TESTE-GRILĂ

la disciplina
PIEŢE DE CAPITAL ŞI BURSE DE VALORI

Prof. univ. dr. Victor Stoica

Bucureşti
2006
1. Ce tendinţe de analiză a comportamentelor pieţelor financiare s-au manifestat după 1970?
 1) teoria unei pieţe a hazardului;
2) teoria şcolii „fundamentaliste“;
3) analiza tehnică şi cartografică;
4) analiza chartistă;
5) analiza tehnică.
a) 1+2+3+4+5; b) 1+4+5; c) 1+2+3; d) 1+2+3+4; e) 1+3+5.
2. Teoria unei pieţe a hazardului (random walk theory) implică o fluctuaţie ...................... a
pieţelor financiare.
3. Teoria şcolii „fundamentaliste“ precizează că:
a) orice fluctuaţie este rezultatul unor factori aleatori ce acţionează pe piaţa financiară;
b) orice fluctuaţie este rezultatul unui ansamblu inteligibil, în baza căruia se pot face
evaluări;
c) orice activ nu are altă valoare posibilă decât preţul stabilit de piaţă;
d) imitaţia este un comportament raţional;
e) fluctuaţiile pieţei financiare sunt aleatoare.

4. Analiza tehnică şi cartografică susţine că:

a) orice activ nu are altă valoare posibilă decât preţul stabilit de piaţă;
b) fluctuaţiile pieţei financiare sunt aleatoare;
c) orice fluctuaţie este rezultatul unui ansamblu inteligibil, în baza căruia se pot face
evaluări;
d) orice activ are o valoare prestabilită;
e) imitaţia este un comportament raţional.

5. Teoria „raţionalităţii mimate“, elaborată de André Orléans consideră că:

a) imitaţia este, în anumite condiţii, un comportament iraţional;
b) imitaţia este un comportament dictat de fluctuaţiile financiare;
c) fluctuaţiile pieţei financiare sunt aleatoare;
d) imitaţia sau mima este, în anumite condiţii, un comportament raţional;
e) orice activ nu are altă valoare posibilă decât preţul stabilit de piaţă.

6. Tipurile de eficienţă a pieţelor financiare sunt:

1) eficienţa alocărilor;
2) eficienta acţiunilor;
3) eficienţa operaţională (competiţională);
4) eficienţa informaţională;
5) eficienţa informatică.
a) 1+2+3; b) 2+3+5; c) 1+2+4+5; d) 1+3+4+5; e) 1+3+4.

2
7. Piaţa eficientă este piaţa în care preţul constituie un semnal fiabil pentru alocarea resurselor
şi care se formează astfel încât să egalizeze randamentul marginal pentru toate alocările de
fonduri.
a) adevărat;
b) fals.

8. Potrivit eficienţei informaţionale, preţul nu reflectă din plin toate informaţiile disponibile cu
privire la un eveniment.
a) adevărat;
b) fals.

9. O piaţă este eficientă (în sensul informaţional) din momentul în care preţurile pe această
piaţă integrează instantaneu ansamblul informaţiilor pertinente şi necesare evaluării activelor
financiare.
a) adevărat;
b) fals.

10. Preţul poate prefigura următoarele forme de eficienţă:

1) eficienţă maximă;
2) eficienţă slabă;
3) eficienţă semiforte;
4) eficienţă minimă;
5) eficienţă forte.
a) 1+4; b) 1+2+3; c)2+3+5; d) 2+3+4; e) 3+4+5

11. Preţul reflectă o eficienţă semiforte atunci când înglobează şi informaţiile cu caracter
privat, privilegiat sau confidenţial disponibile numai decidenţilor din firmă.
a) adevărat;
b) fals.

12. În ipoteza de piaţă eficientă, investitorii au încredere în preţul de piaţă, deoarece reflectă
valoarea justă şi oferă condiţii echivalente în procesul de tranzacţionare a titlurilor financiare.
a) adevărat;
b) fals.

3
13. Componentele pieţei financiare sunt:
1) piaţa monetară;
2) piaţa titlurilor de valori;
3) piaţa valutară;
4) piaţa de capital;
5) piaţa bursieră.
a) 1+3+5; b) 2+5; c) 1+4; d) 3+4+5; e) 1+2+4.

14. Piaţa .................... este piaţa pe care băncile se împrumută între ele, pe termen scurt.

15. Piaţa monetară îndeplineşte funcţia de ......................... a deficitului cu excedentul de

lichiditate.

16. Piaţa monetară îndeplineşte funcţia de compensare a deficitului cu excedentul de lichiditate

prin două căi:
1) prin emisiune de obligaţiuni;
2) prin rescontare;
3) prin creditul acordat între bănci;
4) prin cumpărarea, de la diferite bănci, a unor hârtii de valoare specifice pieţei
monetare, a căror scadenţă este relativ apropiată şi care prezintă certitudine în ceea ce priveşte
transformarea lor în bani lichizi, fără pierderi.
a) 1+3; b) 1+4; c) 2+3+4; d) 2+4; e) 3+4.

