PIAŢA FINANCIARǍ

CA SISTEM ADAPTIV COMPLEX

Seminar 7 – Cibernetica Sistemelor Economice
Prof. seminar: Dr. Ionut NICA
 Piaţa financiară ca sistem adaptiv complex
• 1. Piaţa financiară - sistem adaptiv complex (Curs CSE)
• 2. Modele bazate pe agenți ale piețelor financiare
Proprietăţi

 Alcătuite dintr-o mulţime de agenţi interdependenţi şi conectaţi;

 Interacţiunile dintre agenţi sunt neliniare
 Mecanisme feedback de reglare și autoreglare ce au în centru
piețele principale
 Funcţionarea departe de echilibru, existenţa unor perioade de
stabilitate, urmate de schimbări rapide, care determina iar pierderi
de stabilitate;
 Existenţa unor puncte critice, absenţa oricăror mişcări regulate în
evoluţia indicatorilor ce le caracterizează
 Haosul comportamentului pieţelor și al investitorilor
Structura şi funcţionarea pieţei financiare
(1) (2)
Banca MEDIUL
Centrală R- CNVM EXTERN
R+ (3) (4)
(9) (10) (16) FFI
ΔM -
ΔM+
Piaţa monetară Piaţa valutarǎ
Piaţa de capital
S (14)
(17) Fg
(11) Economia
Reală X
(8) I (15)
(12) (13)
(7) IM
MS (6)
M
(5)

D
FIS
Turbulenţă şi volatilitate pe pieţele financiare

 Pietele financiare, spre deosebire de alte piete din economie, pot inregistra schimbari dramatice,
in care pretul activelor poate sa apara prea volatil pentru a putea justifica acest lucru doar prin
schimbari ale unor marimi fundamentale.

 Treptat se schimba si atitudinea economistilor si investitorilor privind volatilitatea, trecandu-se

de la blamarea acesteia datorita legaturii cu riscul financiar, la intelegerea efectelor pozitive pe
care le are, mai ales pe pietele emergente.
 Comportamentul adaptiv al pieței modelat în Altreva Adaptive Modeler

https://www.altreva.com/download.htm

Altreva Adaptive Modeler, bazat pe o tehnologie inovatoare și unică, creează modele de simulare bazate pe agenți pentru
previzionarea preturilor, actiunilor, valutelor, criptomonedelor ce sunt tranzactionate într-o piata specifică.

Având la bază metodologia modelării bazate pe agenți, cu ajutorul acestui instrument software se poate observa
comportamentul agenților cu ajutorul cărora se pot previziona anumite prețuri și anumite semnale de tranzacționare.
Agenții concurează și se adapteazp în acest mediu virtual.

Modelarea bazată pe agenți s-a dovedit a fi capabilă să explice comportamentul piețelor financiare mai bine decât
modelele financiare tradiționale.
Problema 1: Construirea unui model de tranzacționare speculativă bazată pe
comportamentul adaptiv al agenților economici.

Proprietăți agenți:
- Comportamentul de grup descrie faptul că agenții au convingerea comună că este
avantajos să participe la activitatea pieței.
- Comportamentul individual este caracterizat de următoarele proprietăți:
 Fiecare agent acționează în interesul său
 Agenții au preferințe eterogene
 Agenții interacționează și interacțiunile conduc la un rezultat optim, reciproc
 Comportamentul agenților este adaptiv

Altreva creează un model bazat pe agenți pentru un anumit stoc, format dintr-o
populație de agenți și o piață virtuală. Fiecare agent reprezintă un comerciant /
investitor virtual și are propria sa regulă de tranzacționare și fonduri.
 Pietele financiare au fost studiate utilizând matematica analitică și modelele
econometrice, bazate de cele mai multe ori pe faptul că se consider faptul că la nivel
general, participanții pe piață sunt raționali.
Adaptive Modeler foloseste inteligența computațională și este conceput în
principal pentru tranzacționarea activă a acțiunilor sau a indicilor de piață, adică
folosind contracte futures.
 Întotdeauna s-a pus accent pe importanța aspectelor comportamentale ale
piețelor speculative iar acest lucru a fost recunoscut sub diferite interpretări.
Kim și Markowitz au arătat efectul destabilizator al asigurătorilor de
portofoliu constant asupra dinamicii prețurilor și l-au propus ca o explicație pentru
prăbușirea pieței din 1987.
Levy și Solomon au demonstrat prin cercetările lor că în analiza modelelor
multi-agent există comercianți raționali și iraționali, iar grupul acestor agenți va
determina ca dinamica prețurilor să treacă printr-o serie de boom-uri și dezechilibre.
 Modelul propus generează dinamici haotice complexe, cu aglomerarea
volatilității randamentelor și cozi de așteptare în distribuția rentabilităților și a averii.
Chiar dacă se restricționează comercianții astfel încât să fie maximizatori de utilitate
raționali, prețul ce se va dezvolta persistent va creea așa numitele bule raționale.
Astfel, abaterea semnificativă de la valoarea fundamentală este proprietatea generică a
prețurilor speculative.
 Randamentele pozitive, în mod cert, sunt influențate de parametrii
macroeconomici, dar expresia cantitativă pentru dependență sau pentru abateri nu este
clară. Astfel, pentru următoarea analiză se va utiliza modelarea bazată dintre agenți ce
imită procesele de tranzacționare reale. Modelul are la bază următoarele ipoteze,
descrise în cele ce urmează.
În mediul de schimbare a pieței, comercianții trebuie să își revizuiască constant
portofoliile de investiții, mutând fondurile între activele „mai sigure” și „mai
riscante”, schimbându-și nivelul de risc. Voi presupune că această reechilibrare și
actualizare a portofoliilor determină complet dinamica pieței în ansamblu. Pentru a fi
mai specific, descriu următoarele condiții:
a) prețul portofoliului de piață este stabilit de agenții dispuși să reechilibreze
fondurile între stocul lor și un activ sigur, în numerar sau obligațiune;

