MPA AllLabs

Schita de proiect. Suport de seminar 2021-2022, Conf.
Băncescu Mioara
Elaborarea schiţei de proiect

Definiţie a schiţei de proiect – acel document care atestă oficial existenţa unui proiect
şi care acordă managerului de proiect autoritatea de a utiliza resursele organizaţiei pentru
activităţile de proiect.
Principalele beneficii ale elaborării schiţei de proiect sunt: un început de proiect bine definit,
graniţe ale proiectului bine definite, o modalitate la îndemână pentru managementul organizaţiei
de a accepta formal proiectul şi de a se angaja să-l susţină.
In mod uzual schiţa de proiect contine :

1. Titlul proiectului ;
2. Descriere scurta a proiectului ;
3. Justificarea proiectului ;
4. Obiectivele proiectului;
5. Descriere in mare a scopului proiectului ;
6. Riscuri;
7. Grupurile interesate de proiect;
8. Secventa de momente cheie ale proiectului ;
9. Numele managerului de proiect desemnat;
10. Semnaturi .
1
Schita de proiect. Suport de seminar 2021-2022, Conf. Băncescu Mioara
EXEMPLUL 1
1. Titlul proiectului: Auto-flux
2. Descriere scurta a proiectului
Proiectul isi propune automatizarea unui flux complet de productie in cadrul unei companii.
3. Justificarea proiectului
Proiectul va aduce ca beneficii marirea vitezei de executie a fluxului curent de productie,
fluxul actual avand multi pasi ce se executa manual si care duc la timpi de asteptare
semnificativi pe partea clientilor. De asemenea se asteapta ca rezultatele proiectului sa
aduca economii de buget pentru organizatie, estimate la 10000 EURO/AN.
4. Obiectivele proiectului
• Scaderea cu 50% a timpului de executie a fluxului de productie in 9 luni de la inceperea
executiei proiectului
• Automatizarea a minim 70% dintre procesele de productie in 6 luni de la inceperea
executiei proiectului
5. Descriere in mare a scopului proiectului
In vederea automatizarii fluxului de productie, scopul proiectului acopera in mare :
• Specificatiile noului flux de productie

• Automatizarea preluarii comenzilor in sistem
• Automatizarea procesarii comenzilor
• Automatizarea raportarii catre utilizatorii interni, dar si catre clientii din afara organizatiei
• Darea in folosinta a noului flux de productie
6. Riscuri
• Infrastructura existenta ar putea sa nu sustina noul flux de productie, ceea ce ar afecta
darea in folosinta a noului flux
• Perioada de concedii a echipei de proiect ar putea pune in pericol termenul de finalizare
al proiectului
• Lipsa de claritate in ceea ce priveste responsabilitatile pentru activitatile proiectului ar
putea crea intarizeri la termenul de finalizare al proiectului
7. Grupurile interesate de proiect

• Sponsorul: directorul general al companiei, nume….
2
• Clientii: reprezentanti ai celor 15 organizatii care au plasat 90% dintre comenzi in

ultimele 6 luni: Nume 1, Nume 2, …..
• Utilizatorii interni: Numele managerului…. , numele reprezentantilor cheie din echipa de
utilizatori : …
• Managerii de functiuni din organizatie: IT (Nume…), Marketing (Nume…), Productie
(Nume….), Resurse Umane (Nume….), Financiar (Nume….)
• Alti manageri de proiect din organizatie : Nume proiect, nume manager de proiect….
• Echipa de proiect: Nume 1, Nume 2, ….
8. Secventa de momente cheie ale proiectului

(1) Specificatiile finalizate
(2) Automatizarea fluxului de comenzi
(3) Automatizarea raportarii
(4) Incepe utilizarea in productie a noului flux
9. Managerul de proiect desemnat: Nume
10. Semnaturi: Sponsorul
EXEMPLUL 2
Titlul proiectului: Public speaking pentru studenți
Descriere scurta a proiectului: proiectul isi propune sa dezvolte abilitățile de comunicare ale studenților
din ASE București.
Justificarea proiectului: Proiectul este creat pentru nevoia studenților de a ști cum sa comunice în situații
diverse, fiindu-le util pentru viitorul acestora profesional. De asemenea, este necesara cresterea
notorietatii ONG-ului care organizeaza proiectul, făcându-l mai cunoscut în rândul studenților.
Obiectivele proiectului:
• Pregătirea a 50 de studenți pentru a-și dezvolta 2 competente legate de vorbitul in public, in 4 luni
de la inceputul proiectului.
• Strângere de fonduri prin minim 4 parteneri care sa asigura resursele necesare desfășurării
workshop-urilor.
Descriere in mare a scopului proiectului: Scopul proiectului este de dezvoltare a abilităților de public
speaking pentru un grup de student din ASE Bucuresti si acopera
• organizarea un workshop de limbaj non-verbal pentru a învața studenții cum sa se comporte în
interacțiunea cu alte personae;
3
• organizarea unui workshop de public speaking, in care studenții sa învețe structura unui discurs și
sa îl pună în practica;
• o comunicare eficienta și constantă cu partenerii proiectului.
Riscuri:
• Academia ar putea sa nu ofere spatiile necesare desfășurării proiectului, ceea ce ar pune in pericol
desfasurarea workshopurilor.
• Studenții ar putea fi demotivati sa participe la workshopuri, ceea ce ar pune sub risc strangerea
numarului minim de participanti.
• Fiind activitati de voluntariat, managerul de proiect ar putea renunța la rol pe parcursul executiei
proiectului, ceea ce ar putea aduce intarzieri la calendarul de desfasurare al proiectului.
Grupurile interesate de proiect:

• Sponsorul: presedintele ONG-ului
• Clientii: studenți din ASE Bucuresti
• Managerii de departamente din ONG : IT (Nume…), Marketing (Nume…), Fundraising (Nume….),
Resurse Umane (Nume….), Financiar (Nume….)
• Reprezentanti din conducerea ASE Bucuresti: Facultate (Nume…)
• Alti manageri de proiect din ONG: Nume proiect, nume manager de proiect….
• Echipa de proiect: Nume 1, Nume 2, ….
Secventa de momente cheie ale proiectului

