Prezentarea organizației școlare

Școala Beta este o unitate de învățământ din orașul A, județul Constanță, alcătuită din două
cicluri de învățământ: primar și gimnazial. Aceasta are 3 structuri, ele fiind două grădinițe din
orașul A și o școală gimnazială din satul B. Școala cuprinde un număr de aproximativ 400 de
elevi, iar în cadrul școlii regăsim următoarele dotări: 17 săli de clasă, 1 laborator de fizică-
chimie, 1 laborator de biologie, două săli de informatică, sală de sport, bibliotecă și muzeu.

Forma de TOTAL An I An II An III An IV

învățământ
Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi
Primar-zi 7 171 1 27 2 46 2 51 2 47
Gimnazial-zi 8 199 2 53 2 49 2 45 2 52
TOTAL 15 370
Tabelul 1-Numărul de elevi ai școlii

Sursa: Școala Beta

DIMENSIUNEA ECONOMICĂ
Deși școala are posibilitatea ca pe lângă sumele de bani primite pe elev să atragă și diverse
alte surse extrabugetare, spre exemplu prin identificarea unor potențiali sponsori sau donatori
pentru școală, interesul agenţilor economici în această direcție este încă scăzut, astfel atragerea
acestor surse financiare fiind dificilă de realizat. De asemenea, fiind un oraș mic, în orașul A
situaţia materială precară a unor părinţi reprezintă cauza interesului scăzut, în unele situaţii,
pentru şcoală.
MEDIUL SOCIAL
Majoritatea părinților elevilor din cadrul școlii se confruntă cu o lipsă a timpului, ce are drept
cauză principală situaţia economică pe care aceștia o au în prezent. O consecință directă a acestei
situații, o reprezintă reducerea semnificativă a participării familiei în viaţa şcolară a elevilor,
aspect ce poate afecta în mod negativ performanțele elevilor cât și interesul pe care aceștia îl
manifestă pentru studiu și dezvoltarea personală. De asemenea, plecarea părinţilor în străinătate
pentru găsirea unor locuri de muncă plătite corespunzător este foarte întâlnită în cazul elevilor
școlii Beta, situație ce poate avea aceleași efecte negative ca cele menționate în situația anterioră.
Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

-Promovabilitate și note bune

la evaluările naționale -Lipsa temporară a unui
contabil
-Rezultate bune obținute de
 -Pondere mare a cadrelor internaţionale pentru accesare
didactice cu grade de fonduri pentru
dezvoltarea resurselor umane

-Atragerea cadrelor didactice

-Populaţia şcolară în scădere
calificate din Constanţa prin
cauzată de plecărille tot mai
decontarea transportului
frecvente în străinatate
-Înscrierea cadrelor didactice la
-Scăderea motivaţiei învăţării
grade didactice, continuitate
datorită scăderii nivelului de
de studii, masterate și
Oportunități doctorate.
trai
Amenințări

Puncte tari (Strengths):

 Colaborare bună cu reprezentanţii comunităţii: Consiliul local, Consiliul reprezentativ al

părinţilor, Poliţie, Dispensar medical, Biserica
 Existenta unei baze sportive în aer liber
 Colectiv didactic tânăr, unit, fără stări conflictuale, receptiv la inovaţiile pedagogice
 Diversitatea culturală ce este regăsită ca urmare existenței comunităților de tătari, turci ce
îşi păstrează tradiţiile și pot reprezenta astfel o sursă de inspiraţie pentru tradiţiile locale
şi pentru dezvoltarea unor programe şi proiecte internaţionale
 Dotarea cu material didactic de fizică, chimie, biologie prin programul guvernamental
Puncte slabe (Weaknesses):

 Neimplicarea unor cadre didactice în proiecte internaţionale şi de finanţare

 Lipsa de interes a unor cadre didactice pentru propria formare și dezvoltare profesională
 Necesitatea modernizării pentru marea majoritate a mobilierului şcolar
 Lucrări de reparaţii efectuate de muncitori necalificaţi
 Venituri proprii insuficiente pentru asigurarea unei bune funcționări a școlii
Oportunități (Opportunities) :

 Existenţa multiplelor posibilităţi de informare şi de formare a cadrelor didactice

(programe naţionale şi internaţionale)
 Posibilitatea încurajării și astfel a implicării elevilor și părinţilor la întreţinerea şcolii
 Activităţi, serbări și concursuri ce pot fi organizate în cadrul Casei de cultură
 Identificarea unor potențiali sponsori din rândul oamenilor de afaceri locali

