Academia de Studii Economice Facultatea Relatii Economice Internationale

Analizati structura actuala a Asistentei Financiare pentru Dezvoltare (AFD), eficienta, eficacitatea si impactul acesteia asupra procesului de dezvoltare din Brazilia

Studenti: Gheorghe Alexadru Grindeanu Cristian Ghiara Ionut

Bucuresti 2013

Cuprins:

1) Introducere , Analiza generala a AFD - Actori implicati: donatori - Banca Mondiala, FMI, UE, corporatii multinationale 2) Capacitatea macroeconomica de absorbtie a AFD in Brazilia - impact asupra balantei de plati, rate de schimb cu efect asupra cresterii economice a tarii beneficiare - aspecte pe termen lung: datoria pe termen lung, nivelul de dependenta fata de asistenta externa - impactul asupra pietei fortei de munca: cresterea cererii fortei de munca calificate si cresterea salariilor - aprecierea / deprecierea monedei nationale si impactul asupra exporturilor (aprecierea monedei nationale afecteaza exporturile) 3) Sistemul macroeconomic al Brazilei - Indicatori macroeconomici: PIB, exp, imp, balanta comerciala, rezerve valutare, remitente, bugetul statului - venituri (impozite directe/indirecte) si cheltuieli (salarii, pensii) 4) Relevanta si eficacitate - fluxuri de AFD (sector social, infrastructura, guvernare, eocnomie reala, drepturile omului) - angajamentele donatorilor : sume propuse si sume efectiv alocate - constrangeri privind capactitatea de absorbtie - cerinte si capacitate de cofinantare ale donatorilor 5) Impact - Capacitatea de absortie a Braziliei - Masuri de crestere a capacitatii de absorbtie 6) Concluzii 7) Bibliografie

1) Introducere, Analiza generala a AFD Brazilia isi consolideaza pozitia de destinatie prioritara a fluxurilor de investitii straine directe, atragand in primele trei trimestre din 2011 peste 50 mld USD. Dupa ce in anul 2010 s-a inregistrat recordul istoric al investitiilor straine directe atrase de Brazilia - 48,4 mld USD, pe primele 9 luni ale anului 2011 cifra fluxurilor de investitii straine directe a fost de 50,4 mld USD, depasind deja nivelul anului anterior si anticipand un nou nivel record, de peste 60 mld USD, pentru anul in curs. Daca se analizeaza perioada ultimelor 12 luni (septembrie 2010 - septembrie 2011), intrarile de capital strain, aplicat in investitii directe se ridica la cifra de 76,3 mld USD, ceea ce confirma ca intr-o perioada de criza, Brazilia este considerata o optiune viabila si atractiva de dezvoltare a afacerilor de catre tot mai multe companii straine. Intrarile de capital strain in ultimele 12 luni reprezinta 3,26% din PIB-ul brazilian, constituind o resursa fundamentala pentru alimentarea programelor de investitii, care asigura mentinerea unui ritm sustinut de crestere a economiei Braziliei, inclusiv in conditii dificile la nivel global. Marile companii internationale, in strategia lor de crestere si expansiune, acorda o atentie tot mai mare Braziliei, avand in vedere atat dimensiunea pietei interne, potentialul de resurse naturale si forta de munca, cat si marimea pietei Americii Latine si pozitia Braziliei de lider regional. In acelasi timp, un alt argument in favoarea Braziliei, bine folosit si promovat de guvernul de la Brasilia, il reprezinta competitiile sportive de mare anvergura care vor fi organizate: Campionatul Mondial de Fotbal 2014 si Jocurile Olimpice 2016, ce implica mari proiecte de infrastructura. Faptul ca Brazilia nu a fost afectata in mod major de criza financiara internationala, ca a depasit foarte repede impactul negativ al acesteia si a obtinut o crestere economica de 7,5% in 2010, precum si stabilitatea economica si politica a tarii, reprezinta atuuri importante, determinante in decizia de a investi a marilor trusturi internationale. Majoritatea investitiilor straine directe se orienteaza catre sectorul extractiv, infrastructura si industria prelucratoare (cu deosebire, domeniul auto), contribuind la crearea de locuri de munca, la cresterea veniturilor populatiei si implicit a consumului intern, cu efect de antrenare direct asupra productiei. Masurile adoptate de Executivul brazilian cu scopul protejarii si stimularii economiei nationale (precum introducerea de cote minime obligatorii pentru componenta nationala a produselor vandute pe piata interna si aplicarea de taxe suplimentare in cazul marfurilor ce nu satisfac aceste conditii) au contribuit, de asemenea, la grabirea deciziei companiilor straine de a investi in capacitati productive in Brazilia, care sa satisfaca piata interna braziliana si sa poata exporta, in conditii avantajoase, in intreaga America de Sud. In conditiile in care Europa, tarile dezvoltate in general, sunt afectate de o grava criza economico-financiara, ale carei efecte vor mai dura cel putin 2-3 ani, Brazilia este vazuta, alaturi de Asia, ca alternativa viabila pentru mentinerea si consolidarea pozitiei unor mari companii internationale, care decid sa investeasca in economia braziliana, ce le ofera o piata interna