• Strângere fonduri
• Promovare proiect
• Înscriere participanți
• Desfășurarea propriu-zisa
Managerul de proiect desemnat: Nume
Semnaturi:
• Sponsorul
4
EXEMPLUL 3
Titlul proiectului:
Descriere scurta a proiectului: proiectul isi propune renovarea unei locuinte rezidentiale, un apartament
de bloc.
Justificarea proiectului: Proiectul este justificat de starea degradata a mobilierului actual, a instalatiilor
sanitare si electrice, precum si de limitarea actuala a accesului la incalzire si apa calda. Se doreste de
asemenea un confort sporit pentru proprietari la finalizarea proiectului de renovare, prin reimprospatarea
designului, a finisajelor si prin achizitionarea unor solutii inteligente de electrocasnice, iluminare, etc .
Obiectivele proiectului:
• Innoirea mobilierului din locuinta in proportie de 60% in cel mult 60 de zile de la demararea
renovarii
• Inlocuirea instalatiilor sanitare si electrice in proportie de 100% in cel mult 60 de zile de la
demararea renovarii
• O solutie de access neintrerupt la incalzire si apa calda, fie prin instalarea unei centrale de
apartament, fie printr-o solutie de la asociatia de proprietari, in cel mult 180 de zile de la
demararea renovarii
• Instalarea a cel putin 4 solutii inteligente in locuinta, in cel mult 60 de zile de la demararea
renovarii
Descriere in mare a scopului proiectului: scopul proiectului va acoperi in mare:

• Cautarea si selectia unor furnizori de mobilier nou, finisaje, de instalatii sanitare si electrice, de
solutii inteligente
• Achizitia materialelor necesare renovarii
• Cautarea si contractarea echipelor care sa execute lucrarile de renovare
• Instalarea mobilierului, a instalatiilor sanitare si electrice, a solutiile inteligente, executarea
finisajelor
• Cautarea solutiei pentru access neintrerupt la incalzire si apa calda, obtinerea la nevoie a avizelor
necesare de la asociatia de proprietari, primarie, vecini si executarea solutiei alese
Riscuri:
• Mobilierul ales ar putea sa nu aiba calitatea necesara si sa nu aduca confortul asteptat in urma
renovarii
• Intarzieri pe lantul de aprovizionare a materiilor prime ar putea duce la imposibilitatea finalizarii
renovarilor in 60 de zile de la demararea proiectului
• Cresterea preturilor la materiale de constructie, la solutii inteligente, la manopera executiei
lucrarilor ar putea duce la depasiri de buget fata de bugetul planificat initial si la intarzierea
lucrarilor
5
• Dificultatea gasirii unei echipe de executie competente si care sa livreze serviciile contractate ar
putea duce la intarzierea lucrarilor
Grupurile interesate de proiect:

• Sponsorul: proprietarii apartamentului
• Clientii: locatarii apartamentului renovat
• Furnizorii: firme de mobilier, firme pentru solutii inteligente, banci pentru credit de nevoi
personale, echipe de executie a manoperei, furnizori de centrale, furnizori de concept de
arhitectura sau design interior, verificatori ai conformitatii executiei lucrarilor
• Asociatia de proprietari a blocului
• Primaria: departamentele primariei care vor acorda avize / autorizatii, la nevoie
• Alte grupuri interesate de proiect: parinti, prieteni ai locatarilor
• Echipa de proiect: echipa de executie a lucrarilor de renovare, designerul/arhitectul
Secventa de momente cheie ale proiectului

• Elaborarea unui concept pentru locuinta care se renoveaza
• Accesarea fondurilor necesare
• Stabilirea necesitatii sau nu a avizelor pentru centrala si restul renovarilor
• Renovarea instalatiilor si a partii electrice
• Receptia finisajelor
• Reinnoirea mobilierului
• Instalarea solutiilor inteligente
• Receptia solutiei de incalzire si apa calda
• Inaugurarea locuintei renovate
Managerul de proiect desemnat: Nume
Semnaturi:
Sponsorul
6
Elaborarea WBS-ului („Work Breakdown Structure”). Suport de seminar 2021-2022, Conf. Băncescu Mioara
Elaborarea WBS-ului unui proiect

„Work Breakdown Structure”
Schema WBS a unui proiect oferă o viziune structurată a ceea ce trebuie livrat în proiect.
Pentru a crea WBS-ul unui proeict se începe cu identificarea şi analiza livrărilor de proiect
şi a muncii asociate acestora. Componentelor WBS li se asociază coduri de identificare.
Nivelul de detaliu până la care se merge cu descompunerea livrărilor de proiect este dat de
măsura în care proiectul se poate controla, astfel încât să se asigure un management eficace al
livrărilor de proiect.
Componentele WBS nu indică ordinea în care se vor executa componentele proiectului când
acesta intră în execuţie. Ordinea muncii de efectuat va fi indicată la pasul de stabilire a
dependenţelor dintre activităţile proiectului, după definirea activităţilor proiectului.
O aplicatie software ce permite construirea schemei WBS a unui proiect este Visual Paradigm
(versiunea online) si se poate accesa la adresa:
https://online.visual-paradigm.com/drive/#diagramlist:proj=0&new=WorkBreakdownStructureDiagram
Studiu de caz 1. Elaborarea schemei WBS pentru un proiect ce isi propune imbunatatirea
unui program de master
2
Studiu de caz 2. Elaborarea schemei WBS pentru un proiect ce isi propune sustinerea unei
lucrari de dizertatie
Studiu de caz 3. Elaborarea schemei WBS pentru un proiect ce isi propune
renovarea unei locuinte
1.1. Conceptul locuintei renovate

1.1.1 Lista de potentiali arhitecti/ designeri
1.1.2 Contract semnat pentru serviciile de design
1.1.3 Documentul de concept al locuintei renovate
1.2. Fonduri monetare

1.2.1 Deviz estimativ al costurilor
1.2.2 Decizia privind sursele de finantare
1.2.3 Contractul de imprumut semnat
1.3 Avize si autorizatii

1.3.1 Decizia privind necesitatea autorizarii unor modificari interioare
1.3.2 Decizia privind avizele necesare pentru solutia de incalzire
1.3.3. Avizele de la primarie/vecini/asociatie/furnizor de gaze
1.4 Instalatii sanitare si electrice
1.4.1 Lista echipelor de executie
1.4.2. Selectia echipei de executie
1.4.3 Lista furnizorilor de echipamente sanitare, electrice
1.4.4 Achizitia materialelor si echipamentelor
1.4.5 Implementarea instalatiilor sanitare
1.4.6 Implementarea instalatiilor electrice
1.4.7 Receptia instalatiilor sanitare si electrice
1.5 Mobilier si finisaje

1.5.1 Lista echipelor de executie
1.5.2. Selectia echipei de executie
1.5.3 Lista furnizorilor de mobilier, finisaje
1.5.4 Achizitia mobilierului si materialelor pentru finisaje
1.5.5 Mobilierul reinnoit
1.5.6 Executarea finisajelor
1.5.7 Receptia mobilierului si finisajelor
1.6. Sistem de incalzire si solutii inteligente

1.6.1 Documentarea solutiilor de incalzire disponibile
1.6.2. Alegerea solutiei de incalzire
1.6.3 Lista furnizorilor de solutii de incalzire
1.6.4 Achizitia sistemului nou de incalzire
1.6.5 Achizitia solutiilor inteligente
1.6.6 Instalarea solutiei de incalzire si a solutiilor inteligente
1.6.7 Receptia solutiei de incalzire si a solutiilor inteligente
1.7 Inaugurarea locuintei

1.7.1 Lista de invitati
1.7.2 Achizitia consumabilelor pentru petrecere
1.7.3 Petrecerea de inaugurare
Elaborarea calendarului de lucru. Suport de seminar 2021-2022, Conf. Băncescu Mioara
Identificarea activitatilor unui proiect.