17. Piaţa valutară este o componentă a:

a) pieţei de capital;
b) pieţei financiare;
c) pieţei de negociere;
d) piaţei monetare;
e) pieţei bancare.

18. Pe piaţa .................... se confruntă cererea şi oferta pentru diferite valute.

19. Piaţa .................... este specializată în intermedierea de tranzacţii cu active financiare care
au scadenţe pe termene medii (1-5 ani) şi lungi (peste 5 ani).

4
20. Prin intermediul pieţei de capital sunt satisfăcute nevoile de capital ale solicitanţilor cu
disponibilităţile de capital ale ofertanţilor.
a) adevărat;
b) fals.

21. Principalele funcţii ale pieţei capitalurilor sunt:

1) emisiunea şi vânzarea pentru prima dată de titluri financiare ale emitenţilor către
posesorii de capitaluri financiare care doresc să cumpere valori mobiliare;
2) emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni către persoane fizice;
3) cumpărarea, de la diferite bănci, a unor hârtii de valoare specifice pieţei monetare, a
căror scadenţă este relativ apropiată şi care prezintă certitudine în ceea ce priveşte
transformarea lor în bani lichizi, fără pierderi.
4) negocierea de valori mobiliare, cu condiţia ca acestea să fie vândute şi transformate
în lichidităţi de primii lor posesori şi mai înainte de scadenţă.
a) 2+4; b) 1+2+3; c) 1+4; d) 3+4; e) 1+3+4.

22. După nivelul de tranzacţionare, pieţele de capital pot fi grupate astfel:

1) piaţă primară;
2) piaţă secundară;
3) piaţa titlurilor de valoare;
4) piaţa obligaţiunilor;
5) piaţa extrabursieră;
6) piaţa NASDAQ;
7) piaţa tranzacţiilor directe.
a) 1+2+3+4+7; b) 1+2+5+7 c) 3+4+5+6+7; d) 1+2+6+7; e) 2+3+4+5+7.
23. Piaţa tranzacţiilor directe este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comercializate în bloc
printr-o reţea de instituţii financiare la care iau parte cei interesaţi.
a) da
b) nu

24. După tipul de titluri, pieţele de capital se grupează astfel:

1) piaţa de titluri de valoare;
2) piaţa de acţiuni;
3) piaţa de obligaţiuni;
4) piaţa bursieră;
5) piaţa titlurilor de stat.
a) 1+5; b) 2+3+4; c) 2+3+5; d) 1+3+4; e) 2+4+5.
25. După procedurile de tranzacţionare, pieţele de capital se grupează astfel:
1) piaţa de licitaţie;

5
 2) piaţa de datorie;
3) piaţa de negociere;
4) piaţa primară;
5) piaţa secundară.
a) 1+2+4; b) 2+3+5; c) 4+5; d) 1+2+3; e) 1+3.

26. Piaţa de ..................... este piaţa în cadrul căreia tranzacţionarea este controlată de o a treia
parte (numită agent de piaţă), în funcţie de suprapunerea preţurilor ordinelor de cumpărare sau
de vânzare.

27. Piaţa de ....................... este piaţa în cadrul căreia cei ce vând sau cumpără negociază între
ei volumul şi preţul titlurilor în mod direct sau printr-un agent: broker sau dealer.

28. Piaţa de negociere se mai numeşte şi piaţa .........................................

29. După locul tranzacţionării, pieţele de capital se pot grupa astfel:
1) piaţa de licitaţie;
2) piaţa de negociere;
3) piaţa organizată;
4) piaţa “Over The Counter”.
a) 1+3; b) 1+4; c) 2+3; d) 3+4; e) 2+4.

30. După dinamica şi riscul tranzacţiilor, pieţele de capital se grupează astfel:

1) piaţa la vedere;
2) piaţa anticipată (forward);
3) piaţa organizată;
4) piaţa “futures”;
5) piaţa “swap”;
6) piaţa de opţiune (options);
7) piaţa “Over The Counter”.
a) 1+2+5+6; b) 1+2+4+6; c)2+4+6; d) 4+6+7; e) 2+3+5+7.

31. Caracteristica majoră a pieţei ..................... este constituită de faptul că operaţiile de

vânzare-cumpărare sunt achitate o dată pe lună, în ziua de lichidare.
32. Piaţa ................... este piaţa în cadrul căreia titlurile sunt comercializate în vederea unor
livrări şi plăţi viitoare.

6
33. Dacă un contract futures este tranzacţionat „Over The Counter” prin negociere, el se va
numi contract ...................

