fixe se refera in general la cheltuielile cu forta de munca si cheltuielile legate de
intretinere. Costurile variabile depind de nivelul productiei si se refera in general la
cheltuielile cu combustibilul si alte materiale necesare procesului de productie. In cazul
sectorului energetic ele sunt proportionale cu productia de energie electrica si termica.
Cheltuielile cu combustibilul pot fi de 70-80% din cheltuielile totale de productie, de aceea
este foarte important ca producerea energiei electrice si termice sa se faca cu eficiente
cat mai bune.
3.4.1 Costuri fixe
a. Costul manoperei
Aceste costuri au fost puse la dispozitie de catre CET Govora, ca o valoare medie a
acestor cheltuieli in anii 2003 – 2005. In cadrul analizei s-a considerat constanta aceasta
valoare pe toata durata analizei.
b. Costul pentru intretinere
Si aceste costuri au fost puse la dispozitie de CET Govora si au fost considerate
constante pe durata analizei, medie a anilor 2003 – 2005. In Tabelul Costuri si venituri,
apar ca “Total alte cheltuieli fixe”.
3.4.2 Costuri variabile
a. Costul combustibilului
Calculul privind costul combustibilului a luat in considerare o functionare a caznului pe
lignit in proportie de 90% si pe gaze naturale (suport) in proportie de 10%. Regimul de
functionare si prognoza de consum de combustibil este cea luata in calcul in cadrul
studiului de fezabilitate efectuat de MVV Consulting. Aceste prognoze sunt prezentate in
tabelele din Anexe.
Pentru lignit s-a folosit pretul de 7.97 E/MWh, iar pentru gaze naturale pretul de 18.46
E/MWh.
EMPI
b. Costul materialelor
Apar in tabelul “Costuri si venituri” ca “Total alte cheltuieli variabile”. Pe baza valorilor
furnizate de CET Govora pentru perioada 2003 – 2005 s-au calculat ca procent din
cheltuielile cu combustibilul.
Indicatorii specifici pentru calculul costurilor de exploatare si intretinere sunt introdusi pe
foi de calcul EXCEL incluse in cartile EXCEL corespunzatoare analizei cost-beneficiu. Pe
baza acestora si a productiilor de energie electrica, termica si de abur, introduse pe
aceleasi foi de calcul, se face calculul cheltuielilor de exploatare si intretinere. Acestea
sunt copiate in mod automat in foile de calcul in care se efectueaza analiza cost-
beneficiu. Pentru detalii se va consulta subcapitolul 3.7.
3.5 Evaluarea costurilor si veniturilor rezultate din activitatea SC CET Govora SA
 Rezultat curent al exercitiului (profitul) inainte de calculul taxei pe profit,
3.6 Calculul amortizarii investitiei

Durata de amortizare a cazanului nr.6 este de 18 ani. Electrofiltrele nu sunt constituite fonduri fixe
separate, ci fac parte din ansamblul cazanului.
Pentru investitia privind retehnologizarea electrofiltrelor se considera aceeasi durata de amortizare
de 18 ani.
Pentru calculul amortizarii a fost luata in consideratie schema de amortizare liniara, avand
la baza coeficientii de depreciere utilizati de CET Govora, de 3,85 % pe an. La sfarsitul
perioadei de analiza, de 15 ani, a fost calculata valoarea reziduala a invetitiei, de
1.162.175 Euro.
3.7 Analiza cost-beneficiu
Analiza Cost-Beneficiu are la baza un concept conform caruia se realizeaza aducerea in
prezent a unor sume ce se vor realiza in viitor. Operatiunea prin care se determina marimea la
un moment dat a unei sume ce trebuie primita la un anumit moment in viitor se numeste
actualizare (scontare), iar nivelul dobanzii luat in calcul pentru determinarea valorii actuale
se numeste rata de actualizare (rata de scontare).
Actualizarea se face prin inmultirea valorilor respective cu factorul de actualizare (Z).
Z = 1 / (1 + a) h
Astfel valoarea actuala se calculeaza cu ajutorul reletiei:
PV = FV h x 1 / (1 + a) h
PV = valoarea actuala (Present Value)
FV h = valoarea viitoare la sfarsitul anului h (Future Value)
Rata de actualizare (a) este valoarea profitului pe care il aduce o unitate valorica investita
in curs de un an. In conditii normale valoarea acestui coeficient pentru investitiile
energetice, in conditiile actuale ale tarii noastre, este de 12%. In calcule se pot lua uneori si
alte valori apropriate (ex: 10; 15). Valoarea lui (a) este specifica pentru anumite ramuri
industriale si tari. In formula factorului de actualizare rata de actualizare se exprima in
valoare absoluta din 1 (ex: 0,10; 0,15)
3.7.1 Prezentarea elementelor de baza.
a. Angajamentul de capital (Kt a)
Acest indicator exprima costurile initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de
productie proiectate si costurile ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora
EMPI
(costuri de productie), exclusiv amortismentul. Aceste costuri sunt exprimate in valoare

