6.

ANALIZA RENTABILITĂŢII
6.1.Analiza indicatorilor parţiali ai rentabilităţii

07
Analiza rentabilităţii se realizează pe baza

20
br
contului de profit şi pierdere, care arată modul

em
oi
-n
în care s-a ajuns la o anumită stare patrimonială
s7r
cu

finală şi care au fost fluxurile de venituri şi de

cheltuieli.
22 noiembrie 2007 1
 Pe baza structurii veniturilor şi cheltuielilor se poate
opera cu următorii indicatori:
I. Marja comercială (MC) este indicatorul
fundamental al firmelor de comerţ.
Reduceri Costul de
Marja Vânzări de achiziţie al

07
acordate
comercială = mărfuri - - mărfurilor

20
MC pentru
vândute

br
vânzători

em
Analiza marjei comerciale se calculează prin compararea

oi
marjei comerciale proprii cu aceea a firmelor concurente sau
-n
se poate determina cu relaţia: MarjaComer cială
s7

r marja 100
CA
r
cu

Scăderea ratei marjei comerciale de la o perioadă la alta

evidenţiază o situaţie nefavorabilă pentru firmă, situaţie
generată în general de creşterea costului de achiziţie al
mărfurilor vândute.
22 noiembrie 2007 2
II. Producţia exerciţiului (Qe) este un indicator specific
firmelor industriale.
Producţia Producţia Producţia Producţia
exerciţiului = vândută + stocată + imobilizată

07
Producţia vândută include veniturile din vânzarea de produse

20
finite, semifabricate, executarea de lucrări, prestări de

br
servicii,veniturile din efectuarea de studii şi cercetări, venituri

em
din chirii, locaţii de gestiune şi din alte activităţi.
Producţia stocată reprezintă variaţia în plus (stocaj) sau în
oi
-n
minus (ieşire din stoc) între valoarea la cost de producţie a
s7
stocurilor de produse, plus producţia în curs de execuţie de la
r

sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale de produse şi

cu

producţie în curs.
Producţia imobilizată este producţia exerciţiului care este
conservată de firme sub forma imobilizărilor.
22 noiembrie 2007 3
III. Valoarea adăugată (VA)

Producţia Consumul de
Valoarea globală a bunuri şi servicii
adăugată = exerciţiului -

07
furnizate de terţi
(Marja

20
pentru această
comercială +

br
producţie
Producţia

em
propriu-zisă)

oi
-n
s7

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare realizată

r
cu

de firmă prin utilizarea factorilor de producţie într-o perioadă

dată de timp.

22 noiembrie 2007 4
IV. Rezultatul brut al exploatării RBE (notat EBE
cunoscut şi sub denumirea de excedent/deficit brut din
exploatare) care indică contribuţia exploatării la formarea
rezultatelor.
Acest indicator evidenţiază performanţele

07
economice ale unei firme. Mărimea sa este independentă

20
de sistemul de amortizare adoptat, de politica financiară

br
sau de cea fiscală.

em
Rezultatul brut al exploatării măsoară profitul
oi
economic brut ce provine din ciclul de exploatare şi arată
-n
s7
ce-i rămâne firmei după ce din valoarea adăugată (VA), a
r

scăzut costul forţei de muncă.

cu

Rezultatul brut al exploatării fiind o marjă

independentă de deciziile financiare şi de politica fiscală a
firmei, depinde doar de natura activităţilor sale industriale
şi 22comerciale
noiembrie 2007 şi de competitivitatea sa. 5
a)În cadrul soldurilor intermediare de gestiune, rezultatul brut al
exploatării se formează din valoarea adăugată şi subvenţiile
pentru exploatare, din care se deduc impozitele şi taxele,
precum şi cheltuielile cu personalul.
Rezultatul (Cheltuieli cu
(VA +