34. Piaţa ...................... este piaţa în cadrul căreia sunt tranzacţionate titluri cu livrare
ulterioară, condiţionată de prevenirea riscului de investiţie.
35. După intensitatea zilnică a tranzacţiilor, pieţele de capital se pot grupa astfel:
1) piaţa continuă;
2) piaţa permanentă;
3) piaţa de apel;
4) piaţă intermitentă;
a) 2+3; b) 1+3; c) 2+4; d) 3+4; e) 1+4

36. Cum se numeşte, pe piaţa permanentă, preţul de la începutul unei zile de cotaţie bursieră:
a) cel mai mare preţ al zilei;
b) preţul primar;
c) preţul intermediar;
d) preţul de deschidere;
e) preţul pieţei.

37. Piaţa de apel este piaţa în cadrul căreia cotaţiile tranzacţiilor se efectuează prin stabilirea
unui preţ de .......................... la o oră de echilibru.

38. După modul în care se procură şi se tranzacţionează banii, pieţele de capital se grupează
astfel:
1) pieţe de datorie;
2) pieţe de negociere;
3) pieţe permanente;
4) pieţe de titluri de valoare;
5) pieţe organizate.
a) 1+3; b) 3+4+5; c) 1+4; d) 4+5; e) 2+3+4.

39. Pieţele de datorie sunt pieţe caracterizate prin instrumente care raportează dobândă la
perioade fixe, pentru împrumuturi acordate pe perioade cuprinse între:
a) 5 şi 10 ani;
b) 10 şi 20 ani;
c) 15 şi 20 ani;

7
 d) peste 20 ani;
e) 12 luni şi 30 de ani.

40. Principalele caracteristici ale pieţelor de capital sunt:

1) fiabilitatea;
2) negociabilitatea;
3) finanţarea nebancară;
4) autonomia;
5) finanţarea bancară;
6) termenul de scadenţă;
7) instrumente financiare.
a) 2+3+6+7; b) 1+2+4+5+6; c) 3+4+5+7; d) 5+6+7; e) 2+4+5+7.

41. Tipurile de pieţe de titluri de valoare sunt:

1) pieţele de datorie;
2) pieţele de titluri de valoare;
3) pieţele de negociere;
4) piaţa primară de capital;
5) piaţa secundară de capital.
a) 1+2; b) 4+5; c) 3+4+5; d) 2+4+5; e) 1+4+5.

42. Piaţa pe care are loc transferul iniţial de bani de la investitori către firme, o dată cu
emiterea de acţiuni se numeşte:
a) piaţa secundară;
b) piaţa de negociere;
c) piaţa de datorie;
d) piaţa primară;
e) piaţa permanentă.

43. Prima vânzare a valorilor mobiliare emise se realizează în cadrul pieţei primare,
caracterizată prin existenţa unui singur vânzător, respectiv ......................... valorilor mobiliare.

44. O dată puse în circulaţie titlurile mobiliare, prin emisiunea pe piaţa primară, acestea fac
obiectul tranzacţiilor pe piaţa ................................
45. Piaţa secundară de valori mobiliare în România are două componente: Bursa de Valori
Bucureşti şi piaţa electronică:

8
 a) extrabursieră;
b) NASDAQ;
c) RASDAQ;
d) de titluri de valoare;
e) NYSE.
46. Piaţa financiară ................... este legată de evoluţia titlurilor financiare de pe piaţa
financiară secundară, iar aceasta influenţează, la rândul ei, comportamentul subiecţilor
economici de pe piaţa financiară primară.

47. Pe piaţa financiară primară se derulează operaţiunile legate de emisiunea titlurilor

financiare, prin intermediul sistemului bursier şi al statului.
a) adevărat;
b) fals.

48. Avantajele finanţării economiei cu ajutorul pieţelor de capital pot fi privite din două puncte
de vedere:
1) băncile;
2) statul;
3) acţionarii;
4) societăţile de servicii financiare;
5) întreprinzătorii.
a) 1+2+5; b) 2+4+5; c) 1+2+4; d) 1+2; e) 4+5.

49. Finanţarea cu ajutorul ....................... poate permite acumularea acelor fonduri mari de plată
care sunt necesare pentru rambursarea obligaţiilor.

50. Nevoia de ......................... a întreprinderilor pe baza emisiunii de acţiuni a fost marcată de

relaţiile rigide dintre bănci şi grupurile industriale şi de apelarea la participaţiile guvernului, la
credite şi la garanţii guvernamentale.
51. Tipurile de instrumente financiare sunt:
1) acţiunile;
2) valorile mobiliare;
3) instrumente financiare derivate;
4) drepturi de preferinţă la subscrierea de acţiuni;
5) titluri de stat;
6) instrumente financiare, altele decât valorile mobiliare;
7) Contracte de report.