Dependente dintre activitati
Exemplu 1
Identificarea activitatilor proiectului de elaborare a lucrarii de dizertatie. Stabilirea depenentelor dintre
activitati:
Dependente
# WBS Nume activitate dintre activitati
1 1 Proiect dizertatie
2 1.1 Initializare dizertatie
3 1.1.1 Alegerea temei si a profesorului coordonator
4 1.1.1.1 Contactarea profesorului
5 1.1.1.2 Primirea raspunsului din partea profesorului 4
6 1.1.1.3 Discutarea posibilelor teme 5
7 1.1.1.4 Alegerea temei finale 6
8 1.1.1.5 Cererea de dizertatie 7
9 1.1.1.6 Tema finala si proferul coordonator disponibili 8
10 1.1.2 Stabilirea datelor de intrare
11 1.1.2.1 Consultarea mai multor surse posibile 6SS
12 1.1.2.2 Contactarea unei firme pentru obtinerea DI 6SS
13 1.1.2.3 Colectarea setului de date 11
14 1.1.2.4 DI disponibile pentru studiul de caz 13
15 1.1.3 Stabilirea metodologiei de cercetare
16 1.1.3.1 Documentarea din materiale de specialitate 6SS
17 1.1.3.2 Documentarea din tutoriale 16
18 1.1.3.3 Alegerea celei mai potrivite metodologii 17

19 1.1.3.4 Metodologia de cercetare decisa 18
20 1.1.4 Stabilirea programului informatic pentru studiul de caz
Documentarea mai multor optiuni de programe

21 1.1.4.1 informatice 18
22 1.1.4.2 Instalarea programelor informatice 21SS+2d
23 1.1.4.3 Alegerea unui program informatic pentru studiul de caz 21
24 1.1.4.4 Proram informatic pentru studiul de caz decis 23
25 1.2 Redactare dizertatie
26 1.2.1 Elaborarea structurii lucrarii 9
27 1.2.2 Stabilirea programului de consultatii cu profesorul 9
28 1.2.3 Redactarea continutului

29 1.2.3.1 Redactarea studiului de caz 14
30 1.2.3.2 Redactarea capitolelor de teorie 26
31 1.2.3.3 Formatarea lucrarii, numerotari 29
32 1.2.3.4 Ajustarea greselilor gramaticale sau de exprimare 29
33 1.2.3.5 Redactarea introducerii, concluziilor 29
34 1.2.3.6 Redactarea anexelor 29
35 1.2.3.7 Redactarea bibliografiei 29
36 1.2.4 Feedback final de la profesorul coordonator 28
37 1.2.5 Lucrarea de dizertatie gata 36
38 1.3 Prezentare dizertatie
39 1.3.1 Prima verificare antiplagiat 37
40 1.3.2 Incarcarea lucrarii in platforma 39
41 1.3.3 A doua verificare antiplagiat 40
42 1.3.4 Primirea deciziei admis/respins 41
43 1.3.5 Elaborarea prezentarii
44 1.3.5.1 Alegerea formatului 42
45 1.3.5.2 Incarcarea continutului, a graficelor 44
46 1.3.5.3 Prezentare gata 45
47 1.3.6 Sustinerea prezentarii 45
48 1.3.7 Prezentarea efectuata 47
Pasi in Celoxis pentru definirea unui nou proiect, a activitatilor componente si a

dependentelor dintre acestea
 Adaugarea unui nou proiect si stabilirea catorva detalii (nume, data de start , data dorita de
finalizare, stare proiect, etc)
 Accesarea interfetei Gantt prin selectarea pictogramei specifice din interfata proiectului creat
 Interfata Gantt inainte sa adaugam vreo activitate de proiect
 Adaugarea activitatailor – din meniul Add se selecteaza Task

 Structurarea componentelor WBS si a activitatilor proiectului se face folsind optiunile Indent si

Outdent (click dreapta activitate)
 Definirea dependentelor dintre activitati: click drepata pe activitate, alegem Edit, navigam in
tabul Predecessors din interfata Edit Task, apasam Add, selectam activitatea cu care se creaza
relatia de dependenta si tipul de dependenta
 Alternativ, stabilirea dependentelor dintre activitati se poate face editand valorile din coloana
Predecessors a interfetei Gantt
 Se pot adauga 2 dependente pentru aceiasi activitate
 Exportarea listei de activitati se face din meniul More / Export

Elaborarea calendarului de lucru al unui

proiect
Exemplu 1
Elaborarea in programul Celoxis a calendarului de lucru al unui proiect ce are ca scop renovarea unei
locuinte
1
Pasi in Celoxis pentru finalizarea calendarului de lucru al unui proiect si exportarea acestuia
- Schimbarea modului de vizualizare a timpului afisat in calendarul de lucru/Gantt
2
- Afisarea drumului critic (Critical Path)
- Setarea unui calendar de lucru de referinta (Set project baseline):
3
- View Baseline: modificarea duratei uneia sau mai multor activitati dintre activitati (de
exemplu durata activitatii „Ajustari, imbunatatiri ale lucrarii” creste de la 30 de zile la 40
de zile). Vizualizarea vechiului calendar de lucru si a noului calendar de lucru, dupa
modificarea duratelor
- Exportarea calendarului de lucru
4
Exemplu 2
Elaborarea calendarului de lucru al scrierii lucrarii de dizertatie folosind programul software dedicat
managementului de proiect Celoxis, iar data de start considerata: 30.10.2020
Aplicarea tehnicii de estimare a duratelor unor activitati prin tehnica de estimare in 3

puncte:
• durata cea mai probabilă (tM)
• durata optimistă (tO)
• durata pesimistă (tP)
Activitate: Validarea capitolului 1 cu profesorul coordonator
5
Durata
estimata
(zile)
tP 10
tO 4
tM 6
a) tE = (tO+tM+tP)/3 = (10+4+6)/3 =~7 (zile) (1)
Aplicând formula 1 se acordă aceleaşi şanse de realizare celor trei durate estimate: durata cea mai
probabilă, durata optimistă şi durata pesimistă.
b) tE = (tO+4*tM+tP)/6 = (10+4*6 + 4)/6 =~6 (zile) (2)
Aplicând formula 2 se acordă şanse mai mari de realizare scenariului cel mai probabil.
6
Managementul timpului unui proiect