extinsa, acces la pietele regionale si la surse de materii prime si forta de munca, in conditii avantajoase, eficiente. Brazilia si UE Documentul privind strategia pentru Brazilia in perioada 2007-2013 defineste obiectivele si programele de actiune ale cooperarii cu Uniunea Europeana (UE). Se identifica doua prioritati de cooperare pe baza nevoilor tarii, si anume intensificarea relatiilor dintre UE si Brazilia si promovarea mediului inconjurator in cadrul dezvoltarii durabile. Pe baza acestor doua prioritati, documentul de strategie prezinta actiunile care trebuie intreprinse si modalitatile de punere in aplicare a acestora. Prin urmare, acest document constituie deopotriva un cadru de orientare pentru asistenta financiara. Identificarea celor doua prioritati de cooperare se bazeaza pe nevoile Braziliei pornind de la analizarea situatiei sale. Prima prioritate consta in stimularea schimburilor, contactelor si transferului de know-how intre UE si Brazilia, pentru ameliorarea incluziunii sociale, reducerea inegalitatilor si imbunatatirea cunostintelor reciproce. A doua prioritate consta in sprijinirea proiectelor de mediu in cadrul dezvoltarii durabile. Situatia politica, economica, sociala si de mediu La nivel politic, Brazilia este o democratie stabilizata. Cu toate acestea, raman cateva provocari, printre care constituirea unor majoritati parlamentare stabile, consolidarea legaturilor dintre cele trei niveluri de putere (federal, de stat si municipal), lupta impotriva coruptiei si alocarii ilegale a finantelor publice, imbunatatirea functionarii justitiei si a administratiei publice, aplicarea legislatiei privind drepturile omului si combaterea violentei, deseori asociata cu traficul de droguri si excluziunea sociala. La nivel economic, tara acorda prioritate stabilitatii macroeconomice. Datoria publica a scazut puternic, insa ramane un factor de vulnerabilitate. Mai mult, ratele ridicate ale dobanzilor sunt un obstacol in calea investitiilor private. In schimb, tara este foarte activa la nivelul comertului exterior. La nivel social, indicatorii sociali si de sanatate inregistreaza o imbunatatire. In pofida progreselor realizate in ceea ce priveste accesul la educatie, exista inca dezechilibre regionale. In plus, bogatiile si veniturile sunt repartizate foarte inegal. Mediul inconjurator din Brazilia este unul dintre cele mai bogate de pe planeta. Tara trebuie sa conserve cei 6,5 milioane de km2 care constituie bazinul amazonian si sa lupte impotriva despaduririi, schimbarilor climatice, degradarii calitatii resurselor de apa si poluarii urbane.