9
a) 1+3+4+6+7; b) 2+4+5+6; c) 2+3+6+7; d) 1+5+7; e) 4+5+6+7.
52. Contractele futures şi options nu sunt instrumente financiare derivate.
a) adevărat;
b) fals.
53. Instrumentele tipice emise pe pieţele de datorie cu venituri fixe sunt cunoscute sub
denumirea de obligaţiuni şi .............................

54. Instrumentele emise pe piaţa titlurilor de valoare sunt, de regulă, denumite obligaţiuni.
a) adevărat;
b) fals.

55. Dividendul plătit pe acţiuni poate varia în funcţie de nevoile firmei şi de împrejurări.
a) da;
b) nu.

56. Preţurile acţiunilor se păstrează constante, indiferent de cerere şi ofertă.

a) adevărat;
b) fals.

57. Valorile mobiliare sunt de trei categorii:

1) primare;
2) secundare;
3) derivate;
4) terţiare;
5) sintetice.
a) 1+2+4; b) 2+3+4; c) 3+5; d)1+3; e) 1+3+5.

58. …...................... este o hârtie de valoare, valoare care este o parte din capitalul social al
societăţii pe acţiuni emitente.

59. Acţiunile se clasifică astfel:

1) acţiuni nominative;
2) acţiuni la purtător;
3) acţiuni cumulative;
4) acţiuni convertibile;
5) acţiuni ordinare;
6) acţiuni privilegiate;
7) acţiuni preferenţiale;

10
 8) acţiuni cu dividend variabil.
a) 1+2+3+5+8; b) 2+3+4+6+7+8; c) 3+4+6+8; d) 1+2+5+6+7; e) 2+4+5+7.

60. Acţiunile ……………….. reprezintă acele acţiuni care sunt personalizate prin menţionarea
numelui posesorului lor; ele au o circulaţie restrictivă, în sensul că nu pot fi înstrăinate decât
prin transcrierea tranzacţiei în registrul societăţii emitente.

61. Acţiunile nominative pot fi:

1) nominative administrative;
2) nominative administrate;
3) nominative preferenţiale;
4) nominative pure.
a) 1+3+4; b) 2+3; c) 2+4; d) 1+4; e) 2+3+4.

62. Acţiuni la purtător sunt acţiunile a căror circulaţie este absolut liberă, posesorul lor
beneficiind de toate drepturile şi obligaţiile care decurg din deţinerea lor.
a) adevărat;
b) fals.

63. Acţiunile .......................... sunt acţiunile care conferă dreptul proprietarului lor de a încasa
dividendele anuale, a căror mărime este direct proporţională cu raportul dintre valoarea
acţiunilor şi profitul pe anul expirat care este repartizat acţionarilor.

64. Acţiunile a căror posesie dă dreptul acţionarilor la un dividend fix, indiferent de mărimea
profitului realizat de societate sunt:
a) preferenţiale;
b) privilegiate;
c) ordinare;
d) cumulative;
e) prioritare.

65. Acţiuni care nu dau acţionarului dreptul la vot în adunarea generală, dar care au prioritate
la încasarea unor dividende prestabilite fie în valoare absolută, fie în valoare relativă sunt:
a) cumulative;

11
 b) participante;
c) prioritare;
d) revocabile;
e) preferenţiale.

66. Acţiunile ............................. sunt acţiunile care pe lângă dividendul prestabilit la emisiune,
mai primesc un anumit procent din dividendul destinat acţiunilor comune.

67. Acţiunile pentru care emitentul îşi rezervă dreptul de a le răscumpăra de pe piaţă la un preţ
prestabilit sunt:
a) prioritare;
b) convertibile;
c) nonparticipante;
d) revocabile;
e) cumulative.

68. Certificatele de ...................... rezultă din împărţirea unei acţiuni comune într-un certificat
cu drept de vot şi un certificat de investiţii.

69. Circulaţia acţiunilor prin vânzare-cumpărare pe o piaţă specifică se face liber prin
mecanismul cererii şi ofertei, formându-se un preţ numit ................, care poate fi diferit de
preţul nominal înscris pe acţiuni.

70. Acţionarii beneficiază, în funcţie de numărul de titluri deţinute, de un drept

de ........................, negociabil, care permite acţionarilor să cumpere sau să vândă drepturi.

71. ................................... unei acţiuni este determinată de dividendul net pe care îl aduce
deţinătorului şi de valoarea sa de piaţă, care se analizează în funcţie de preţul de cumpărare,
întrucât investitorul este interesat de plusul de valoare pe care îl poate obţine prin vânzarea
titlului deţinut.

72. .................. unei acţiuni reprezintă producerea unor evenimente, care pot duce la pierderea
avantajelor pe care deţinerea acţiunilor le asigură posesorilor, şi anume: falimentul societăţii

12
emitente, scăderea profitului ca urmare a activităţii societăţii, diluarea profitului şi a puterii
decizionale prin emisiunea de noi acţiuni, scăderea cursului acţiunii pe piaţa financiară.