b) la reechilibrare, agenții acționează numai pe baza raporturilor dintre stoc și

obligațiuni;

c) agenții își modifică proporțiile de investiții în mod adaptiv la modificările

portofoliilor lor.
 Pentru a introduce modelul, trebuie să se stabilească numărul de agenți ce vor
intra pe piața care vor tranzacționa acțiuni ale unui singur activ. Agenții nu cunosc
valoarea fundamentală a activului, dar se așteaptă ca prețul să crească la rate moderate
pentru perioade lungi de timp, și preferă întotdeauna valoarea să crească, decât să
scadă. Decizia de a cumpăra sau vinde activul va stabili poziția pe piața: scurtă sau
lungă.
În
  simularea din Altreva, vom presupune că agenții se întâlnesc la intervale de timp pe
care le vom nota cu . În perioada , un agent are un portofoliu descris de relația acțiuni
– obligațiuni notat cu (, i reprezentând un agent care tranzacționează la un moment de
timp t. Prețul unei acțiuni la momentul t îl voi nota cu . La momentul imediat următor,
jucătorul i este descris de un portofoliu ( și de prețul pe o acțiune din portofoliu .
Evaluând ultimele modificări în portofoliile agenților, se va observa că aceștia
stabilesc obiective pe raporturile de acțiuni-obligațiuni pentru următoarea perioadă, pe
care le voi nota cu . Pentru a înțelegea mai bine relațiile dintre agenți, voi presupune
că va mai exista încă un agent (), jucător pe același portofoliu.
 Conform
  acestei abordări, se presupune că noul preț este stabilit astfel încât suma în
dolari a fondurilor agentului o dorește să o treacă de la acțiuni la obligațiuni, iar
raportul țintă să fie egal cu suma în dolari pe care agentul vrea să o treacă de la
obligațiuni la acțiuni, iar raportul țintă al agentului să fie . Acest echilibru poate fi
exprimat prin următoarea relație:
𝑡+1
 𝑝 𝑡 𝑡 +1 𝑡 𝑡 +1 𝑝 𝑡+1
𝑡 𝑡
∗𝑎 − 𝑥
𝑖 𝑖 ∗ 𝑜 =𝑥
𝑖 𝑗 ∗𝑜 − 𝑗 ∗𝑎𝑗
𝑝𝑡 𝑝 𝑡

  Cei doi jucători, agentul și au opinii și comportamente diferite asupra performanței

pieței. Aceștia actualizează raporturile de portofoliu țintă în concordanță cu următoarea
regulă:   𝑡 +1 𝑝𝑡 + 1 ∗ 𝑎𝑡𝑘 𝑡 +1

{
𝛼 ∗ 𝑥𝑘 ∗ > 𝑥𝑘
𝑝 𝑡 ∗ 𝑜 𝑡𝑘
𝑡 +1 𝑡
𝑝 ∗ 𝑎𝑘
𝑥𝑡𝑘+ 2 = 𝑥𝑡𝑘+ 1 ∗ = 𝑥 𝑡𝑘+ 1
𝑝𝑡 ∗ 𝑜𝑡𝑘
𝑝𝑡 + 1 ∗ 𝑎𝑡𝑘
𝛾 ∗ 𝑥 𝑡+
𝑘
1
∗ < 𝑥 𝑡𝑘+ 1
𝑝 𝑡 ∗ 𝑜 𝑡𝑘
Unde
  și sunt parametrii care defines un mecanism feedback al unui sistem adaptive
complex. Dacă agentul identifică o piață în creștere, acesta își mărește raportul dintre
acțiuni și obligațiuni cu o sumă fixă, în timp ce celălalt agent își reduce raportul.
Feedbackul reflectă faptul că atunci când se confruntă cu o serie de investiții slabe,
agentul va reduce partea de capital din portofoliu, în timp ce dacă investiția crește mai
bine decât se aștepta acesta, el va adopta o poziție mai riscantă.
Pe lângă graficele de prețuri, modelele bazate pe agenți oferă informații detaliate
despre distribuția bogăției între agenți. Aceste informații permit studiului efectelor
activității pieței asupra populației de agenți.
Modelarea indicelui RBI (Raiffeisen Bank International)
  În figură de mai sus se poate observa modul în care evoluează populația de agenți în
funcție de vârsta lor și de avuție. Coeficientul de corelație este 0.61, abaterea pătratică R =
0.38 iar dreapta de regresie este construită conform funcției: . Panta curbei are valoarea de
233,2636 (slope).
 În figura alăturată se poate
observa un model bazat pe
agenți raportat la evoluția și
previziunea criptomonedei
Bitcoin. În toate cazurile, se
poate observa șocul din prima
parte a anului 2020 referitor la
pandemia de COVID19 care a
avut un impact pe piețele
financiare din întreaga lume.

Modelarea Bitcoin
 Temă
1. Descărcați Altreva Adaptive Modeler
https://www.altreva.com/download.htm
2. Alegeți unul dintre următorii indici: Dow Jones, Erste Bank Group, Raiffeisen Bank
Internationl, IBM, Oracle, Bitcoin. Alegeți o perioadă suficient de mare care să reflecte
evoluția prețului pentru fiecare acțiune în parte dar care să cuprind și perioada pre-, post-
COVID19. Ce puteți observa? Interpretați graficele.