actuala, la un moment de referinta, de regula momentul inceperii lucrarilor de investitii.
Orizontul de timp pentru calculul capitalului angajat este, durata de executie a lucrarilor de
investitii (d) si durata eficienta de functionare (D) sau o perioada de calcul conventionala
(de obicei 10 sau 15 ani).
d+D
K t a = I t a + C t a = ∑ (I h + C h) x 1 / (1 + a) h
h=1
unde:
K t a = angajamentul total de capital (totalul capitalului angajat), actualizat la momentul n,
I t a = investitiile totale actualizate la momentul n,
C t a = costurile totale actualizate la momentul n,
I h = investitii anuale,
C h = costurile anuale exclusiv amortismentul,
a = rata de actualizare,
d = durata de executie a lucrarilor de investitii (ani),
D = durata eficienta de functionare a obiectivului (ani),
h = numarul de ani de la inceperea investitiei.
Se mai poate scrie:
d+D
K t a = ∑ K h x 1 / (1 + a) h
h=1
unde: K h = I h + C h angajamentul de capital anual.

b. Venitul net total actualizat (VN t a). (In limba engleza Net Present Value – NPV)
Venitul net actualizat (VN a) caracterizeaza in valoare absoluta, aportul de avantaj
economic al unei investitii, sau castigul investitorului pentru capitalul investit in proiectul
respectiv exprimat in valoare neta actualizata.
VN h = V h – (I h + C h) = V h – K h
Unde:
VN h = venit net annual,
d+D
VN t a = ∑ VN h x 1 / (1 + a) h
h=1
c. Profitul brut anual (P b h)

P b h = V h – (C h + A h)
A h = costul anual al amortismentelor
d. Profitul net anual (P n h)
P nh = P bh - P bh x i p
i p = impozitul pe profit
e. Cash flow total actualizat (CF ta).
CF h = I h + VN h = V h – C h
EMPI
CF h = cash flow annual si reprezinta suma de care se dispune annual pentru

autofinantare, provenita din vanzarea productiei.
d+D
CF t a = ∑ CF h x 1 / (1 + a) h
h=1
CF t a = cash flow total actualizat.

f. Indice de profitabilitate (K)
Indicele de profitabilitate este raportul dintre venitul net total actualizat si fondurile totale de
investitii:
K 1 = VN ta x 100 / I t
Sau raportul dintre venitul total actualizat si investitiile totale actualizate (cand investitia se
desfasoara pe parcursul a mai multor ani):
K 2 = VN t a x 100 / I t a
Sau, raportul dintre cash-flow-ul total actualizat si investitia totala actualizata – indicele de
profitabilitate actualizat:
K a = CF t a / I t a = (I t a + VN t a) = 1 + VN t a / I t a
g. Rata interna de profitabilitate (RIR)
Rata interna de rentabilitate este rata de actualizare pentru care venitul net total actualizat
este zero sau, rata interna de rentabilitate este rata de actualizare (a) care face ca pe
perioada totala (d+D), valoarea totala actuala a veniturilor din vanzarea productiei sa fie
egala cu suma costurilor totale de investitii si de exploatare actualizate – angajamentul de
capital K t a. RIR se calculeaza prin iteratii successive, pornind de la o valoare minima a
ratei de actualizare, cu rate din ce in ce mai mari, pana cand VN t a devine egal cu zero.
RIR este inclusa in formulele EXCEL si se calculeaza automat in foile EXCEL.
h. Timpul de recuperare brut al investitiei (TRB)
TRB = I t / P b h (ani)
i. Timpul de recuperare brut actualizat al investitiei (TRB a)
TRB a = I t a / P b h a (ani)
j. Timpul de recuperare net al investitiei (TRN)
TRN = I t / P n h (ani)
k. Timpul de recuperare net actualizat al investitiei (TRN a)
TRN a = I t a / P n h a (ani)
3.7.2 Rezultatele analizei Cost-Beneficiu efectuate pentru investitia de
retehnologizare a electrofiltrelor de la cazanul 6 din CET Govora.
Analiza cost-beneficiu este efectuata cu ajutorul unor foi de calcul Excel, sistematizate in
carti Excel.
Detalii asupra analizei cost-beneficiu sunt prezentate in Anexa 3.
Variantele de baza au fost analizate in urmatoarele conditii:
EMPI
 Rata de actualizare: 12%, 15%