Doua mari domenii prioritare Prima prioritate este intensificarea relatiilor bilaterale. Obiectivul este sprijinirea initiativelor luate in cadrul dialogurilor sectoriale UE-Brazilia, care pot contribui la incluziunea sociala si la reducerea inegalitatilor. Resursele se aloca pentru intensificarea dialogurilor si finantarea activitatilor menite sa imbunatateasca guvernanta si sa elaboreze politici. Intensificarea relatiilor UE-Brazilia are ca obiect, de asemenea, incurajarea intelegerii reciproce si promovarea imaginii UE in Brazilia, prin schimburi universitare si crearea unui Institut de studii europene in Brazilia. A doua prioritate consta in promovarea mediului inconjurator in cadrul dezvoltarii durabile. Datorita bogatiei si amplitudinii biomurilor sale, Brazilia are un rol important de jucat in ceea ce priveste problemele de mediu ale planetei. Resursele de cooperare se aloca asadar dezvoltarii durabile. In acest scop, UE se angajeaza sa asiste Brazilia in realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM), precum si in respectarea angajamentelor sale legate de Conventia privind diversitatea biologica, Conventia-cadru privind schimbarile climatic Protocolul de la Kyoto (decembrie 1997). Modalitati Pentru punerea in aplicare a DST, este prevazut un buget de 61 de milioane EUR, in cadrul instrumentului de finantare a cooperarii pentru dezvoltare (ICD). Strategia de cooperare pentru dezvoltare va fi definita in doua programe indicative nationale (PIN), unul pentru perioada 2007-2010 (65 % din fonduri), altul pentru 2011-2013 (35 % din fonduri). Pentru intreaga perioada 2007-2013, s-a propus acordarea a 70 % din fonduri pentru consolidarea relatiilor bilaterale si a 30 % din fonduri pentru promovarea mediului inconjurator. Activitatile sprijinite sunt urmatoarele: un mecanism de sprijinire a dialogurilor sectoriale; campanii de sensibilizare in media; participarea unor experti si reprezentanti ai societatii civile din UE si Brazilia; programe de invatamant superior pentru Brazilia (finantarea de burse de studii si schimburi de cadre didactice); crearea unui Institut de Studii Europene; actiuni care sa garanteze accesul populatiei locale la terenuri, incurajarea productiilor nepoluante, cresterea veniturilor si a bunastarii. Se definesc rezultate pentru activitatile intreprinse in cadrul fiecarei prioritati. Activitatile privind obiectivul de intensificare a relatiilor bilaterale trebuie sa conduca la: dialoguri sectoriale; o cooperare consolidata intre institutii, organizatiile societatii civile si partile interesate ale ambilor parteneri; cresterea schimburilor si a parteneriatelor interuniversitare; difuzarea de informatii privind UE, precum si organizarea de studii europene in Brazilia. Activitatile in cadrul celei de-a doua prioritati privind promovarea mediului inconjurator trebuie sa aiba urmatoarele rezultate: reducerea ratei anuale a defrisarilor; cresterea veniturilor populatiei rurale sarace; implementarea unor strategii de amenajare a teritoriului; o mai buna respectare a statului de drept in zonele forestiere; cresterea protectiei durabile si crearea de valoare la nivel local; capacitati de gestionare locale consolidate pentru productia sustenabila;

deschiderea unor noi circuite de comercializare si intensificarea cercetarii in beneficiul activitatilor in domeniul mediului inconjurator. Context Cooperarea dintre cei doi parteneri este un obiectiv esential al UE. Uniunea Europeana este principalul partener comercial al Braziliei si primul investitor al acestei tari. In ceea ce priveste Brazilia, aceasta este un protagonist regional si tinde sa devina unul international. Relatiile bilaterale se bazeaza in principal pe Acordul-cadru de cooperare intre UE si Brazilia si acopera o varietate de domenii. Prezentul DST are ca obiectiv continuarea cooperarii dintre cele doua tari si a realizarilor in baza DST 2002-2006. Acestea se inscriu in cadrul regional al Mercosur (Acordul-cadru de cooperare intre UE si Mercosur, Strategia regionala 2007-2013), precum si al Strategiei pentru America Latina 2007-2013. Brazilia si FMI Brazilia, una dintre economiile emergente ale lumii, va cumpara obligatiuni FMI in valoare de 10 miliarde de dolari pentru a ajuta Fondul sa sprijine in continuare tarile afectate de criza financiara. Este pentru prima data cand Brazilia contribuie la bugetul Fondului Monetar International, ministrul brazilian al Finantelor spunand ca tara lui s-a transformat din datornic in creditor, relateaza AFP. Brazilia a obtinut in 2002 un imprumut de peste 30,4 de miliarde de dolari de la FMI, acesta fiind cel mai mare imprumut oferit vreodata de institutia financiara. Datoria a fost platita cu doi ani mai devreme, dupa ce Brazilia a platit 15,57 de miliarde de dolari in decembrie 2005. Brazilia si Banca Mondiala Banca Mondiala (BM) este prezenta si ea in viata economica si sociala a Braziliei, incercand noi modalitati prin care institutia poate sprijini programul de eradicare a saraciei extreme. In ultimul deceniu, Brazilia a reusit sa ridice peste pragul saraciei extreme 20 de milioane de oameni si a pus bazele unui sistem economic care asigura o crestere puternica si a dovedit capacitatea de a rezista crizei mondiale, subliniaza BM. Recent, Brazilia a incheiat cu BM un acord pentru preplata sumei de 3,1 miliarde USD din datoria tarii, iar Brazilia se apropie de pragul maxim pentru imprumuturile acordate de BM, respectiv de 16,5 miliarde USD.