Exemplu 1
Fie un proiect pentru care s-au identificat activitatile de la A la I, dependentele de tip final-
start si duratele estimate:
Activitati dependente
(finalstart)
Cod activitate Durata estimata (zile)
A - 2
B - 1
C A 5
D C 10
E A,B 3
F E 4
G B 3
H G 3
I H 4
Exemplu de interpretare a dependentelor dintre activitati: activitatea I nu poate sa inceapa

pana nu se finalizeaza activitatea H.
a) Reteaua nod activitate a proiectului:
Reprezentam fiecare activitate sub forma unui nod cu 6 compartimente:
1
EST(earliest starting time) Cod activitate EFT(earliest finishing time)
LST(latest starting time) Durata activitate LFT(latest finishing time)
Tinand cond de dependentele dintre activitati obtinem reteaua:
A fost nevoie sa introducem un nod ficitiv de start, cu durata 0, deoarece proiectul

are 2 activitati care demareaza in acelasi timp (A, B) si un nod fictiv de finalizare, cu durata
0 deoarece proectul are 3 activitati la final (D, F, I).
b) Determinarea termenelor EST, EFT
Parcursul normal al retelei – determinam EST, EFT

Prin conventie, consideram EST=0 in nodul de start al retelei.
Cel mai devreme moment de încheiere a fiecărei activităţi (EFT) se obţine adunând durata
activităţii la cel mai devreme moment de începere a activităţii respective (EST). EFT-ul
activităţii precedente devine EST-ul activităţii succesoare, iar în cazul în care o activitate are
2 sau mai multe activităţi precedente, se calculează maximul dintre EFT-urile activităţilor
precedente.
Exemplu: pentru C:
• EST (C) = EFT(A) =2
• EFT(C) = EST(C)+d(C) = 2+5=7
2
c) Parcursul invers al retelei – determinam termenele LST, LFT

Prin conventie, consideram LFT(Final)=EFT(Final)= 17 in nodul final al retelei.
Cel mai târziu moment de începere a fiecărei activităţi (LST) se obţine scăzând durata
activităţii din cel mai târziu moment de finalizare a activităţii respective (LFT). LST-ul
activităţii succesoare devine LFT-ul activităţii precedente, iar în cazul în care o activitate are
2 sau mai multe activităţi succesoare, se calculează minimul dintre LST-urile activităţilor
succesoare.
Exemplu: pentru C:
• LFT (C) = LST(D) =7
• LST(C) = LFT(C) - d(C) = 7 - 5=2
3
Prin realizarea acestei analize, se obţine termenul de finalizare al întregului proiect. Cel
mai devreme moment de încheiere a activităţii din nodul de final al reţelei (EFT) permite
calcularea datei la care toate activităţile proiectului vor fi finalizate. In acest exemplu termenul de
finalizare a proiectului (durata minima de executie) este de 17 (zile).
d) Drumul critic al proiectului Metoda 1

• determinam activitatile critice ale proiectului (o activitate pentru care termenele
minime si maxime de începere coincid sau pentru care termenele minime si maxime
de finalizare coincid)
• Activitatile A, C si D sunt activiati critice
• determinam drumul critic: succesiunea de activităţi critice ale proiectului
• Drumul critic este: Start – A – C – D – Final
Metoda 2
- Determinam toate drumurile posibile din retea; in exemplul dat avem 4 drumuri posibile
o Start – A – C – D – Final
- o Start – A – E – F – Final
- o Start – B – E – F – Final
- o Start – B – G – H - I – Final
- Calculam lungimea pentru fiecare drum, insumand duratele activitatilor componete
- o Start – A – C – D – Final: 2 + 5 + 10 = 17 (zile)
- o Start – A – E – F – Final:2 + 3 + 4 = 9 (zile)
- o Start – B – E – F – Final: 1 + 3 + 4 = 8 (zile)
- o Start – B – G – H - I – Final: 1 + 3 + 3 + 4 = 11 (zile)
4
- Drumul critic este cel cu lungimea totala cea mai mare (17> 11> 9>8), asadar drumul
critic este: Start – A – C – D – Final
e) Rezervele totale de timp ale activitatilor

Rezerva totală a unei activităţi – cu cât o activitate poate fi întârziată să înceapă sau cu cât
poate să-i fie extinsă durata fără a afecta data de finalizare a proiectului sau dependenţele
dintre activităţi.
În mod normal, activităţile de pe drumul critic dispun de rezervă de timp zero.
Rezerva totală a unei activităţi X se calculează ca diferenţa dintre termenele de
începere maxime şi minime.
RT(X)=LST(X)-EST(X) sau RT(X)=LFT(X)-EFT(X)
Activitati
dependente Rezerva de timp
Durata estimata (zile)
Cod activitate (final-start) (zile)
0
A - 2
B - 1 6
C A 5 0
D C 10 0
8
E A,B 3
F E 4 8
G B 3 6
H G 3 6
I H 4 6
f) Rezervele libere de timp ale activitatilor

Indică cu cât o activitate poate fi întârziată să înceapă sau cu cât poate să-i fie extinsă
durata fără a afecta cel mai devreme moment de începere a oricărei activităţi succesoare.
5
Rezerva liberă a unei activităţi X se calculează ca diferenţa dintre termenul EST al

activităţii succesoare şi termenul EFT al activităţii X.
RL(X)=EST(SUCCESOR) – EFT(X)
Exemplu pentru activitatea B, rezerva libera:

RL(B) = min {1,2) -1 = 1 - 1 = 0
Rezerva Rezerva
Activitati Durata totala de timp libera de timp
dependente estimata (zile) (zile)
Cod activitate (final-start) (zile)
0 0
A - 2
6 0
B - 1
0 0
C A 5
0 0
D C 10
8 0
E A,B 3
8 8
F E 4
6 0
G B 3
6 0
H G 3
6 6
I H 4
6
Interpretare: dintre activitatile proiectului, 6 activitati dispun de rezerva totala de timp,

iar dintre ele doar 2 dispun si de rezerva libera de timp.
g) Elaborarea calendarului de lucru folosind programul software dedicat managementului de proiect

Celoxis
h) Determinarea drumului critic folosind programul software dedicat managementului de proiect Celoxis:
7
Exemplu 2
Consideram urmatorul proiect:
Cod Durata (saptama Depende Depende

activita te ni) nte dintre activitati nte dintre activitati
A 3 --- ---
B 2 Incepe dupa FS(A)
incheierea lui
A
C 6 Incepe la 1 s FS(D)+1
dupa
finalizarea
activitatii
D
D 4 Incepe la 1 s SS(A)+1
dupa
inceperea
activitatii
A
E 3 Incepe FS(C);
dupa FS(F)+2;
terminare FF(B)
a lui C &
incepe la 2
s dupa
terminare
a lui F &
se incheie
dupa ce
se
finalizeaza
B
F 3 Incepe la 1s SS(D)+1
dupa ce
incepe D
a) Reprezentati reteaua- nod a proiectului
8
Nu este nevoie de adaugarea unui nod fictiv de start (avem nodul A), nici a unui nod fictiv
de finalizare (avem nodul E).
b) Determinati EST, EFT, LST, LFT pentru fiecare activitate si durata estimata
de finalizare a intregului proiect
9
Durata estimata de finalizare a intregului proiect: 15 zile (EFT(E)=15).
Atentie! Cel mai tarziu moment de start pentru A este 0, nu 10! (altfel LST (D)=1 si
dependenta SS intre A si D nu ar mai avea sens).
c) Implementarea studiului de caz in Celoxis