Amenințări (Threats) :

 Politicul educaţional în continuă schimbare

 Situaţia materială modestă a unui număr mare de elevi
 Lipsa de interes a unor părinţi faţă de şcoală și față de dezvoltarea educațională
 Lipsa locurilor de muncă la nivel local și județean pentru populaţia tânără
 Insuficienţa locurilor de muncă permanente pentru părinţi, asfel încât situaţia economică
nu permite atragerea mai multor sponsorizări
 Mărirea constantă a procentului de părinți ce aleg să plece în străinătate pentru găsirea
unor locuri de muncă plătite corespunzător
3.2.3 Chestionar adresat elevilor școlii Beta

Cu ajutorul Modelului Sistemului Viabil și a analizei SWOT majoritatea problemelor

existente în prezent au fost identificate. Înainte de a fi realizate însă nivelele de recursiune a fost
realizat un chestionar ce a vizat elevii claselor V-VIII ai școlii pentru a putea vedea și din
perspectiva lor care sunt principalele probleme identificate dar și potențiale soluții pentru
rectificarea acestora.
Chestionarul a fost realizat pe un eșantion de 82 de elevi, dintre care: 23 elevi de clasa a V-
a(28.05%), 23 de clasa a VI-a(28.05%), 17 elevi de clasa a VII-a(20.73%) și 19 de clasa a-VIII-
a(23.17%).
Întrucât primele 2 întrebări din chestionar au fost dacă elevii sunt în prezent elevi ai școlii
Beta respectiv în ce clasă sunt vom începe analiza cu întrebarea numărul trei:
3. Pe o scară de la 1 la 10, în ce măsură considerați că performanțele școlare vor influența
obținerea unui loc de muncă pe viitor?
 Influența performanței școlare asupra locului de muncă
10 26.83%
9 26.83%
8 17.07%
7 6.10%
6 7.32% Total
5 7.32%
4 2.44%
3 1.22%
2 2.44%
1 2.44%
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00%

Figura 1. Influența performanței școlare

Rezultatele arată faptul că elevii consideră cunoștințele dobândite în timpul școlii decisive
asupra evoluției acestora în viitor și de o importanță și o influență semnificativă asupra reușitei
lor pe piața forței de muncă. Acest lucru are un impact pozitiv deoarece demonstrează faptul că
aceștia sunt dispuși să acorde o importanță ridicată procesului de învățătură și să investească
astfel în cunoștințe ce le vor fi de folos și odată ce vor absolvi.
4. Ce considerați că ar trebui adăugat în cadrul școlii pentru îmbunătățirea procesului
educațional?

Factori ce contribuie la procesul educațional

Să se insiste asupra unor materii/lecții mai dificile 24%

Mai multă răbdare din partea profesorilor 38%

Dotarea laboratoarelor 48%

Activități extra școlare după terminarea orelor 26%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

Figura 2. Factorii procesului educațional

Majoritatea elevilor consideră dotarea laboratoarelor ca fiind necesară pentru îmbunătățirea
desfășurării activităților didactice, fapt confirmat și de cercetarile recente, întrucât a reieșit faptul
că România este pe ultimul loc din punct de vedere al procentului din PIB investit în educație.
De asemenea, aproape 40% din elevii ce au răspuns la chestionar consideră necesară mai multă
răbdare din partea profesorilor.

5. Cine vă ajută cel mai mult pentru înțelegerea materiei și obținerea performanțelor școlare
dorite?

Ajutor în atingerea performanțelor

11% 13%

15%
Meditațiile
Părinții
Profesorii
Studiul individual

61%

Figura 3. Atingerea performanțelor școlare

Observăm faptul că un procent de peste 60% dintre elevi consideră ajutorul primit din partea
profesorilor ca fiind cel mai important. Cu toate acestea, un procent de aproape 40%, ceea ce
consider că reprezintă un procent destul de mare pentru această situație, are nevoie să învețe și să
înțeleagă din alte surse precum meditațiile, studiul individual și părinții.

