Poluarea aerului la nivel global

Echipa 2 :

Radu Laura

Samoila Georgiana

Secui Adina

Stanciu Teodora

Poluarea atmosferică este dăunătoare pentru sănătatea umană şi pentru ecosisteme.

Pulberile în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuţi în
prezent drept cei trei poluanţi care afectează cel mai grav sănătatea umană.Expunerile pe
termen lung şi cele maxime la aceşti poluanţi variază ca gravitate şi impact , de la efectele
minore ale sistemului respirator până la decesul prematur.

Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt:

a) procese de producţie : producere energie electrică şi termică, fabricarea materialelor de

construcţii , prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton

b) utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii

c) distribuţie şi depozitare combustibil

d) tratarea şi depozitarea deşeurilor

e) extracţia şi distribuţia combustibililor fosili

f) agricultura

Poluarea aerului are un impact considerabil asupra economiei, scăzând durata de viață,
mărind costurile medicale și reducând productivitatea economică ca urmare a numărului de
zile de lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate.

În UE, poluarea aerului cauzează în medie peste 1 000 de decese premature pe zi, un
număr de peste zece ori mai mare decât numărul de decese cauzate de accidente rutiere. In
unele state membre ale UE, numărul de ani de viață sănătoasă pierduți este similar cu cel din
țări asociate adesea cu o calitate slabă a aerului, cum ar fi China și India. În 2013, Comisia a
estimat că valoarea totală a costurilor externe legate de sănătate care sunt determinate de
poluarea atmosferică se situează între 330 și 940 de miliarde de euro pe an.

Comisia a estimat că, în 2020, costurile directe antrenate de respectarea valorilor din
propunerea sa de directivă privind calitatea aerului înconjurător se vor situa la o valoare
cuprinsă între 5 și 8 miliarde de euro pe an și beneficiile pentru sănătate în valoare monetară
vor reprezenta între 37 și 119 miliarde de euro pe an. Comisia a concluzionat că beneficiile
aduse de politica privind calitatea aerului depășesc cu mult costurile de implementare.

Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor. Majoritatea culturilor

agricole sunt expuse la niveluri de ozon care depășesc obiectivul pe termen lung al UE
destinat să protejeze vegetația. Această problemă priveşte în mod considerabil o proporție
importantă a zonelor agricole, în special din Europa de sud, centrală și de est.

Secolul XXI a fost marcat de o criză economică și financiară. Cercetările confirmă

faptul că sistemele noastre de consum și de producție sunt pur și simplu nesustenabile.
Modelul economic liniar – transformarea materiilor prime în produse care sunt utilizate,
consumate și apoi aruncate – nu generează doar acumulări de poluanți și de deșeuri, ci și o
concurență globală pentru resursele naturale. Prin rețelele globale se distribuie nu numai
materiale, produse și poluanți: o criză ivită în sectorul financiar al unei țări se poate răspândi
pe tot globul și poate genera contracție și stagnare economică timp de mulți ani.

Pulberile în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul troposferic (O3)

afectează cel mai mult sănătatea umană. Nivelurile mari de poluare a aerului au în continuare
un impact negativ asupra europenilor, în special a celor care trăiesc în zone urbane. Poluarea
aerului are totodată un impact considerabil asupra economiei, scăzând durata de viață, mărind
costurile medicale și reducând productivitatea economică ca urmare a numărului de zile de
lucru pierdute din cauza problemelor de sănătate. Poluarea aerului are un impact negativ și
asupra ecosistemelor, pentru că degradează solurile, pădurile, lacurile și râurile și reduce
producția agricolă.

Un aer mai bun oferă oportunități economice, inclusiv pentru sectoarele din domeniul
tehnologiei curate din UE. Există în UE firme de inginerie importante care își obțin deja până
la 40 % din venituri din portofoliile de mediu și se preconizează că această valoare va crește.
Există semnale clare că economiile emergente acordă o atenție deosebită poluării aerului, iar o
politică europeană inteligentă va continua să permită sectoarelor noastre industriale să se
plaseze într-o poziție de lider în ceea ce privește aceste piețe importante în curs de dezvoltare.

Calitatea aerului la nivel global continuă să se deterioreze, generând temeri cu privire

la un risc grav de sănătate pentru locuitori, subliniază un raport la OMS.

Nivelul emisiilor de substanţe poluante evacutate în atmosferă se poate reduce

semnificativ prin punerea în practică a politicilor şi strategiilor de mediu cum ar fi:

 Folosirea în proporţie mai mare a surselor de energie regenerabile (eoliană,

solară, hidro, geotermală, biomasă)

 Înlocuirea combustibililor clasici cu combustibili alternativi (biodiesel, etanol)

 Utilizarea unor instalaţii şi echipamente cu eficienţă energetică ridicată

(consumuri reduse, randamente mari)

 Realizarea unui program de împădurire şi creare de spaţii verzi (absorbţie de

CO2, reţinerea pulberilor fine, eliberare de oxigen în atmosferă)

UE depune eforturi pentru a spori calitatea aerului prin controlul emisiilor de substanţe
nocive în atmosferă, creşterea calităţii combustibililor şi integrarea cerinţelor de protecţie a
mediului în sectorul transporturilor şi al energiei.Obiectivele europene privind calitatea
aerului pentru 2020 si 2030 sunt stabilite in programul denumit „Aer curat pentru Europa” şi
prevede limite de poluare mai stricte.Strategia va fi implementată într-o formă revizuită a
Directivei privind plafoanele naţionale de emisii.In plus, Comisia propune o directivă
specifică pentru reducerea poluării din instalaţiile de ardere de dimensiuni medii, anterior
nesupuse reglementărilor-de exemplu, instalaţiile folosite la generarea de energie pentru străzi
sau clădiri mari.