Spre exemplu, dependentele pentru actitatea E se vor defini astfel:
10
Reprezentarea activitatilor, dependentelor si a calendarului de lucru in Celoxis:
d) Drumul critic si rezervele de timp
Activitatile A, D, C, E sunt activitati critice (nu au rezerva totala de timp). Drumul critic al
proiectului prin metoda succesiunii activitatilor critice este: A – D – C – E.
Activitatea B are rezerva de timp de 10 zile.

Activitatea F are rezerva de timp de 5 zile.
11
Managementul riscurilor si resurseor umane. Suport de seminar 2021-2022, Conf. Băncescu Mioara
Analiza calitativ ă a riscurilor

Studiu de caz 1. Proiect de renovare a locuintei
Identificare riscuri:
• Risc 1: Mobilierul ales ar putea sa nu aiba calitatea necesara si sa nu aduca confortul
asteptat in urma renovarii
• Risc 2: Intarzieri pe lantul de aprovizionare a materiilor prime ar putea duce la
imposibilitatea finalizarii renovarilor in 60 de zile de la demararea proiectului
• Risc 3: Cresterea preturilor la materiale de constructie, la solutii inteligente, la manopera
executiei lucrarilor ar putea duce la depasiri de buget fata de bugetul planificat initial si
la intarzierea lucrarilor
• Risc 4: Dificultatea gasirii unei echipe de executie competente si care sa livreze
serviciile contractate ar putea duce la intarzierea lucrarilor
• Risc 5: Promotii de pret la mobilier si dispozitive inteligente ar putea adduce economii
la budget fata de bugetul planificat initial
Evaluare a probabilitatii si a impactului riscurilor. Matricea probabilitate-

impact
Risc Scor probabilitate Scor impact Justificare scor
Risc 1 0.5 0.2 ....
Risc 2 0.3 0.4 ....
Risc 3 0.9 0.4
Risc 4 0.7 0.8
Risc 5 0.7 0.2
1
Prob. Riscuri negative (ameninţări) Riscuri pozitive (oportunităţi) Prob.

▼ ▼
0.9 Risc3 0.9

(0,36)
0.7 Risc4 Risc5 0.7
(0,56) (0,14)
0.5 Risc1 0.5

(0,1)
0.3 Risc2 0.3

(0,12)
0.1 0.1
Impact 0.05 0.1 0.2 0.4 0.8 0.8 0.4 0.2 0.1 0.05 ◄
► Impact
Prioritizarea riscurilor:
• Risc 4 (negativ): scor de probabilitate * scor impct = 0,56
• Risc 5 (pozitiv): scor de probabilitate * scor impct = 0,14
Planificarea raspunsurilor la riscuri in ordinea rezultata din analiza calitativa

• Risc 4: Dificultatea gasirii unei echipe de executie competente si care sa livreze
serviciile contractate ar putea duce la intarzierea lucrarilor
•
o Strategie: diminuare probabilitate si diminuare impact prin cautarea unei
echipe de executie pe recomandari / review-uri
o Strategie: diminuare impact prin discutarea inca de la inceput cu echipa de
executie a detaliilor tehnice ale activitatilor
2
• Risc 3: Cresterea preturilor la materiale de constructie, la solutii inteligente, la manopera

executiei lucrarilor ar putea duce la depasiri de buget fata de bugetul planificat initial si
la intarzierea lucrarilor
• Strategie: acceptare activa, se stabileşte o rezervă în plan pentru risc
• Risc 5: Promotii de pret la mobilier si dispozitive inteligente ar putea adduce economii
la budget fata de bugetul planificat initial
o Strategie: exploatare – achizitionam mobilierul nou, solutiile inteligente la
preturile promotionale
• Risc 2: Intarzieri pe lantul de aprovizionare a materiilor prime ar putea duce la
imposibilitatea finalizarii renovarilor in 60 de zile de la demararea proiectului
o Strategie de diminuare a probabilitatii: cautam mai multi furnizori posibili
pentru materiile prime necesare
• Risc 1: Mobilierul ales ar putea sa nu aiba calitatea necesara si sa nu aduca confortul
asteptat in urma renovarii
o Strategie de diminuare a probabilitatii Achizitionam mobilierul vizitand
showroom-urile si discutand cu specialisti
Pasi in Celoxis pentru adaugarea riscurilor in registrul de riscuri

 Adaugarea unui nou risc
 Alegerea denumirii, impactului , probabilitatii, strategiei:
3
 Exportarea registrului riscurilor
4
Pasi in Celoxis pentru exportarea matricii probabilitate-impact

 Selectarea graficului potrivit din pagina principala
 Filtrarea riscurilor doar din proiectului dorit
5
 Exportarea matricii probabilitate – impact
Studiu de caz 2. Proiect ce îşi propune elaborarea lucrării de

dizertaţie, la timp şi de calitate
Identificare riscuri:
6
• Risc 1: Deteriorarea laptopului ar putea duce la pierderea lucrarii de dizertatie deja

elaborate
• Risc 2: Nepromovarea unor examene ar putea duce la imposibilitatea incarcarii
lucrarii in platforma
• Risc 3: Obtinerea unui coeficient mare la verificarea anti-plagiat ar putea duce la
respingerea cererii de sustinere a dizertatiei
• Risc 4: Dificultatea gasirii datelor de intrare pentru studiul de caz ar putea duce la
nerespectarea termenelor limita
• Risc 5: Folosirea unor programe software recent lansate in piata ar putea creste
calitatea studiului de caz
Evaluare a probabilitatii si a impactului riscurilor. Matricea probabilitate-

impact
Prob. Riscuri negative (ameninţări) Riscuri pozitive (oportunităţi) Prob.