 Durata de analiza: 15 ani
 Cota de impozitare a profitului: 16%
3.8 Analiza de sensibilitate

A fost facuta analiza de sensibilitate pentru varianta cea mai performanta. Analiza de
sensibilitate a constat din analiza cost-beneficiu facuta dupa modificarea urmatoarelor
date de intrare:
 Rata de actualizare
Au fost utilizate valorile 10% si 15%, fata de 12% in varianta de baza.
 Cota imprumutului bancar
 Dobanda imprumutului bancar
A fost majorata la 12%, fata de 10% in varianta de baza.
3.9 Consideratii finale si recomandari pentru realizarea investitiei

4.1
CAPITOLUL 4: FINANŢAREA INVESTIŢIEI

Pentru realizarea lucrarilor de retehnlogizare la instalatiile de desprăfuire electrică pentru
obţinerea concentraţiei de 50 mg/Nm3 pulberi în gazele de ardere evacuate la coş de catre
cazanlu de 420 t/h nr. 6 finanţarea va fi asigurată de:
- SC CET Govora din surse proprii;
- Surse atrase
CAPITOLUL 5: AVIZE ŞI ACORDURI
Avizele şi acordurile necesare avizării investiţiei, potrivit legislaţiei în vigoare sunt:

Etapa I:
- Avizul ordonatorului principal de credite: Se obţine de către SC CET Govora
SA
- Certificatul de urbanism: pentru avizarea investiţiei beneficiul, SC CET Govora
SA va utiliza certificatul de urbanism existent deoarece aplicarea soluţiilor
tehnice de modernizare a instalaţiilor de desprăfuire electrică nu implică lucrări
de construcţii.
Etapa II:
Pentru avizarea investiţiei este necesar să fie adaptate următoarele avize şi
acorduri existente cerute de la caz la caz prin certificatul de urbanism.
- Aviz Prevenire şi Stingere a incendiilor: se obţine de beneficiar ca urmare a
cererii din certificatul de urbanism;
- Aviz Protecţie Civilă: se obţine de beneficiar, urmare a cererii din certificatul de
urbanism;
EMPI
- Autorizaţie sanitară: se obţine de beneficiar, urmare a cererii din certificatul de

urbanism;
- Autorizaţie de mediu: se obţine de beneficiar, urmare a cererii din certificatul de
urbanism;
- Autorizaţie de Gospodărire a Apelor: se obţine de beneficiarul, SC CET Govora
SA.
CAPITOLUL 6: STANDARDE SI PRESCRIPTII DE REFERINTA