6. Cât de des comunici cu dirigintele atât pentru probleme personale cât și pentru cele apărute în
cadrul școlii?
 Comunicarea cu dirigintele
30.00% 28.05%

25.00%
21.95% 21.95%
20.73%
20.00%

15.00% Total

10.00%
7.32%

5.00%

0.00%
De 2-3 ori pe Lunar Nu îi comunic Săptămânal Zilnic
an astfel de
probleme

Figura 4. Comunicarea cu dirigintele

Rezultatele arată faptul că deși majoritatea elevilor comunică problemele apărute constant, un
procent mare de elevi nu comunică problemele personale cât și cele apărute în cadrul școlii.
Acest fapt poate avea efecte negative asupra modului de desfășurare a orelor sau a procesului de
învățare întrucât o bună comunicare ar putea duce la un comun acord de desfășurare cât mai
optimă sau de rezolvare a noilor probleme cât și a celor existente de o perioadă mai mare de
timp.
7. Dacă la oră
Încurajarea creativității
prezentați noi idei de
rezolvare a

34% Ne încurajează să ne exercițiilor sau alte

exprimăm noile idei
Nu ascultă ce avem de zis, idei personale, care
alegând metoda clasică
Se formează o discuție liberă este atitudinea
56% în clasă, în cadul căreia
fiecare își exprimă punctul profesorilor?
de vedere
10%
 Figura 5. Încurajarea creativității

Se poate observa că noile idei și abordări ale situației sunt încurajate în cadrul școlii iar acest
fapt nu doar că dezvoltă creativitatea și gândirea elevilor însă reflectă și interesul acestora pentru
a învăța și pentru a progresa.

8. Pe o scară de la 1 la 10, cât de mult considerați că vă vor ajuta cunoștințele dobândite în

clasele V-VIII pentru studiile viitoare pe care le veți urma?

Influența studiilor gimnaziale asupra studiilor viitoare

60.00%

50.00% 48.78%

40.00%
Total
30.00%
23.17%
20.00%
10.98%
10.00% 7.32%
4.88%
1.22% 1.22% 2.44%
0.00%
2 4 5 6 7 8 9 10

Figura 6. Influența studiilor gimnaziale

Elevii consideră că vor fi ajutați de cunoștințele dobândite în prezent. Acest lucru este foarte
important întrucât clasele V-VIII au rolul de a pune baza cunoștințelor ce vor urma să fie
dobândite în viitoarele studii pe care elevii le vor urma. De obicei, mulți elevi consideră faptul că
aceste cunoștințe nu vor fi utile în viitor întrucât o mare parte din ele vor fi uitate. Acest lucru
este parțial adevărat întrucât multe se vor uita dar asimilarea acelor cunoștințe a dezvoltat
gândirea, înțelegerea și capacitățile intelectuale ale elevilor, calități ce vor rămâne cu ei în
continuare, acestea neputând fi uitate întrucât vor deveni calități.