▼ ▼
0.9 0.9
0.7 0.7
0.5 Risc 1 0.5
0.3 Risc Risc 0.3

4 5
0.1 Risc 2 0.1

Risc 3
Impact 0.05 0.1 0.2 0.4 0.8 0.8 0.4 0.2 0.1 0.05 ◄
► Impact
Prioritizarea riscurilor:
• Risc 1: scor de probabilitate * scor impct = 0,4
7
• Risc 2, risc 3: scor de probabilitate * scor impct = 0,08
Planificarea raspunsurilor la riscuri in ordinea rezultata din analiza calitativa

• Risc 1: strategie de evitare prin postarea documentului intr-un folder drive care se
poate accesa chiar daca laptopul s-ar deteriora
• Risc 5: strategie de exploatare prin identificarea unui program software recent lansat
si invatarea utilizarii acestuia pentru studiul de caz
• Risc 4:
o strategie de diminuare impact prin simularea unor date de intrare o strategie
de diminuare probabilitate prin apelarea la ajutor de la profesorul coordonator
• Risc 2: strategie de diminuare probabilitate printr-un efort sustinut de invatare
• Risc 3:
o stategie de evitare prin verificarea preliminara contra-cost a lucrarii cu un soft
anti-plagiat
o strategie de diminuare probabilitate prin reformularea cu atentie a
paragrafelor din literatura de specialitate
Demo Celoxis. Exportarea matricii probabilitate-impact
8
Managementul resurselor umane într-un proiect.

Studiu de caz 1. Proiect de renovare a locuintei. Rolurile si responsabilităţile in
echipa de proiect. Matricea RACI pentru componentele WBS conceptul locuintei
renovate si fondurile monetare
Sponsorul: Clientii:
WBS proprietarii locatarii Parinti, Arhitect/ Asoc.
Code Name ap. ap. prieteni designer Banca proprietari
1.1 Conceptul locuintei renovate
Lista de potentiali arhitecti/
1.1.1 designeri
Documentare a posibililor
1.1.1.1 arhitecti/designeri A R C
Contractul cu designerul
1.1.2 /arhitectul ales
Solicitarea ofertelor de la
1.1.2.1 designer/arhitecti A R
Primirea ofertelor de la
1.1.2.2 designeri/arhitecti A R
Consolidarea si analiza
1.1.2.3 raspunsurilor A R
Discutii de semnare a
contractului cu designerul/arhitectul
1.1.2.4 preferat A R I
Documentul de concept al
1.1.3 locuintei
1.1.3.1 Luarea masuratorilor locuintei A R
Elaborarea schitelor initiale de
1.1.3.2 concept A R
Obtinerea feedbackului de la
1.1.3.3 beneficiari A R I
Elaborarea schitelor finale
1.1.3.4 pentru conceptul locuintei C A I R I
1.2 Fonduri monetare
1.2.1 Deviz estimativ al costurilor C A R
Decizia privind sursele de
1.2.2 finantare A R
1.2.3 Contractul de imprumut semnat
Analiza ofertelor de pe piata
1.2.3.1 creditelor bancare A R
1.2.3.2 Elaborarea unui dosar de credit A R
1.2.3.3 Aprobarea dosarului de credit I A R
9
10
Metoda EVM. Suport de seminar 2021-2022, Conf. Băncescu Mioara
Controlul calendarului de lucru si aI costurilor

unui proiect. Metoda EVM1
Studiu de caz 1
Fie un proiect cu un buget estimat initial (BAC) la 240 (mii euro), planificat sa fie finalizat in 12 luni. Se
cunosc urmatoarele date la finalul primelor 4 luni din desfasurarea proiectului.
Luna
PV - valoare EV - valoarea AC - costul actual
planificata (mii euro) dobandita (mii eur) (mii eur)
1 20 10 10
2 40 30 20
3 60 50 40
4 80 60 50
5 100
6 120
....... ......
12 240
Tabelul 1
Cerinte:
a) Calculati si interpretati abaterea de la calendarul de lucru (SV2) si abaterea de cost (CV3) la finalul
lunii a 4-a.
1 Earned Value Management. Metoda valorii dobandite

2 Scheduled variance
3 Cost variance
1
b) Calculati si interpretati indicatorul de performanţă a calendarului de lucru (SPI4) si indicatorul de

performanţă a costului (CPI5) la finalul lunii a 4-a.
c) Realizati un grafic al curbelor PV (valoare planificata), EV (valoare dobandita), AC (cost actual)

care sa surprinda evolutia acestora in timp. Marcati pe grafic decalajul inregistrat la calendarul de
lucru.
d) Estimati costurile proiectului la finalizare, EAC, prin 2 metode. Interpretati!
e) Estimati data de finalizare a proiectului, ECD, prin 2 metode. Interpretati!
f) Estimati indicatorul de performanta pana la finalizare (TCPI6) si interpretati
Rezolvare:
a)
Formula de calcul pentru SV:
SV=EV-PV
Abaterea de la calendarul de lucru (SV) reprezintă diferenţa dintre valoarea dobândită şi valoarea
planificată.
Cu datele din Tabelul 1  SV=60-80=-20 (mii euro)
Interpretare: cum SV < 0, interpretam ca la finalul lunii a 4-a proiectul este in intarziere cu efectuarea
lucrarilor fata de data planificata de livrare.
Formula de calcul pentru CV:

CV=EV-AC
Abaterea de cost (CV) reprezintă diferenţa dintre valoarea dobândită şi costul actual. Cu
datele din Tabelul 1  CV= 60-50 = 10 (mii euro)
Interpretare: cum CV> 0, interpretam ca la finalul lunii a 4-a proiectul a adus economii la buget in valoare
de 10 (mii euro)
b)
Formula:
SPI=EV/PV
Luam datele din Tabelul 1
 SPI=60/80= 0.75
4 Schedule performance index

5 Cost performance index
6 To complete performance index
2
Interpretare: cum SPI<1, timpul pe care echipa de proiect l-a avut la discpozitie in primele 4 luni nu a
fost eficient utilizat.
Formula:
CPI = EV/AC
Luam datele din Tabelul 1
 CPI=60/50=1.2
Interpretare: cum CPI>1, echipa de proiect a cheltuit eficient resursele bugetare in primele 4 luni ale
proiectului.
c)
Curbele PV, EV, AC

300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
PV - valoare planificata (mii euro) EV - valoarea dobandita (mii eur)

AC - costul actual (mii eur)
Se observa si din grafic ca proiectul are intarziere la calendarul de lucru si economii la buget la
finalul lunii a 4-a.
Decalajul este de o luna se poate deduce din grafic comparand curbele PV si EV sau din tabelul
de valori (datele de intrare) de unde observam ca 60 (mii euro) dobanditi la finalul lunii a 4-a
fusesera planificati sa fie dobanditi la finalul lunii a 3-a.
d)
Formule la pagina 9-10 in materialul suport:
Met 1: EAC=AC+(BAC-EV)
BAC este cunoscut din datele problemei, BAC=240 (mii euro)
3
 EAC=50+240 - 60= 230 (mii eur)
La sfarsitul proiectului, estimarea de cost la finalizare va fi de 230 (mii eur). Proiectul ramane cu o
economie de 10 mii eur inregistrata in primele 4 luni.
Prin aceasta metoda, se face ipoteza ca in lunile ramase (5-12) activitatile se vor desfasura la costurile
planificate initail, iar proiectul ramane cu o economie de 10 mii eur.
Met 2: EAC = BAC/CPI, unde CPI = EV/AC