La pornirea instalaţiilor de desprăfuire electrică, precum şi în exploatare, la efectuarea
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţia
muncii prezentate în continuare precum şi toate instrucţiunile de NTSM specifice
centralelor electrice şi locului de muncă.
La exploatarea instalaţiilor de desprăfuire electrică este obligatorie respectarea tuturor
normelor de tehnica securităţii muncii valabile pe plan naţional şi local şi specifice
exploatării,întreţinerii şi reparaţiilor instalaţiilor ce lucrează cu echipament electric de joasă
şiînaltă tensiune, instalaţiilor prin care se vehiculează gaze cu temperaturi ridicate; de
asemenea pentru instalaţii ce vehiculează praf fierbinte, care au organe în mişcare sau
care presupun lucrul laînălţime, etc.
În acest scop se vor respecta prevederile următoarelor acte normative:
PE 006/1981 - Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile MEE;
PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere şi dotareîmpotriva incendiilor - Vol.1,
Vol.2 şi Anexe
PE 205/1981 - Norme de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor
electrice
- Norme de protecţia muncii pentru instalaţiile electrice din centrală.
În afara acestor norme specifice se vor respecta:
- Norme republicane de protecţia muncii
- PE 118/1992 - Regulamentul general de manevre în instalaţiile
electrice
- PE 213/1994 - Regulamentul general de manevre în instalaţiile
termomecanice şi hidromecanice
- Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuirea
energiei
electrice - MMPS ordin 734/2000
- Nomenclator de verificări, încercări şi probe privind montajul, punerea
în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice nr.PE
003/1979;
- Regulament pentru analiza şi evidenţa incidentelor şi avariilor din
instalaţiile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi a
căldurii
nr.PE 005/1989;
- Legea protecţiei muncii nr.90/1996;
- Legea privind protecţia mediului nr.137/1995.
CAPITOLUL 7: CONCLUZII
Prin implementarea soluţiilor prezentate pentru instalaţiile de desprăfuire electrice aferente
cazanului de 420 t/h nr. 6 cuprinse în studiul de fezabilitate SC CET Govora va avea
instalaţii de desprăfuire electrică cu performanţe similare celor realizate de firme
occidentale de specialitate.
EMPI
Aplicarea soluţiilor conduce la reducerea concentraţiei de pulberi din gazele de ardere

emise la coş de cazanul de 420 t/h de la 150  300 mg/ Nm3 la 50 mg/ Nm3.
Valoarea emisiilor la coş de 50 mg/ Nm3 se încadrează în valorile admise de legislaţia
României şi a Uniunii Europene. Această realizare face ca SC CET Govora să devină
competitivă pe piaţa naţională şi internaţională prin producerea de energie electrică şi
termică fără poluarea mediului.
În sensul celor de mai sus argumentăm astfel: gazele rezultate în urma arderii lignitului în
focarul fiecăruia din cele şase cazane de abur de 420 t/h conţin o concentraţie de cenuşă
de max. 70,2 g/ Nm3 ceea ce înseamnă un debit orar de cenuşă de 45,63 t/h cazan; după
implementarea soluţiilor prezentate, fiecare instalaţie de desprăfuire electrică va reţine 45,6
t ceea ce reprezintă un randament de desprăfuire de 99,93%.
EMPI
DEVIZ GENERAL
PRIVIND CHELTUIELILE DE CAPITAL NECESARE REALIZĂRII
OBIECTIVULUI DE INVESTIŢIE INSTALAŢII DE DESPRĂFUIRE ELECTRICĂ
AFERENTE CAZANELOR DE 420 t/h PENTRU REDUCEREA PULBERILOR DIN
GAZELE DE ARDERE EVACUATE LA COŞ
VALOAREA
Nr. crt. DENUMIREA CAPITOLELOR DE CHELTUIELI
TOTALĂ
1 2 3
PARTEA I
CAPITOLUL 1 
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului 
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului 
(Reţele de racord; Utilităţi exterioare incintei)
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică 
3.1 Studii de teren: geo, topo, hidro
3.2 Cheltuieli pentru avize, acorduri, autorizaţii, taxa aferentă
inspecţiei pentru controlul calităţii proiectării şi alte cheltuieli 14.250
de aceeaşi natură în sarcina investitorului
3.3 Proiectare şi engineering (inclusiv plata know-how) 680 900
3.4 Cheltuieli privind organizarea licitaţiilor pentru executarea
8550
lucrărilor
3.5 Consultanţă şi asistenţă tehnică, inclusiv plata personalului
40.975
de supraveghere pe parcursul realizării obiectivului
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investiţia de bază
1.980.000
4.1 Clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor
şi reţele de utilităţi în incintă.
4.2 Montaj utilaje tehnologice, inclusiv reţele aferente 4.770.000
4.3 Utilaje şi echipamente de transport 
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 19.155.855
4.5 Dotări inclusiv utilaje şi echipamente independente cu durată

mare de serviciu
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli 
5.1. Organizare de şantier
5.2. Comision, taxe, etc. 
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 685.388,2
CAPITOLUL 6
6.1 Cheltuieli pentru darea în exploatare 
Pregătirea personalului de exploatare
6.2. Probe tehnologice, încercări, rodaje, expertize la recepţie 34.291,7
TOTAL 27.370.143, 2
din care C + M: 6.750.000
EMPI
PARTEA a II-a
Valoarea rămasă actualizată a mijloacelor fixe incluse în 
cadrul obiectivului ce se construieşte
PARTEA a III-a