3.2.4 Identificarea celor 5 sisteme ale VSM în cadrul școlii

Cadru:
Obiectivul general al școlii este de a oferi o educație cât mai bună tuturor elevilor săi, de a
stabili un mediu armonios, ce favorizează procesul de învățare și adaptare în cadrul instituției de
învățământ. De asemenea, se dorește prezența unei culturi organizaționale care să fie adaptabilă,
fiind astfel orientată spre o continuă dezvoltare și evoluție. Cu toate acestea, există la nivelul
unității școlare dificultăți în ceea ce privește coordonarea și organizarea ce pot avea un impact
negativ asupra scopului principal al școlii. Acest lucru are loc și ca urmare a unei lipse de
autoritate ce este prezentă la anumite nivele și care ar trebui să fie remediată.
La fel ca în cadrul oricărei organizații, întâlnim și în cadrul școlii gimnaziale Beta cele 5
sisteme ale Modelului Sistemului Viabil, după cum urmează:
Sistemul 1:
Reprezentând activitățile primare ale unei organizații, în cadrul unei școlii identificăm acest
sistem ca fiind format din orele de curs. Unitățile operaționale ale unității de învățământ fiind
formate din clase, mai exact orele ce au loc în cadrul școlii, acestea reprezintă locul în care sunt
modelate cunoștințele elevilor, unde le sunt dezvoltate aptitudinile și sunt învățați concepte noi,
ce le vor fi de folos în viitor.
Sistemul 2 :
Există o lipsă de coordonare ce se poate traduce în lipsa unui sistem 2 bine conturat în cadrul
școlii Beta. Orarul școlii este bine definit, aceasta fiind o condiție de bază pentru desfășurarea
activităților specifice unei școli, deoarece în caz contrar s-ar produce un haos total, imposibil de
gestionat, întrucât în lipsa unui orar bine definit ar implica o sincronizare aproape imposibil de
realizat a sutelor de elevi și a profesorilor. Cu toate acestea, de multe ori în cadrul organizării
anumitor ședințe la nivelul școlii nu se ține cont de orarul profesorilor iar astfel aceste ședințe se
suprapun cu orele ce au loc provocând pierderea parțială sau chiar totală a anumitor ore.
Sistemul 3:
Sistemul 3, sau cel al managementului superior, este reprezentat de director, de directorul-
adjunct și de șefii de comisie metodică. Cu toate acestea, nu sunt organizate controale asupra
modului de predare al profesorilor în mod constant, neorganizându-se verificări și inspecții
regulate precum nici buna desfășurare a orelor nu este verificată de către conducere. Membrii ce
intră în componența sistemului 3 au rolul de a se asigura că orele se țin în mod corespunzător,
conform normelor metodologice, de a aloca bugete pentru diverse proiecte, pot aproba sau nu
diverse excursii/tabere, decid cum vor fi create clasele, etc.
Sistemul 3*:
Regăsim prezența sistemului 3* care este reprezentat de controalele periodice ce au loc în
cadrul diverselor materii și sunt realizate de către inspectoratul județean sau ARACIP.
Sistemul 4:
Se regăsește în cadrul elevilor lipsa de motivație în ceea ce privește participare la diverse
proiecte și activități extracurriculare, de unde reiese o lipsă a legăturii cu mediul extern, iar astfel
o lipsă a sistemului 4. Acest fapt poate fi cauzat de lipsa de dotare a școlii în cea ce privește
laboratoarele artificiale sau existența unui spațiu mai mare în cadrul bibliotecii școlii în care care
aceștia se pot întâlni și lua parte la diverse proiecte desfășurare în cadrul școlii. Astfel, putem
concluziona că, dezvoltarea activităților extra curriculare la nivelul școlii depind și de fondurile
pe care o școală le deține. Aceste fonduri sunt atrase de numărul de elevi ai școlii, primindu-se o
anumită sumă de bani pe elev. Directorul școlii însă nu reușește de cele mai multe ori să atragă
aceste fonduri prin promovarea școlii sau asigurarea unei bune relații cu primăria locală.
Sistemul 5:
Importanța sistemului 5 este dată de faptul că acesta are rolul de a influența și a forma
gândirea elevilor școlii întrucât sistemul 5 este reprezentat de principiile școlii, de regulile după
care se ghidează aceasta. Cu toate acestea, acest sistem nu este foarte bine definit în cadrul școlii
Beta.