Conform BM, 1,4 miliarde de oameni, (25,7% din populatia lumii), traiau in 2005 cu mai putin de un dolar pe zi. Banca Mondiala si-a propus ca, in 2015, numarul celor care traiesc in saracie extrema sa se reduca la jumatate fata de cifra din 2005. Brazilia si Corporatiile Multinationale (Wolkswagen AG, Ford Motor Co, Sonae Sierra, Petrobras si Enel) Volkswagen AG, cel mai mare constructor auto din Europa, intentioneaza sa investeasca 3,55 miliarde dolari in Brazilia in intervalul 2010-2014, in conditiile in care vanzarile de masini pe aceasta piata au crescut la un nivel record, potrivit Bloomberg. Thomas Schmall, seful diviziei Volkswagen din Brazilia, a precizat ca 40% din investitia anuntata va fi orientata catre cresterea productiei, apreciind ca in Brazilia are "un potential enorm". Schmall estimeaza ca piata auto din Brazilia va inregistra o crestere de 3-6% anul viitor. Saptamana trecuta, Ford Motor Co a anuntat planuri similare pentru Brazilia, unde intentioneaza sa investesca 2,3 miliarde de dolari in urmatorii 5 ani. Sonae Sierra, prin filiala sa, Sonae Sierra Brazilia, va incepe dezvoltarea celui de-al 13lea centru comercial din Brazilia, situat in orasul Goiania, in statul Goias, investitia fiind de 123 milioane de euro, a anuntat compania. Noul centru comercial va avea deschiderea oficiala in anul 2011 si va crea aproximativ 4.000 de noi locuri de munca. Sonae Sierra detine 47 de centre comerciale in Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, Romania si Brazilia, cu o suprafata totala de inchiriat de 1,9 milioane de metri patrati. Sonae Sierra are 14 proiecte in dezvoltare si 15 proiecte noi in diferite faze de finalizare in Portugalia, Spania, Italia, Germania, Grecia, Romania si Brazilia, cu o suprafata totala de inchiriat de 1 milion de metri patrati. In 2007, centrele sale au avut peste 435 de milioane de vizite. Petrobras este o companie braziliana din industria petroliera (fost monopol de stat). Compania este unul dintre cele mai mari concerne energetice la nivel mondial. Petrobras detine peste 100 de platforme de productie, 16 rafinarii, 30.000 kilometri de conducte si peste 6.000 de statii de benzina. Datorita cresterii pretului petrolului, in luna mai 2008, valoarea de piata a Petrobras era estimata la 287,2 miliarde USD; prin comparatie valoarea Microsoft era de 279,3 miliarde dolari. Grupul brazilian Petroleo Brasileiro (Petrobras), una dintre cele mai mari companii petroliere la nivel mondial, a anuntat descoperirea unui nou zacamant de titei in apropierea coastei de nord-est a Braziliei. Autoritatile braziliene au revizuit in scadere prognozele de crestere economica pentru acest an, la 2% fata de 3% anterior. Aceasta va fi cea mai slaba evolutie din 2009 si reprezinta o scadere abrupta comparativ cu avansul de 7,5% inregistrat in 2010.