CPI (cost performance index) a fost calculat anterior, CPI = 1.2
Atunci:
EAC = BAC/CPI = 240 /1.2 = 200 (mii eur)
Interpretare:
La sfarsitul proiectului, estimarea de cost la finalizare va fi de aproximativ 200 mii euro. Pe langa
economia de 10 mii eur cunoscuta la sfarsitul lunii 4, se vor inregistra noi economii la buget, totalizand
aproximativ 40 mii eur.
Prin aceasta metoda, se face ipoteza ca se mentine tendinta de economie la bugetul in lunile
ramase (5-12).
e)
Formule la pagina 10 in materialul suport:
Met 1: ECD = ECDo – decalaj
Decalaj = -1 luna (se observa din graficul de la subpunctul anterior, comparand curbele EV, PV)
 ECD=12+1=13 luni => se estimeaza ca proiectul se va finaliza in 13 luni prin aceasta metoda.
Interpretare
Prin aceasta metoda, se estimeaza ca proiectul se va finaliza in 13 luni. Proiectul ramane doar cu
depasirea calendarului inregistrata in primele 4 luni (1 luna depasire). Activităţile următoare se vor efectua
conform duratelor programate iniţial.
Prin aceasta metoda, se face ipoteza ca in lunile ramase (5-13) proiectul nu va inregistra noi
abateri de la calendarul de lucru.
Met 2: ECD= ECDo/SPI unde SPI - schedule performance index: SPI=EV/PV=0.75 (valoare
calculata la subpunctul anterior) ECDo=12 (comform datelor initiale)
4
 ECD=12/0.75= 16 luni
Prin aceasta metoda, se estimeaza ca proiectul se va finaliza in 16 luni. Se considera ca se mentine

tendinta de intarziere a calendarului de lucru pe viitor.
La intarzierea de 1 luna cunoscuta din primele 4 luni de executie a proiectului, se adauga inca 3 luni
de intarziere la calendarul de lucru, iar proiectul va avea in total 4 luni de intarziere.
f)
Formula la pagina 11 in materialul suport:
TCPI= (BAC-EV)/(BAC-AC) = (240 - 60)/( 240 - 50)= 0.94
Cum TCPI < 1, se interpretează că proiectul este mai uşor de finalizat decât în prezent.
Studiu de caz 2
Un proiect este planificat sa se desfasoare cu urmatoarele 6 activitati in componenta despre
care cunoastem durata, saptamana de start si bugetul planificat initial.
Durata (sapt) Buget planificat

Activ Sapt de start (EST)
(eur)
A 6 0 200
B 3 0 300
C 3 3 300
D 3 6 600
E 6 3 400
F 6 9 1200
Tabel 2
Pe durata fiecarei activitati, cheltuielile sunt planificate sa fie uniform distribuite.
Cerinte:
a) In cate saptamani se va termina proiectul conform planificarii initiale? ( ECDo)
b) Care este bugetul total al proiectului planificat initial? (BAC)
c) Calculati valoarea planificata PV. Reprezentati grafic.
5
d) Pe baza raportului trimis de membrii echipei la sfarsitul saptamanii a 3-a, managerul de proiect a
evaluat ca s-a inregistrat o abatere de cost: CV= -100 eur si o abatere de la calendarul de lucru
SV=100 eur. Calculati costul actual (AC) si valoarea dobandita la sfarsitul saptamanii 3 (EV).
e) Care va fi EAC - estimarea de cost la finalizare („estimate at completion”) utilizand datele
cunoscute de la punctul anterior? Aplicati 2 metode de previzionare. Interpretati.
f) Previzionati in cate saptamani se va termina proiectul prin 2 metode (ECD). Interpretati.
Rezolvare:
a) Max{ 0+6, 0+3, 3+3, 3+6, 6+3, 6+9 }=15 saptamani
ECDo =15 (saptamani)
Conform planificarii initiale proiectul se va termina in 15 saptamani.
b) BAC = 200+300+300+600+400+1200=3000 (eur)

Bugetul total al proiectului conform planificarii initiale este de 3000 (eur)
c) Organizam datele sub forma unui tabel in care trecem perioadele de timp pe linii, activitatile
proiectului pe coloane, iar in interior bugetele planificate pe fiecare interval de timp si activitate.
Calculam totalurile pe linie (valori necumulate), iar PV se obtine cumuland valorile de pe coloana Valori
totale necumulate.
A B C D E F
PV
(200 eur) (300 eur) (300 eur) (600 eur) (400 eur) (1200 eur) cumulat
Valori totale
necumulate
0-3 sapt 100 eur 300 eur 400 eur 400 eur
1000 eur
3-6 sapt 100 eur 300 eur 200 eur 600 eur (400+600)
1800 eur
6-9 sapt 600 eur 200 eur 800 eur (1000+800)
2400 eur
9-12 sapt 600 eur 600 eur (1800+600)
600 eur 600 eur 3000 eur

12-15
(2400+600)
sapt
Tabelul 2
6
Interpretare:
La sfarsitul saptamanii 3, valoarea planificata sa fie dobandita este de 400 de eur.
La sfarsitul saptamanii 6 valoarea planificata sa fie dobandita este de 1000 eur
La sfarsitul proiectului, valoarea planificata sa fie dobandita este de 3000 de eur. Coincide cu
BAC, bugetul total al proiectului conform planificarii initiale.
Grafic PV (valoarea planificata):

• Pe axa orizontala: timpul (saptamani)
• Pe axa verticala: bugetul planificat (euro)
• Se utilizeaza datele din ultima coloana a Tabelului 2
PV
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
0-3 sapt 3-6 sapt 6 - 9 sapt 9 - 12 sapt 12 - 15 sapt
d)
La sfarsitul saptamanii a 3-a
CV= -100 eur
SV=100 eur
AC=? EV=?
Formule de la pagina 5 in materialul suport:

CV=EV-AC
SV=EV-PV
La finalul saptamnii 3, PV=400 (eur), conform Tabel 2
7
SV=EV-PV => 100=EV-400
=> EV=100+400=500 (eur)

La sfarsitul saptamanii 3, valoarea dobandita este de 500 de eur. Interpretare:
Proiectul este in avans cu calendarul de lucru. La sfarsitul saptamanii 3 s-a dobandit o valoare mai mare
decat cea planificata. (500 fata de 400).
CV=EV-AC => -100=500-AC => AC=500+100=600 (eur).