07
brut al personalul + Cheltuieli
Subvenţii

20
exploatării = - cu impozitele şi taxele
primite pentru

br
RBE cu excepţia impozitului
exploatare)

em
pe profit)

oi
-n
s7
•Subvenţiile de exploatare reprezintă subvenţiile primite de
r

firmă din partea statului sau alte firme pentru acoperirea

cu

pierderilor, pentru diferenţele de preţ la produsele

subvenţionate.
Cheltuielile cu personalul reprezintă salariile cuvenite
angajaţilor, plus cheltuielile cu salariile suportate de firmă. 6
22 noiembrie 2007
b) Rezultatul brut al exploatării reprezintă practic fluxul de încasări
generat de exploatare. În accepţiunea sa de flux monetar generat
de exploatare, rezultatul brut al exploatării se poate calcula prin
diferenţa dintre veniturile monetare şi cheltuielile monetare.
RBE = Venituri monetare – Cheltuieli monetare
• Veniturile monetare (veniturile care se concretizează în intrări de

07
numerar, imediat sau la termen) sunt formate din:

20
• vânzările de mărfuri;

br
• producţia exerciţiului (vândută, stocată sau

em
imobilizată);
• subvenţii pentru exploatare.
oi
• Cheltuielile monetare sunt cheltuieli care generează ieşiri de
-n
numerar (imediat sau la termen) sunt formate din:
s7

• costul de achiziţie al mărfurilor vândute;

r
cu

• toate consumurile exerciţiului provenind de la terţi:

materii prime, materiale, combustibil, energie, servicii
externe;
• cheltuieli cu personalul;
• 2007
22 noiembrie impozite, taxe, vărsăminte asimilate. 7
 Rezultatul brut al exploatării poate fi calculat pe
baza rezultatului exploatării, prin metoda aditivă,

07
astfel:

20
• Rezultatul exploatării, la care:

br
• se însumează (+): amortizări şi provizioane cu

em
alte cheltuieli de exploatare;
oi
• se scad (-): veniturile din provizioane privind
-n
s7
exploatarea şi alte venituri din exploatare.
r
cu

22 noiembrie 2007 8
V. Rezultatul exploatării (RE)
caracterizează performanţele
comerciale şi financiare ale unei firme,

07
independent de politica financiară sau

20
fiscală - la fel ca şi rezultatul brut al

br
em
exploatării.
oi
• Spre deosebire de rezultatul brut al
-n
s7

exploatării, rezultatul exploatării ţine

r
cu

cont de politica de amortizare şi de

constituire a provizioanelor.
22 noiembrie 2007 9
a) Rezultatul exploatării se calculează prin însumarea la
rezultatul brut al exploatării a veniturilor din provizioane
privind exploatarea, a altor venituri din exploatare, şi
scăderea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele pentru
exploatare, precum şi a altor cheltuieli pentru exploatare.

07
Cheltuieli cu Venituri din

20
Rezultatul amortizarea şi provizioane

br
= RBE - provizioanele + privind

em
exploatării
pentru exploatarea
(RE)
oi
-n exploatare +
+
s7
Alte venituri
r

Alte cheltuieli din

cu

pentru exploatare
exploatare

22 noiembrie 2007 10
b)Rezultatul exploatării se poate calcula direct,
prin diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
aferente exploatării.

07
RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli

20
br
de exploatare

em
oi
• Rezultatul exploatării pune în evidenţă
-n
s7

rezultatul degajat din exploatare, după luarea

r
cu

în considerare a tuturor cheltuielilor de

producţie şi comercializare şi a riscurilor de
exploatare.
22 noiembrie 2007 11
VI.Rezultatul curent brut al exerciţiului (RCB), reprezintă
diferenţa dintre veniturile curente (venituri din exploatare şi
venituri financiare) şi cheltuielile curente (cheltuieli de
exploatare şi cheltuieli financiare).
• Rezultatul curent brut al exerciţiului poate fi calculat şi prin

07
cumulul la rezultatul exploatării, a veniturilor financiare,

20
concomitent cu scăderea cheltuielilor financiare.

br
em
Rezultatul Venituri Cheltuieli
+ -
curent brut = RE financiare financiare
RCB
oi
-n
s7