Redesign-ul organizației educaționale utilizând nivelele de recursiune ale

VSM

În urma diagnosticul realizat în cadrul subcapitolului anterior, conducerea școlii își propune să
mențină în continuare aspectele pozitive și să îmbunătățească prin intermediul schimbării
activitățile manageriale actuale prezente în cadrul școlii. Acest lucru se traduce prin exercitarea
autorității de către șefii de catedră asupra profesorilor pe care îi coordonează, această autoritate
fiind reprezentată de controlul periodic, pentru a aduce îmbunătățiri în desfășurarea activităților
didactice. De asemenea, la nivelul instituției de învățământ se va pune accent pe activitatea de
coordonare pentru a nu mai exista activități ce interferează.
Recursiunea la nivelul 1:
Sistemul 1:
Obiectul de desfășurare al organizației fiind educația, în cadrul acestui sistem vor intra doar
activitățile ce privesc în mod direct acest proces, acestea fiind orele ținute, activitățile
extracurriculare, diversele concursuri și competiții etc. Fiecare dintre aceste activități în parte vor
avea nevoie de către un “manager”, iar având în vedere faptul că este cazul unei școli, managerul
va fi reprezentat de diriginte (în cazul orelor) sau de profesori coordonatori în cazul celorlalte
activități precum concursurile, olimpiadele. Astfel managementul sistemului 1 se va ocupa de
desfășurarea activităților didactice ce intră în componența părții operaționale ale Modelului
Sistemului Viabil reprezentat în cazul de față de școala gimnazială Beta.
Sistemul 2 :
În funcție de situație, în cadrul sistemului 2, rolul directorului și al șefilor de comisie
intervine, întrucât trebuie să planifice toate ședințele sau comisiile profesorale astfel încât orarul
școlii să nu aibă de suferit, iar profesorii să își desfășoare în continuare activitatea fără a fi
nevoiți să piardă anumite ore sau chiar să le recupereze. De asemenea, o coordonare mai bună
constă în predarea la termen a documentelor școlare cerute de conducerea școlii.
Sistemul 3:
Directorul va controla și va îndruma întregul personal al școlii în mod constant, fapt ce poate
fi realizat prin intermediul unor verificări ce trebuie efectuate la o anumită perioadă de timp, un
exemplu fiind asistența directorului la ore. De asemenea, șefii de comisie metodică trebuie să
centralizeze activitățile desfășurate de membrii comisiei și să organizeze ședințe în cadrul cărora
toți membrii vor participa și se vor stabilii funcțiile membrilor catedrei. Șeful de comisie va
asista periodic la orele membrilor catedrei pentru a se realiza astfel o observare de aproape al
modului în care aceștia își desfășoară activitățile didactice dar și pentru a le face recomandări
pedagogice și metodice. Astfel, sistemul 3 va menține în continuare o relație constantă cu
sistemul 1 având rolul de a-l coordona și a produce schimbări ce pot duce la îmbunătățirea
desfășurării activităților de bază ale sistemului atunci când este cazul.
Sistemul 4:
 Organizarea proiectelor în cadrul școlii trebuie să reprezinte o prioritate atât pentru elevi cât și
pentru profesorii coordonatori, întrucât aceste proiecte creează o punte între cunoștințele elevilor
dobândite în cadrul instituției de învățământ și mediul extern. Proiectele sunt de cele mai multe
ori realizate în parteneriat cu alte școli dezvoltând astfel capacitatea elevilor de a se adapta la
schimbare, adaptare ce va fi foarte benefică după terminarea școlii întrucât vor face parte dintr-
un mediu al schimbării continue. Astfel, vor fi organizate și proiecte de cele de tipul celor
schimb de experiență ce ajută elevii dar și profesorii să țină pasul cu exteriorul și să se adapteze
și la alte metode de învățat sau de predat. Sistemul 4 fiind un sistem ce privește spre exterior,
adică spre viitor și spre schimbare, un rol important în alcătuirea lui îl au profesorii, deoarece
aceștia trebuie să își adapteze modul de a preda în funcție de evoluția societății, economiei
precum și a mentalității din perioada respectivă de timp, iar acest lucru implică un studiu
continuu al acestora. Astfel modul de predare va fi actualizat constant iar odată cu schimbarea
modului de predare e schimbat de asemenea și curriculum-ul școlii.
Sistemul 5:
Întrucât dezvoltarea organizațională necesită formarea unei culturi puternice, în cadrul acestui
sistem nu trebuie să intre doar directorul școlii, ci și profesorii dar și părinții elevilor întrucât și
aceștia au un rol foarte important, deoarece implicarea lor contribuie în mod pozitiv la buna
dezvoltare și funcționare a școlii, ducând astfel la performanțele dorite din partea elevilor. Rolul
specific directorului în cadrul acestui sistem, este cel de a coordona activitățile dintre sistemele 3
și 4, iar în cazul apariției unui conflict între acestea, gestionarea conflictului respectiv.

În urma realizării redesign-ului, se poate observa faptul că, deși la o primă discuție cu
profesorii din cadrul școlii lucrurile păreau a funcționa corespunzător, iar activitățile
organizatorice nu păreau a crea mari probleme, odată cu identificarea și împărțirea rolurilor în
cadrul celor 5 sisteme ce intră în alcătuirea Modelului Sistemului Viabil au fost identificate
numeroase probleme de organizare, control și gestiune a situațiilor imprevizibile. Astfel, odată
cu aplicarea redesign-ului în cadrul unității școlare, prin intermediul nivelului de recursiune, au
putut fi corectate aceste aspecte negative, ce în timp puteau duce la chiar neîndeplinirea
corespunzătoare a scopului principal al organizației. Scopul principal al școlii fiind educația,
pentru a putea fi îmbunătățit în cadrul școlii, de cele mai multe ori nu este de ajuns doar un efort
suplimentar depus din partea elevilor, a profesorilor sau a părinților ci aceasta îmbunătățire
pornește de la întregul proces organizatoric al școlii care, pentru îndeplinirea obiectivului
principal trebuie să fie verificat, îmbunătățit și actualizat în permanență.