Enel Green Power (EGP) investeste 166 milioane de euro in contructia a trei parcuri eoliene in Bahia, Brazilia, cu o capacitate totala de 90 MW si care vor genera aproximativ 400 GWh pe an. EGP a castigat o licitatie publica pentru obtinerea a trei contracte pe termen lung pentru vanzarea de energie eoliena provenita de la centrale noi. In cadrul licitatiei, EGP a castigat si dreptul de a semna un contract pe 20 de ani pentru vanzarea energiei produse de cele trei parcuri, prin Agentia guvernamentala braziliana CCEE (Camera pentru Comercializarea Energiei Electrice), la un pret indexat 100% cu inflatia braziliana. 2) Capacitatea macroeconomica de absorbtie a AFD in Brazilia Brazilia a continuat sa inregistreze, in 2011, o pronuntata ascensiune economica, obtinand cifre record pentru schimburile comerciale externe, investitiile straine si rezervele de devize, ajungand, astfel, a VI-a economie a lumii. In anul 2011, exporturile braziliene au atins nivelul record de 256,04 mld USD, cu o crestere de 26,8% fata de anul anterior, in timp ce importurile s-au situat la cuantumul de 226,25 mld USD, cu o sporire de 24,5%. Brazilia a obtinut, cu 26,8%, a patra crestere a exporturilor la nivel global, fiind depasita doar de India (45%), Rusia (32%) si Australia (32%). Balanta comerciala a marcat un excedent de 29,79 mld USD (cu 47,8% mai mare decat in 2010), cel mai mare din ultimii 4 ani, dupa ce in 2007, anul premergator declansarii crizei internationale, soldul pozitiv a fost de 40 mld USD. Ansamblul comertului exterior brazilian a fost de US$ 482,29 mld USD, cu o sporire de 25,7%, fata de 2010. Cresterea pronuntata a exportului brazilian si implicit a soldului pozitiv al balantei se datoreaza in principal preturilor favorabile la materiile prime - produse ce detin cea mai mare pondere in livrarile externe braziliene. Cererea de materii prime si preturile in crestere ale acestora au compensat efectele negative generate de valorizarea monedei nationale, in raport cu USD si euro, asupra competitivitatii exporturilor braziliene. Destinatia prioritara a exporturilor Braziliei a fost Asia, care detine 30% din total. China reprezinta 17,3% din livrarilor externe de produse braziliene, dupa ce in 2011 exporturile braziliene catre piata chineza au sporit cu 44%, ajungand la totalul de 44,31 mld USD. A doua piata ca importanta pentru exportatorii brazilieni a fost SUA, cu livrari totale de 25,94 mld USD, avand o crestere de 33% fata de anul anterior. Urmeaza Argentina, cu 22,7 mld USD, Olanda cu 13,6 mld USD si Japonia cu 9,5 mld USD. In ceea ce priveste importurile, se remarca faptul ca SUA se situeaza pe locul intai, cu livrari de 34,22 mld USD (25,6% mai mult decat in 2010), ceea ce face ca schimburile comerciale Brazilia-SUA sa se soldeze cu un deficit pentru partea braziliana. Marfurile provenite din China s-au ridicat la valoarea de 32,78 mld USD (crestere de 28,1%), situand aceasta tara pe locul doi in ierarhia tarilor de origine a importurilor ce intra pe piata braziliana. Urmeaza Argentina, cu 16,9 mld USD, Germania cu 15,2 mld USD si Coreea de Sud cu 10,1 mld USD.