73. Riscurile la care este expus deţinătorul de acţiuni sunt:

1) riscul de grup;
2) riscul pieţei;
3) riscul specific;
4) riscul de lichiditate.
a) 2+3; b) 1+3; c) 2+3+4; d) 1+2; e) 1+2+4.

74. Principalele surse de risc întâlnite pe pieţele financiare sunt:

1) inflaţia
2) mediul economic general apreciat prin starea economiei;
3) mediul politic;
4) mediul extern al firmei;
5) mediul social;
6) mediul economic internaţional.
a) 1+3+4+5; b) 2+3+5+6; c) 1+2+4+6; d) 1+4+6; e) 3+4+6.

75. Riscul este o dimensiune a ............................... şi măsoară eficienţa viitoare a investiţiilor,

anume: cu cât riscul asumat este mai mare, cu atât rentabilitatea estimată şi cerută este mai
mare.

76. Ce valoare exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica printr-un dividend, comparabil cu
rata medie a dobânzii de piaţă:
a) valoarea contabila;
b) valoarea financiară;
c) valoarea nominală;
d) valoarea patrimonială;
e) valoarea intrinsecă.

77. Ce valoare este forma de exprimare a valorii financiare:

a) valoarea nominală;
b) valoarea patrimonială;
c) valoarea de negociere;
d) valoarea de randament;
e) valoarea intrinsecă.

13
78. Vânzarea acţiunilor la preţul de emisiune, constituind un aport suplimentar la capitalul
emitentului, reprezintă:
a) valoarea de piaţă;
b) valoarea intrinsecă;
c) valoarea de randament;
d) valoarea financiară;
e) valoarea negociată.

79. Preţul la care se efectuează schimbul de acţiuni se numeşte:

a) valoare contabilă;
b) valoare intrinsecă;
c) valoare de piaţă;
d) valoare de randament;
e) valoare nominală.

80. Cine exprimă capacitatea emitentului de a obţine profit:

a) profitul pe acţiune;
b) profitul brut;
c) profitul contabil;
d) rentabilitatea;
e) profitul net.

81. .......................... reprezintă, pentru posesorul acţiunii, venitul produs de investiţia sa, deci
este un flux financiar, iar pentru emitent reprezintă un element important al valorizării unei
acţiuni.

82. .......................... este valoarea mobiliară emisă cu dobândă (sau cu discount, în cazul
obligaţiunilor cu cupon zero) prin care emitentul se obligă să plătească proprietarului, la
anumite intervale de timp, o sumă de bani, numită cupon, precum şi să restituie, la scadenţă,
valoarea integrală sau rămasă a principalului.

83. Obligaţiunile se pot clasifica după personalizarea lor, astfel:

1) obligaţiuni convertibile;
2) obligaţiuni nominale;
3) obligaţiuni prioritare;
4) obligaţiuni la purtător.
a) 1+2; b) 2+4; c) 2+3+4; d) 1+4; e) 3+4.

14
84. Prima de .............................. reprezintă suma cu care preţul de piaţă al unei obligaţiuni
convertibile depăşeşte preţul de piaţă al acţiunilor obişnuite, fiind utilizată pentru a se
determina dacă conversia unei obligaţiuni este profitabilă sau nu la o anumită dată viitoare.
85. Statul, principalul emitent de titluri financiare obligatare, poate emite următoarele tipuri de
obligaţiuni:
1) obligaţiuni cu varant;
2) obligaţiuni amortizabile sau rambursabile;
3) rente perpetue;
4) obligaţiuni convertibile;
5) obligaţiuni indexate;
6) obligaţiuni nominale
7) obligaţiuni asimilate trezoreriei.
a) 1+2+3+5; b) 2+3+4+6; c) 4+5+7; d) 2+3+5+7; e) 2+4+6.

86.Instrumentele financiare sunt de următoarele tipuri:

1)valori mobiliare;
2)ipoteci;
3)instrumente financiare derivate;
4)instrumente financiare, altele decât valorile mobiliare;
5)contracte de report.
a)1+2+3+4; b)1+3+4; c)1+3+4+5; d)1+2+4+5; e)1+2+3+4+5.

87.Sunt instrumente financiare derivate:

1)contractele forward;
2)contractele futures;
3)options;
4)swapuri
5)alte active calificate de CNVM ca instrumente financiare derivate.
a)1+2+3+4+5; b)2+3+5; c)2+3+4+5; d)1+2+3+4; e)2+3+4.

88.Instrumentele pieţei titlurilor de valoare sunt următoarele:

1)acţiuni şi emisiuni de acţiuni;
2)valori mobiliare legate de titluri de valoare;
3)produse derivate;
4)produse sintetice;
5)obligaţiuni municipale.
a)1+2+3; b)1+2+3+4+5; c)3+4+5; d)2+3+4; e)1+2+5.