• Rezultatul curent brut al exerciţiului elimină distorsiunile

r
cu

generate de modalităţile de impozitare, deoarece este calculat

independent de politica fiscală, fiind expresia activităţii normale
a firmei, întrucât nu ia în considerare elementele extraordinare.
22 noiembrie 2007 12
VII. Rezultatul extraordinar al exerciţiului
spre deosebire de ceilalţi indicatori
menţionaţi, care se calculează în
cascadă, unul în funcţie de celălalt, se

07
obţine ca diferenţă între veniturile

20
extraordinare şi cheltuielile

br
em
extraordinare ale firmei.
VIII. Rezultatul oi
exerciţiului înaintea
-n
s7

impozitării este format din rezultatul

r
cu

curent al exerciţiului la care se adaugă

rezultatul extraordinar al exerciţiului.
22 noiembrie 2007 13
VIII. Profitul impozabil reprezintă rezultatul
exerciţiului înaintea impozitării, la care se adaugă
depăşirile faţă de nivelurile legale, la unele
categorii de cheltuieli şi se scad reducerile fiscale
prevăzute (reducerea impozitului pe profit în cazul

07
investirii).

20
IX. Rezultatul exerciţiului sau profitul net se

br
calculează prin deducerea impozitului pe profit din

em
profitul impozabil.
oi
Scopul analizei rentabilităţii îl constituie
-n
s7
stabilirea performanţelor proprii în ceea ce
r

priveşte capacitatea actuală şi de perspectivă a

cu

firmei de a genera profit, ca sursă singulară de

asigurare a supravieţuirii şi a dezvoltării
activităţilor firmei.
22 noiembrie 2007 14
 6.3.Analiza factorială a
rezultatului exploatării
Un model consacrat este al calculului
rezultatului exploatării prin diferenţa între

07
veniturile de exploatare şi cheltuielile aferente

20
exploatării, atunci când se face abstracţie de alte

br
venituri sau cheltuieli din exploatare:

em
ChE
RE oiVE 1
-n
VE
s7
unde:
r

RE – rezultatul exploatării;
cu

VE – veniturile din exploatare;

ChE – cheltuielile de exploatare.
22 noiembrie 2007 15
Analiza influenţei factorilor este următoarea:
-influenţa variaţiei în mărimi absolute a tuturor factorilor:

1 ChE1 1 ChE0
RE VE1 VE0
VE1 VE 0

07
-influenţa variaţiei veniturilor din exploatare:

20
1 ChE0 1 ChE0

br
RE VE1 VE 0

em
VE
VE 0 VE 0

oi
-influenţa variaţiei cheltuielilor din exploatare la un leu
-n
s7
venituri:
r
cu

RE 1
ChE VE1 1 ChE1 VE1 1 ChE0
VE VE1 VE0
22 noiembrie 2007 16
 Pentru întreprinderile industriale mari, care dispun de bază
materială proprie cu o pondere însemnată de mijloacelor fixe,
se recomandă modelul:

F Qe VE RE
RE N
N F Qe VE

07
20
br
unde:

em
F - înzestrarea tehnică a muncii;

oi
N -n
Qe
s7
- randamentul mijloacelor fixe (eficienţa
r

F
cu

mijloacelor fixe);
VE - gradul de valorificare a producţiei exerciţiului;
Qe
RE - rata de rentabilitate a veniturilor.
22 noiembrie 2007 17
VE
 Analiza influenţei factorilor este următoarea:
- influenţa variaţiei globale a factorilor:
F1 Qe1 VE1 RE1 F0 Qe0 VE 0 RE0
RE N1 N0
N1 F1 Qe1 VE1 N0 F0 Qe0 VE 0

07
- influenţa variaţiei numărului mediu scriptic de personal:

20
F0 Qe0 VE 0 RE0

br
RE N N1 N0

em
N0 F0 Qe0 VE 0

oi
-n
- influenţa variaţiei gradului de înzestrare tehnică a muncii:
r s7

F1 F0 ) Qe0 VE 0 RE0
cu

RE F N1 (
N N1 N0 F0 Qe0 VE 0

22 noiembrie 2007 18
- influenţa variaţiei randamentului mijloacelor fixe:

RE F1 ( Qe1 Qe0 ) VE 0 RE0

Qe N1
F N1 F1 F0 Qe0 VE 0

07
- influenţa variaţiei gradului de valorificare a producţiei

20
exerciţiului:

br
F1 Qe1 ( VE1 VE 0 ) RE0

em
RE VE N1
N1 F1 Qe1 Qe0 VE 0
oi
Qe -n
s7

- influenţa variaţiei ratei rentabilităţii veniturilor din exploatare:

r
cu

RE F1 Qe1 VE1 ( RE1 RE0 )

RE N1
VE N1 F1 Qe1 VE1 VE0
22 noiembrie 2007 19
• În condiţiile existenţei unei informări analitice
asupra vânzărilor şi a costurilor pe produse
modelul utilizat este următorul:
n n

07
RE qi pi qi ci

20
i 1 i 1

br
unde,

em
qi – cantitatea vândută din produsul ’i’;
oi
-n
pi – preţul unitar al produsului ’i’;
s7

ci – costul unitar.
r
cu

Modelul de analiză a rentabilităţii se

recomandă a fi utilizat pentru întreprinderile cu
producţie omogenă.
22 noiembrie 2007 20
 În modelul prezentat, influenţa variaţiei factorilor în mărime
absolută este următoarea:
- influenţa globală a factorilor:
n n n n
RE ( qi,1 pi,1 qi,1 c i,1) ( qi,0 pi,0 qi,0 c i,0 )
i 1 i 1 i 1 i 1

07
- influenţa structurii producţiei:

20
n n n n

br
RE q ( qi,1 pi,0 qi,1 c i,0 ) ( qi,0 pi,0 qi,0 ci,0 )

em
i 1 i 1 i 1 i 1

oi
- influenţa preţului mediu unitar al produselor:
-n
s7
n n n n
RE p ( qi,1 pi,1 qi,1 c i,0 ) ( qi,1 pi,0 qi,1 c i,0 )
r
cu

i 1 i 1 i 1 i 1
-influenţa costului mediu unitar al produselor:
n n n n
RE c
( qi,1 pi,1 qi,1 c i,1) ( qi,1 pi,1 qi,1 c i,0 )
i 1 i 1 i 1 i 1
22 noiembrie 2007 21
 6.4.Capacitatea de autofinanţare
şi autofinanţarea
• Rezultatul contabil nu caracterizează

07
potenţialul de lichidităţi al firmei.

20
• Fluxul net de monedă degajat prin

br
em
activitatea firmei este denumit surplus
oi
monetar, noţiune desemnată prin termeni
-n
deseori cu conţinut diferit, ca de exemplu:
s7r

capacitate de autofinanţare, cash-flow,

cu

autofinanţare brută etc.

22 noiembrie 2007 22
 6.4.1.Capacitatea de
autofinanţare
• Capacitatea de autofinanţare (CAF) este un surplus monetar
net global.
– Caracterul ’net’ se explică prin determinarea capacităţii de

07
autofinanţare după deducerea impozitului pe profit;

20
caracterul global rezultă din efectele degajate din întreaga

br
activitate a firmei.

em
– Capacitatea de autofinanţare reprezintă surplusul monetar

oi
efectiv sau potenţial degajat de ansamblul operaţiunilor de
-n
gestiune într-o perioadă, care rămâne la dispoziţia firmei pe
s7
termen lung.
r
cu

Spre deosebire de rezultatul brut al exploatării (cunoscut

şi sub denumirea de excedent brut de exploatare EBE) care
vizează doar activitatea de exploatare, capacitatea de
autofinanţare ţine cont de toate laturile activităţii firmei
(exploatare,
22 noiembrie 2007
financiară, extraordinară). 23
 Capacitatea de autofinanţare se calculează prin una din
următoarele două metode:
1. Metoda diferenţelor:
CAF = RBE + alte venituri încasabile – alte cheltuieli plătibile
adică:
• RBE
• + Alte venituri din exploatare

07
• - Alte cheltuieli din exploatare

20
• + Venituri financiare (cu excepţia veniturilor financiare din

br
provizioane)

em
• - Cheltuieli financiare (cu excepţia cheltuielilor financiare privind
amortizarea şi

oi
• provizioanele) -n
• + Venituri extraordinare (cu excepţia veniturilor extraordinare din
s7

provizioane,
r
cu

• din vânzarea de active)