Fondul de rulment necesar pentru primul ciclu de producţie
TOTAL GENERAL fără TVA 27.370.143, 2
din care C + M: 6.750.000
TOTAL GENERAL cu TVA 32.570.470, 4
din care TVA: 5.200.327, 2

SF - EF - Govora - Rev3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SF - EF - Govora - Rev3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EMPI

Consult & Engineering

CRESTEREA EFICENTEI INSTALATIEI DE DESPRAFUIRE DE

BENEFICIAR: S.C. CET GOVORA S.A.

CRESTEREA EFICENTEI INSTALATIEI DE DESPRAFUIRE

Capitolul 1: Date generale

3.4.1 Costuri fixe

CAPITOLUL 1 - DATE GENERALE

1.1 Denumirea investiţiei

 4.2 MW, turbina cu contrapresiune la 13 bar,

Pe baza studiului de fezabilitate se vor intocmi caietele de sarcini pentru retehnologizare si

CAPITOLUL 2: DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

Guvernul Romaniei a emis cateva decrete pentru trecerea de la reglementarile romanesti

Instalatiile de desprafuire sunt de tip LURGI si au fost puse in functiune in 01.01.1987,

Pentru parametrii de mai sus instalaţiile au fost proiectate să realizeze o

-Numar de electrofiltre 2/cazan

-Numar de campuri 4/electrofiltru

-Puterea electrica electrică 290 KW

2.3 Obiectivele principale ale retehnologizarii instalatiilor de desprafuire

Principalele cerinte care trebuie indeplinite la retehnologizarea electrofiltrelor cazanului nr.

Retehnologizarea electrofiltrelor se va efectua avand la baza carateristicile tehnice ale

evolutia regimuri de funcţionare prestabilite definite (limite de curent, de

. Debitul de gaze de ardere la intrare (pt. un electrofiltru): 452.300 m3/h

2.5 Lucrări pentru retehnologizarea instalaţiilor de desprăfuire în vederea reducerii

2.5.1 Lucrări pentru echipamentul mecanic.

- demontarea a axelor de scuturare depunere

Procurare , montaj, reparatii:

-procurare si montaj electrozi depunere si electrozi emisie noi (in functie de

2.5.2 Lucrări pentru echipamentul electric şi de automatizare

Cadrul general al probelor de functionare este urmatorul:

- probe preliminare de functionare dispozitive scuturare

2.6 Lucrări de construcţie

Camera electrică a electrofiltrelor se foloseşteîn continuare, efectuându-se amenajări,

CAPITOLUL 3: ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

 Anul 2008: Cazanul 7 este oprit pentru retehnologizare si conversie pe huila. In

3.3 Evaluarea investitiilor

3.6 Calculul amortizarii investitiei

(costuri de productie), exclusiv amortismentul. Aceste costuri sunt exprimate in valoare

unde: K h = I h + C h angajamentul de capital anual.

c. Profitul brut anual (P b h)

CF h = cash flow annual si reprezinta suma de care se dispune annual pentru

CF t a = cash flow total actualizat.

 Rata de actualizare: 12%, 15%

3.8 Analiza de sensibilitate

3.9 Consideratii finale si recomandari pentru realizarea investitiei

CAPITOLUL 4: FINANŢAREA INVESTIŢIEI

CAPITOLUL 5: AVIZE ŞI ACORDURI

Avizele şi acordurile necesare avizării investiţiei, potrivit legislaţiei în vigoare sunt:

- Autorizaţie sanitară: se obţine de beneficiar, urmare a cererii din certificatul de

CAPITOLUL 6: STANDARDE SI PRESCRIPTII DE REFERINTA

Aplicarea soluţiilor conduce la reducerea concentraţiei de pulberi din gazele de ardere

S-ar putea să vă placă și