La sfarsitul saptamanii 3, costul actual (AC) este de 600 de eur.
Interpretare:
Proiectul inregistreaza depasire de costuri la sfarsitul saptamanii 3. S-a cheltuit mai mult decat s-a
planificat cu 100 de eur.
e)
Formule la pagina 9-10 in materialul suport:
Met 1: EAC=AC+(BAC-EV)
EAC=600 + 3000 - 500 eur = 3100 (eur)
La sfarsitul proiectului, estimarea de cost la finalizare va fi de 3100 eur. Proiectul ramane cu depasirea
de 100 de eur inregistrata in primele 3 saptamani.
Prin aceasta metoda, se face ipoteza ca in saptamanile ramase (4-15) activitatile se vor desfasura la
costurile planificate initial, iar proiectul ramane cu o depasire de 100 de eur
Met 2: EAC = BAC/CPI, unde CPI = EV/AC

Calculam CPI (cost performance index):
CPI = EV/AC =500/600 = 0.83
Atunci:
EAC = BAC/CPI = 3000/0.83 =~ 3600 (eur)
Interpretare:
La sfarsitul proiectului, estimarea de cost la finalizare va fi de aproximativ 3600 de eur. Pe langa
depasirea de 100 de eur cunoscuta la sfarsitul saptamanii 3, se vor inregistra noi depasiri de costuri,
totalizand aproximativ 600 de eur.
Prin aceasta metoda, se face ipoteza ca se mentine tendinta de depasire a bugetului in saptamanile
ramase (4-15).
8
f)
Formule la pagina 10 in materialul suport:
MET1: ECD = ECDo – decalaj
Prin aceasta metoda, se face ipoteza ca in saptamanile ramase (4-15) proiectul nu va inregistra noi
abateri de la calendarul de lucru.
In intervalul 3-6 sapt bugetul planificat era de 600 eur, adica 200 eur pe saptamana, adica 100 eur in 0.5
saptamani.
Asadar, dupa 3,5 sapt era planificat sa se castige valoarea de 500 eur, iar aceasta s-a castigat in 3 sapt
 decalajul este de 0,5 sapt.
ECD = ECDo – decalaj  ECD=15-0.5 = 14.5 saptamani

Prin aceasta metoda, se estimeaza ca proiectul se va finaliza in 14.5 saptamani. Proiectul ramane doar
cu avansul castigat in primele 3 saptamani, avansul de 0.5 saptamani. Activităţile următoare se vor
efectua conform duratelor programate iniţial.
MET2: ECD= ECDo/SPI

unde SPI=EV/PV (SPI - schedule performance index)
SPI=EV/PV = 500/400 = 1.25 => ECD= ECDo/SPI = 15/1.25= 12 (saptamani)
ECD=12 sapt => Se previzioneaza ca proiectul se va finaliza dupa 12 sapt.

La avansul de 0.5 saptamani castigat din primele 3 saptamani, se adauga inca 2.5 saptamani de avans
la calendarul de lucru, iar proiectul va avea in total 3 saptamani de avans.
Ipoteza: se mentine tendinta de avans a calendarului de lucru in saptamanile ramase (4-15)

MPA AllLabs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MPA AllLabs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schita de proiect. Suport de seminar 2021-2022, Conf.

Elaborarea schiţei de proiect

In mod uzual schiţa de proiect contine :

2. Descriere scurta a proiectului

5. Descriere in mare a scopului proiectului

In vederea automatizarii fluxului de productie, scopul proiectului acopera in mare :

• Specificatiile noului flux de productie

7. Grupurile interesate de proiect

• Clientii: reprezentanti ai celor 15 organizatii care au plasat 90% dintre comenzi in

8. Secventa de momente cheie ale proiectului

9. Managerul de proiect desemnat: Nume

10. Semnaturi: Sponsorul

Grupurile interesate de proiect:

Secventa de momente cheie ale proiectului

Managerul de proiect desemnat: Nume

Descriere in mare a scopului proiectului: scopul proiectului va acoperi in mare:

Grupurile interesate de proiect:

Secventa de momente cheie ale proiectului

Managerul de proiect desemnat: Nume

Elaborarea WBS-ului unui proiect

1.1. Conceptul locuintei renovate

1.2. Fonduri monetare

1.3 Avize si autorizatii

1.5 Mobilier si finisaje

1.6. Sistem de incalzire si solutii inteligente

1.7 Inaugurarea locuintei

Identificarea activitatilor unui proiect.

2 1.1 Initializare dizertatie

3 1.1.1 Alegerea temei si a profesorului coordonator

4 1.1.1.1 Contactarea profesorului

5 1.1.1.2 Primirea raspunsului din partea profesorului 4

6 1.1.1.3 Discutarea posibilelor teme 5

7 1.1.1.4 Alegerea temei finale 6

8 1.1.1.5 Cererea de dizertatie 7

9 1.1.1.6 Tema finala si proferul coordonator disponibili 8

10 1.1.2 Stabilirea datelor de intrare

11 1.1.2.1 Consultarea mai multor surse posibile 6SS

12 1.1.2.2 Contactarea unei firme pentru obtinerea DI 6SS

13 1.1.2.3 Colectarea setului de date 11

14 1.1.2.4 DI disponibile pentru studiul de caz 13

15 1.1.3 Stabilirea metodologiei de cercetare

16 1.1.3.1 Documentarea din materiale de specialitate 6SS

17 1.1.3.2 Documentarea din tutoriale 16

18 1.1.3.3 Alegerea celei mai potrivite metodologii 17

19 1.1.3.4 Metodologia de cercetare decisa 18

20 1.1.4 Stabilirea programului informatic pentru studiul de caz

Documentarea mai multor optiuni de programe

23 1.1.4.3 Alegerea unui program informatic pentru studiul de caz 21

24 1.1.4.4 Proram informatic pentru studiul de caz decis 23

25 1.2 Redactare dizertatie

26 1.2.1 Elaborarea structurii lucrarii 9

27 1.2.2 Stabilirea programului de consultatii cu profesorul 9

28 1.2.3 Redactarea continutului

Pasi in Celoxis pentru definirea unui nou proiect, a activitatilor componente si a

 Interfata Gantt inainte sa adaugam vreo activitate de proiect

 Adaugarea activitatailor – din meniul Add se selecteaza Task

 Structurarea componentelor WBS si a activitatilor proiectului se face folsind optiunile Indent si

 Se pot adauga 2 dependente pentru aceiasi activitate

 Exportarea listei de activitati se face din meniul More / Export

Elaborarea calendarului de lucru al unui

- Schimbarea modului de vizualizare a timpului afisat in calendarul de lucru/Gantt

- Afisarea drumului critic (Critical Path)

- Setarea unui calendar de lucru de referinta (Set project baseline):

b) tE = (tO+4tM+tP)/6 = (10+46 + 4)/6 =~6 (zile) (2)