• - Cheltuieli extraordinare (cu excepţia veniturilor extraordinare din
provizioane,
• din vânzarea de active)
• - Impozitul pe profit
22 noiembrie 2007 24
• = Capacitatea de autofinanţare
• Capacitatea de autofinanţare permite:
– remunerarea capitalurilor investite (prin dividende
datorate);
– finanţarea noilor investiţii (partea din profit
repartizată pentru constituirea rezervelor şi a

07
fondului de dezvoltare);

20
br
– creşterea fondului de rulment;

em
– rambursarea împrumuturilor;
oi
-n
– menţinerea sau reînnoirea (prin amortizări).
s7

Creşterea sau scăderea capacităţii de

r
cu

autofinanţare este rezultatul politicii de amortizare şi

fiscale a firmei.
Mărimea capacităţii de autofinanţare determină
posibilitatea
22 noiembrie 2007 firmei de a-şi rambursa datoriile. 25
 Capacitatea de autofinanţare fundamentează următorii
indicatori:
Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de
autofinanţare (RFinCAF) constă în numărul de ani de restituire a
datoriilor financiare pe baza capacităţii de autofinanţare anuale a
firmei: Dat.financiare

07
RFinCAF 100
CAF

20
Rata de acoperire a investiţiilor prin capacitatea de

br
autofinanţare (RinvCAF) constă în numărul de ani de acoperire a

em
investiţiilor pe baza capacităţii de autofinanţare anuale a firmei:

oi
Investiti
Rinv CAF 100
-n
CAF
s7

Ponderea rezultatului exerciţiului în capacitatea de

r
cu

autofinanţare exprimă gradul de participare a rezultatului net la

formarea capacităţii de autofinanţare: RExerc
100
CAF
Capacitatea de autofinanţare insuficientă face necesară
identificarea de către firmă a surselor externe de finanţare. 26
22 noiembrie 2007
 6.4.2.Autofinanţarea
Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă decât o

07
autofinanţare potenţială, valoarea creată apreciindu-se după

20
deducerea remunerării acţionarilor:

br
em
Autofinanţarea Dividende

oi
exerciţiului -n = CAF - distribuite
AF
s7
r
cu

Autofinanţarea este indispensabilă pentru finanţarea

investiţiilor.

22 noiembrie 2007 27
 În analiza autofinanţării se evidenţiază trei
trepte: minimă, de menţinere, de dezvoltare.
• Autofinanţarea minimă cuprinde amortizarea totală
şi are rolul de a permite menţinerea capacităţii

07
firmei.

20
• Autofinanţarea de menţinere cuprinde amortizarea

br
şi compensaţiile creşterii de preţuri ale activelor fixe

em
şi permite înlocuirea capacităţilor de producţie
existente cu altele noi.oi
-n
s7

• Autofinanţarea de dezvoltare cuprinde pe lângă cea

r
cu

de menţinere, o parte din rezultatul exerciţiului,

astfel încât să permită modernizarea şi creşterea
capacităţii de producţie.
22 noiembrie 2007 28
 În analiza economică se urmăresc ratele autofinanţării:
Rata autofinanţării imobilizărilor corporale (Ric):

AF
Ric 100
Im corp

07
unde:

20
•Imcorp – imobilizările corporale;

br
•AF – autofinanţarea.

em
Rata autofinanţării imobilizărilor corporale şi necorporale (Ric+inc):

oi
-n
AF
s7

Ric inc 100

r
cu

Im corp Im necorp
unde:
•Imnecorp – imobilizările corporale.
22 noiembrie 2007 29
 Rata de autofinanţare a nevoilor globale de finanţare (Rafin):

07
AF AF
Rafin 100 100

20
Nfin Aimob NFR

br
em
unde:
oi
Nfin – nevoia de finanţare;
-n
s7
Aimob – active imobilizate;
r

NFR – variaţia nevoii de fond de rulment.

cu

22 noiembrie 2007 30