Exportul brazilian continua sa fie dominat de produse agricole (in special soia si derivate) si de materii prime (mai ales minereu de fier). Cu toata cresterea rapida a exporturilor si, in general, a ansamblului schimburilor sale cu exteriorul, Brazilia ocupa inca o pozitie modesta la nivelul comertului international, reprezentand doar 1,4% din total, dar cu o cresterte apreciabila de la an la an (in 2010 ponderea sa era de 1,3%). In contextul performantelor obtinute de comertul exterior brazilian in anul 2011, este de remarcat ca Romania este una dintre putinele tari care au reusit sa obtina in relatiile cu Brazilia o crestere mai pronuntata a exporturilor (69,87%), decat a importurilor (38,38%), in conformitate cu cifrele oficiale ale statisticii braziliene, pe primele 11 luni ale anului. In anul 2012, executivul brazilian va continua sa acorde prioritate dezvoltarii exporturilor si cresterii consumului intern, ca doua componente esentiale ale strategiei de dezvoltare economica si sociala a tarii. In ceea ce priveste stimularea consumului intern, guvernul a decis cresterea, de la 01.01.2012, a salariului minim la valoarea de 622 reali (aproximativ 350 USD), o sporire considerabila, de 14,13%, mult peste nivelul inflatiei (care se estimeaza ca a fost in 2011 de 6,5-6,8%). In 2011, rezervele internationale ale Braziliei au crescut cu 22%, comparativ cu anul anterior, ajungand la nivelul de 352 mld USD. In ceea ce priveste investitiile straine se estimeaza, ca in anul 2011 au intrat in Brazilia, sub forma de investitii straine directe, peste 60 mld USD, ceea ce reprezinta o confirmare a atractivitatii pe care piata braziliana o exercita asupra investitorilor straini. Recordurile obtinute in ceea ce priveste exporturile, investitiile straine directe si rezervele internationale, precum si succesul strategiei guvernului de incurajare a consumului intern, au facut ca economia Braziliei sa evolueze in mod semnificativ, ajungand la sfarsitul anului 2011 pe locul 6 in lume, dupa ce a depasit economia Marii Britanii. Toate aceste elemente sunt de natura sa justifice o crestere a prioritatii acordate de tara noastra consolidarii relatiilor economice cu Brazilia, avand in vedere potentialul deosebit de crestere al economiei braziliene si capacitatea de apsorbtie a pietei interne in urmatorii ani.

3) Sistemul macroeconomic al Brazilei Inca de la jumatatea anilor 90, Brazilia a inregistrat o crestere economica si o stabilitate financiara datorata in special imbunatatirii cadrului macroeconomic. Pentru a ajunge din urma grupul tarilor cu venituri mari nevoia, obiectivul principal este atingerea unei cresteri economice sustenabile si durabile. Pentru aceasta sunt necesare continue politici macroeconomice, sociale si de mediu, reforme structurale indreptate inspre cresterea veniturilor si a investitiilor si spre dezvoltarea infrastructurii. Provocarea macroeconomica considerata cheieeste scaderea inflatiei in contextual unei mase monetare globale in crestere. Economia braziliana si-a revenit rapid in urma crizei din 2008-2009, anul 2010 inregistrand cea mai mare crestere anuala din ultimii 20 de ani. PIB-ul anului 2010 a fost de 2.233 trilioane de dolari, cu o crestere de 7.5% fata de cel al anului 2009. Inflatia in crestere a determinat autoritatile braziliene sa ia masuri de stabilizare a situatiei economice. Aceste masuri, corelate cu situatia economica internationala precara, au condus la incetinirea cresterii economice la 2.7% in 2011 fata de 2010. In decembrie 2011, rata de somaj la nivel urban a atins nivelul istoric de 4.7% si traditionala inechitate intre nivelurile de venit braziliene a inregistrat o reducere in ultimii 12 ani. Cu toate acestea, dobanzile mari din Brazilia o transforma intr-o destinatie atractiva pentru investitorii straini. Cresterea fluxurilor de capital strain din ultimii ani a contribuit la aprecierea monedei, lovind insa competitivitatea mainii de lucru braziliene si conducand catre interventia guvernului pe pietele de schimb valutar straine si spre cresterea taxelor asupra unora dintre fluxurile de capital strain. Exporturile braziliene in 2011 au insumat 256 miliarde de dolari, in timp ce importurile au atins nivelul de 226.2 miliarde de dolari. Asadar, balanta comerciala a inregistrat un excedent de 29,8 miliarde dolari. Schimburi comerciale Brazilia-UE in anul 2010 Export: 43,1 mld USD Import: 39,1 mld USD Datorita marimii pietei sale interne si a climatului favorabil creat pentru capitalul strain, Brazilia a devenit una dintre destinatiile prioritare ale investitiilor europene. In anul 2010, exista un portofoliu european de investitii de cca. 92 mld euro, orientat mai ales spre domenii precum: telecomunicatii, energie, servicii financiare, industrie auto si comert. In ceea ce priveste bugetul statului, veniturile anului 2011 au insumat 978.3 miliarde de dolari, in timp ce cheltuielile au atins suma de 901.6 miliarde de dolari. Astfel, putem constata ca s-a atins un surplus bugetar de 76.7 miliarde de dolari. Una dintre problemele care se prevad a afecta economia braziliana in urmatorii ani este reprezentata de imbatranirea populatiei, fapt ce se va reflecta in sistemul de pensii al statului.