89.Valorile mobiliare cuprind categoriile:

1)primare;
2)swapuri;

15
 3)derivate;
4)options;
5)sintetice.
a)1+3+5; b)1+2+3+4+5; c)1+2+3+5; d)1+3+4+5; e)2+4.

90.Dacă un acţionar deţine un număr de acţiuni de la o companie, atunci el are:

1)dreptul la vot;
2)dreptul la informare;
3)dreptul la dividende;
4)dreptul asupra activelor;
5)dreptul asupra pasivelor.
a)1+2+3+4+5; b)1+2+3+4; c)1+2+3+5; d)1+2+3; e)1+4+5.

91.Acţiunile sunt de următoarele tipuri:

1)nominative;
2)la purtător;
3)ordinare;
4)privilegiate;
5)preferenţiale.
a)1+2+3; b)1+3+4; c)1+4+5; d)1+2+3+4+5; e)2+4+5.

92.Certificatele de investiţii rezultă din împărţirea unei acţiuni comune într-un certificat cu
drept de vot şi un certificat de investiţii:
a)adevărat;
b)fals.

93.Acţiunile prioritare sunt acele acţiuni a căror plată se efectuează înaintea tuturor acţiunilor
participante:
a)adevărat;
b)fals.

94.acţiunile non-participante primesc un dividend variabil, specific fiecărei emisiuni:

a)adevărat;
b)fals.

95.Acţiunile privilegiate dau dreptul acţionarilor la un dividend fix, indiferent de mărimea

profitului realizat de societate:
a)adevărat;
b)fals.

96.Acţiunile preferenţiale revocabile sunt acţiunile pentru care emitentul îşi rezervă dreptul de
a le răscumpăra de pe piaţă la un..................

97.Riscurile la care este expus deţinătorul de acţiuni sunt a) riscul sistematic, b) riscul
nesistematic şi c) riscul de nerambursare:

16
 a)adevărat;
b)fals.

98.Nu este sursă de risc pe pieţele financiare:

a)mediul economic general;
b)inflaţia;
c)mediul extern al firmei;
d)mediul economic internaţional;
e)oscilaţiile ratei dobânzii.

99.Rata de rentabilitate cerută de investitor se compune din rata rentabilităţii fără risc
şi ...............

100. Orice activitate întreprinsă de o persoană sau de un grup de persoane, destinată să

determine ca preţurile să aibă o comportare deviată, alta decât cea firească, în condiţii de cerere
şi ofertă necontrolate sau neinspirate se numşte.....................

101.Nu este o caracteristică generală a obligaţiunilor:

a)reprezintă o fracţiune dintr-un împrumut;
b)deţinătorul are calitatea de creditor;
c)deţinătorul are calitatea de debitor;
d)nu conferă drept de vot;
e)asigură un venit fix, sub formă de cupon.

102.Obligaţiunea este un împrumut intern sau...................

103.Principalul emitent de titluri financiare cu venit fix este..................
104.Titlurile de stat sunt împrumuturi cunoscute sub denumirea de datorie internă
a ....................
105.Este adevărat că titlurile de stat pot fi cu discont sau purtătoare de dobândă?
a) da;
b) nu.
106.Este adevărat că coeficientul de conversie a obligaţiunii este egal cu (valoarea de capital a
obligaţiunii⁄preţul curent al acţiunilor obişnuite) × 100?
a)adevărat;
b)fals.
107.Este adevărat că prima iniţială de conversie este egală cu (preţul de conversie⁄preţul curent
al acţiunilor obişnuite -1) × 100?
a)adevărat;
b)fals.
108.Investitorii care cumpără obligaţiuni convertibile cumpără o opţiune pe...............

17
109.Investitorii în obligaţiuni convertibile beneficiază de următoarele avantaje:
1)plăţi mai reduse în contul cupoanelor;
2)elementul de datorie al obligaţiunii poate fi utilizat pentru tranzacţii swap;
3)venituri fixe garantate, până la conversie, faţă de rentabilităţi ale dividendelor;
4)în cazul conversiei, numărul de acţiuni este cunoscut şi nu există costuri de brokeraj;
5)clasarea obligaţiunilor într-o categorie superioară faţă de titlurile de natura acţiunilor,
în cazul în care emitentul intră în lichidare.
a)1+3+4; b)1+2+3; c)2+3+4+5; d)1+2+3+4+5; e)3+4+5.

110.Statul nu poate emite:

a)rente perpetue;
b)obligaţiuni amortizabile sau rambursabile;
c)obligaţiuni municipale;
d)obligaţiuni asimilate trezoreriei;
e)obligaţiuni indexate.

111. Organele de conducere ale bursei sunt:

1) comitetul bursei;
2) comisiile speciale;
3) directorul general
4) directorii generali adjuncţi;
5) departamentul juridic.
a) (1+2+3+4); b) (1+2+3+4+5); c) (1+3+4); d) (1+3+4+5); e) (3+4).

112. Nu fac parte din clasificarea burselor după obiectul tranzacţiilor:

a) bursele de mărfuri;
b) bursele de schimb;
c) bursele de valori;
d) bursele valutare sau de devize;
e) bursele complementare comerţului internaţional.

113. Nu există decât burse deschise.

a) adevărat;
b) fals.

114. Nu există decât burse publice, înfiinţate şi supravegheate de stat.

a) adevărat;

18
 b) fals.

115. Diferenţele dintre bursa de valori şi sistemul bancar privesc:

1) misiunea şi funcţiile îndeplinite;
2) beneficiarii;
3) caracteristicile care conferă specificitatea fiecărei entităţi;
4) indicatorii de evaluare a performanţelor economico-financiare;
5) conţinutul managementului.
a) (1+2+3+4); b) (1+3+4+5); c) (1+2+4+5); d) (1+2+3+5); e) (1+2+3+4+5)

116. Pentru starea econiomiei naţionale, bursa reprezintă un..................

117. O funcţie tehnică a pieţei de capital este şi negocierea de valori mobiliare, cu condiţia ca
acestea să fie vândute şi transformate în lichidităţi de primii lor posesori şi mai înainte
de...................

118. O funcţie economică a pieţei de capital este şi realizarea protecţiei...................

119. Bursa de valori trebuie să asigure integritatea pieţei prin supravegherea ei, prin menţinerea
unei variaţii maxime de preţ admise pentru o şedinţă de tranzacţionare şi, atunci când este cazul,
prin suspendarea ...........................

120. Suportul tehnic actual de negociere la Bursa de Valori Bucureşti este sistemul..................

121. Derularea şi înregistrarea, în sistemul BVB, a rezultatelor ofertei de obligaţiuni se

efectuează în conformitate cu prevederile prospectului de.......................

122. Sistemul de plăţi este un set de aranjamente prin care se înlocuieşte compensarea
obligaţiilor de tip barter cu o compensare prin intermediul........................

123. Elementele componente ale unui sistem de plăţi sunt:

1) instituţiile care furnizează servicii de plăţi;
2) diversele forme de creanţe transferate;

19
 3) metodele şi mijloacele de transfer al acestor creanţe;
4) societăţile de servicii de investiţii financiare;
5) relaţiile contractuale dintre părţile implicate.

a) (1+2+3+4+5); b) (1+4+5); c) (1+2+5); d) (1+2+3+5); e) (1+4)

124. Etapele unei tranzacţii cu valori mobiliare sunt:

1) încheierea tranzacţiei;
2) evidenţierea tranzacţii în contabilitate;
3) compensarea tranzacţiei;
4) transferul valorilor mobiliare;
5) decontarea tranzacţiei.

a) (1+2+4); b) (1+3+5); c) (1+2+3+5); d) (1+4+5); e) (1+2+3+4)

125. Ciclul de decontare după efectuarea tranzacţiilor este de 3 zile...................

126. După valorile mobiliare în raport cu care se construieşte indicele există:

1) indici bursieri pentru acţiuni;
2) indici bursieri pentru obligaţiuni;
3) indici pentru titlurile emise de fondurile deschise de investiţii şi alte instituţii de acest
fel;
4) indici bursieri pentru titlurile de stat;
5) indici bursieri în lanţ

a) (1+2+3+4); b) (1+2+3+4+5); c) (1+2+3+5); d) (1+2+3); e) (1+2+4)

127. Indicii care iau în calcul acţiuni ce cotează pe diverse pieţe ale lumii şi care au criterii
suplimentare referitoare la ţările care intră în calcul, pe lângă criteriile stabilite pentru un titlu
individual sunt indici .....................

128. Sunt indici din prima generaţie Topix, S&P, DAX, CAC-40
a) adevărat;
b) fals

20
129. Indicii care reflectă evoluţia unui singur sector al economiei sunt indicii................

130.Pentru ce au fost create bursele cele mai vechi?

a)pentru transferul de titluri de valoare;
b)pentru negocierea marfurilor;
c)pentru dezvoltarea comerţului mondial;
d)pentru lărgirea comertului cu titluri de valoare;
e)pentru furnizarea de lichidităţi autorităţilor statale.

131.Tranzacţiile cvasibursiere privesc:

a)contractele financiare transmisibile;
b)creanţele exprimate în diferite monede;
c)înscrisurile comerciale;
d)contractele forward;
e)contractele încheiate în afara bursei.

132.În ce loc a apărut prima bursă din lume?

1)Veneţia;
2)Genova;
3)Florenţa;
4)Bruges;
5)Lucques.
a) 4; b) (1+2+3); c) (4+5); d) 5; e) (1+2+3+4)

133.Unde s-a înfiinţat prima bursă de acţiuni de capital din lume?

a)Wall Street;
b)Amsterdam;
c)Lucques;
d)Londra;
e)Tokyo.

134.Tranzacţionarea acţiunilor de capital s-a intensificat sub influenţa:

a)industrializării;
b)expansiunii coloniale;
c)campaniilor militare;
d)necesităţii finanţării statului;
e)intensificării activităţilor comerciale.

135. Nu este indice din generaţia a doua:

a) Topix;
b) S&P 500;
c) Dow-Jones;

21
 d) CAC-40;
e) DAX.
136. Nu este indice general al pieţei:
a) Nasdaq-100;
b) FT-SE Actuaries 100;
c) Dow-Jones;
d) CAC-40;
e) DAX.
137. Etapele construcţiei unui indice bursier sunt:
1) Selectarea domeniilor de activitate pe care urmează să le reprezinte indicele;
2) Selectarea acţiunilor ce intră în portofoliul indicelui;
3) Atribuirea unei anumite importanţe fiecărei acţiuni;
4) Alegerea datei de referinţă;
5) Calculul indicelui bursier.
a) 1+2+3+4+5; b) 1+2+3+4; c) 2+3+4+5; d) 1+3+5; e) 2+3+4.

138. Atribuirea importanţei acţiunilor se face prin:

1) ponderi egale;
2) ponderarea cu sensibilitatea acţiunilor;
3) ponderarea cu capitalizarea bursieră;
4) fără atribuirea de ponderi;
5) ponderarea cu numerele consecutive ale şirului lui Fibonacci.
a) 1+2+3+4+5; b) 1+3+5; c) 2+3+4+5; d) 1+3+4; e) 1+2+3+4.

139. Criteriile utilizate la determinarea unor indici sunt:

1) acţiunile să fie cotate la prima categorie a pieţei bursiere respective;
2) acţiunile să fie emise de firme puternice şi stabile;
3) acţiunile să reprezinte cât mai bine piaţa bursieră respectivă sau sectorul economic
respectiv;
4) lichiditatea acţiunilor;
5) capitalizarea bursieră a acţiunilor.
a) 1+2+3+4+5; b) 1+3+5; c) 1+2+3+5; d) 2+3+4+5; e) 2+4+5.

140. Nu este un criteriu în funcţie de care se stabileşte componenţa indicilor bursieri:

a) condiţii privind domeniul de activitate al emitentului;
b) condiţii privind capitalizarea bursieră;
c) condiţii privind cotarea la prima categorie a pieţei respective;
d) condiţii privind lichiditatea acţiunilor;
e) condiţii privind apartenenţa sau nu la o anumită ţară a emitentului.

141. Nu reprezintă un eveniment principal care să necesite ajustarea formulei de calcul al

indicilor bursieri:
a) acordarea de dividende;
b) creşteri de capital;
c) reduceri de capital;
d) schimbări în structura acţionariatului unui emitent;

22
 e) adăugări sau ştergeri de firme în⁄din portofoliul indicelui.

1c 2 aleatorie 3b 4a 5d
6e 7a 8b 9a 10c
11b 12a 13c 14 monetară 15 compensare
16e 17d 18 valutară 19 capitalurilor 20a
21c 22b 23a 24c 25e
26 licitaţie 27 negociere 28 inter-dealeri 29d 30b
31 forward 32 futures 33 anticipat 34 options 35a
36d 37 echilibru 38c 39e 40a
41b 42d 43 emitentul 44 secundară 45c
46 primară 47b 48a 49 acţiunilor 50 finanţare
51c 52b 53 certificate 54b 55a
56b 57e 58 Acţiunea 59d 60 nominative
61c 62a 63 ordinare 64b 65e
66 participante 67d 68 investiţii 69 curs 70 atribuire
71 72 Riscul 73a 74c 75 incertitudinii
Rentabilitatea
76b 77d 78e 79c 80a
81 Dividendul 82 Obligaţiunea 83b 84 conversie 85d
86c 87b 88a 89a 90b
91d 92a 93b 94b 95a
96 preţ 97b 98e 99 prima de risc 100 manipulare
prestabilit
101c 102 extern 103 statul 104 statului 105a
106b 107a 108 rata 109e 110c
dobânzii
111a 112b 113b 114b 115b
116 barometru 117 scadenta 118 actionarilor 119tranzactionarii 120 arena
121 oferta 122 banilor 123d 124b 125 (T+3)
126d 127 mondiali 128b 129 sectoriali 130c
131c 132b 133b 134a 135c
136c 137e 138d 139a 140a
141d

23