Acest trend demografic va conduce la presiuni fiscale asupra sistemului public de sanatate si de pensii, compensate intr-o mica masura de reducerea cheltuielilor cu educatia. In acest moment, cheltuielile cu educatia si cu sanatatea sunt mult sub media OECD. In ciuda reformelor pensiilor din 1999 si din 2003, care se estimeaza ca au injumatatit cheltuielile cu pensile, pensile publice au ramas la un nivel de peste 60% din salariul mediu al Braziliei, in timp ce nivelul acestora in majoritatea tarilor OECD si a celor Latino-Americane este de sub 40%. Presupunand ca nu vor avea loc schimbari ale politicilor, urmand acest trend demografic, banii alocati educatiei vor scadea drastic. Cheltuiala neta cu pensiile se estimeaza a creste pana la mai mult de 20% din PIB pana in 2050.

Nivelul taxelor este unul inca destul de ridicat, acestea reprezentand aproximativ 40% din PIB. Totodata, la nivelul anului 2011 Brazilia inregistra o datorie publica de 54.2 din PIB, ceea ce reprezinta 1243,348 trilioane de dolari, aspect care o plasa pe locul 51 in lume in ceea ce priveste datoria publica. Rezervele valutare ale Braziliei sunt de 288.6 miliarde de dolari.

4) Relevanta si eficacitate Cea mai recenta valoare (actualizata) a asistentei financiare primite de Brazilia de-a lungul timpului este de 663,73 miliarde de dolari, la nivelul anului 2010.

Angajamentele donatorilor Sume propuse 2007: 383,28 milioane de dolari 2008: 432,17 milioane de dolari 2009: 734,67 milioane de dolari 2010: 1035,31 milioane de dolari 2011: 1056,47 milioane de dolari Total: 3641,9 milioane de dolari

Sume efectiv alocate:

2007: 321,09 milioane de dolari 2008: 453,56 milioane de dolari 2009: 323,63 milioane de dolari 2010: 661,32 milioane de dolari 2011: 795,36 milioane de dolari Total: 2554,96 milioane de dolari

Fluxuri de AFD

In ceea ce priveste sectorul social, Brazilia a primit asistenta financiara in ultimii 5 ani dupa cum urmeaza: 2007: 197,559 milioane de dolari 2008: 384,017 milioane de dolari 2009: 306,315 milioane de dolari 2010: 222,668 milioane de dolari 2011: 452,731 milioane de dolari Total: 1563,29 milioane de dolari In ceea ce priveste infrastructura economica, Brazilia a primit asistenta financiara in ultimii 5 ani dupa cum urmeaza: 2007: 10,448 milioane de dolari 2008: 14,719 milioane de dolari 2009: 113,942 milioane de dolari 2010: 157,962 milioane de dolari 2011: 181,690 milioane de dolari

Total: 478,761 milioane de dolari

In ceea ce priveste sectorul industrial, asistenta financiara in ultimii 5 ani a fost de:

2007: 107,250 milioane de dolari 2008: 55,494 milioane de dolari 2009: 61,760 milioane de dolari 2010: 311,816 milioane de dolari 2011: 237,195 milioane de dolari Total: 773,515 milioane de dolari

Sectorul mediului si al infrastructurii urbane si rurale a primit asistenta financiara de:

2007: 80,938 milioane de dolari 2008: 106,630 milioane de dolari 2009: 85,031 milioane de dolari 2010: 97,159 milioane de dolari 2011: 141,933 milioane de dolari Total: 511,691 milioane de dolari

Brazilia a neglijat infrastructura in ultimele 3 decenii, iar investitiile in infrastructura au inceput sa inregistreze cresteri usoare de abia din 2007. Deficientele infrastructurii sunt considerabile in aproape toate sectoarele. Autoritatile braziliene au pus in miscare un amplu plan de dezvoltare a infrastructurii. Acest program a fost protejat de taierile fiscal anuntate la inceputul anului 2011. Fara indoiala, pot fi introduse niste schimbari ale politicilor si ale cadrelor legale pentru a face investitia publica mai eficienta si mai deschisa catre participarea cu capital privat. In acelasi timp, in ciuda importantelor schimbari institutionale observate in ultimii ani, deciziile agentiilor federale si agentiilor statului sunt inca influentabile. In ciuda progreselor recente, apar frecvent dispute care amana punerea in aplicare a proiectelor de infrastructura, in special in sectorul energetic. Totodata, cheltuielile mari cu pensiile sunt o mare problema, facand ca economia din sectorul public sa fie la limita deficitara. Acest aspect reprezinta un impediment, un factor de neincredere pentru investitiile private. Toate acestea conduc la o absorbtie greoaie a fondurilor in Brazilia, in ciuda progreselor economice inregistrate in ultimul timp de catre aceasta tara.

5) Impact Se identific mbuntiri la cadrul macroeconomic care va ajuta Brazilia pentru a atinge performanta puternica intr-un mediu nou, n care populaia va mbtrni ntr-un ritm rapid, dependena de resursele de petrol va crete volatilitatea veniturilor publice, iar incertitudinile n ceea ce privete mediul extern sunt mai mari, eventual permanente. Mai precis, ara trebuie s continue consolidarea fiscal i eliminarea rigiditilor existente n procesul bugetar. Pe termen mediu, trecerea la un obiectiv de buget principal ar asigura sustenabilitatea pe termen lung a serviciilor publice (inclusiv securitatea social), conturi, precum i introducerea unui plafon al cheltuielilor i veniturilor, iar eliminarea pe scar larg de alocare va ajuta restrngerea cheltuielilor. Adoptarea propunerilor de a simplifica sistemul fiscal puse n discuie n prezent ar mbuntii mediul de afaceri, iar guvernul trebuie s persevereze n eforturile sale de a asigura sprijinul politic pentru ei de la state. O provocare apsnd este s se adapteze mecanismele actuale de transfer pentru a asigura echitatea regional, n schimbul veniturile din petrol.

Crearea fondului social, care este proiectat pentru a salva o parte din petrol ale cror investiii ntoarse vor fi alocate pentru cheltuielile sociale, ar putea ajuta aceste obiective de capital care urmeaz s fie atinse, att timp ct acesta este bine conceput.Creterea continu a intrrilor de capital complic sarcina politicii monetare i ar trebui s fie ajutata printr-o serie de politici, printre care si consolidarea fiscal. Msuri suplimentare, cum ar fi politicile macro-prudeniale sau un impozit temporar de intrri de capital pe termen scurt, ar putea ajuta, de asemenea, pentru a preveni formarea de bule la preurile activelor. Ratele scazute de investitii limiteaza in viitor rata de crestere potentiala din Brazilia. Aceast lucrare analizeaz o serie de motive posibile pentru aceste rate sczute de investiie i discut despre opiunile de politic pentru a obine mai rapid acumularea de capital. Un deficit de economisire intern pare s fie o constrngere major la rate de investiii mai mari n Brazilia. Din cauza nivelului ridicat al cheltuielilor curente, n special, drepturile de pensie, de economisire a sectorului public este negativ. n afar de a fi costisitoare, sistemul de pensii redistribuie venitul la persoanele cu nclinaiile de economisire relativ sczute, reducnd astfel economisirile private . n scopul de a controla cheltuielile de pensii n viitor, a fost sugerat un numr de reforme parametrice in sistemul de pensii. Dincolo de un deficit de economii interne, curbe majore privind investiiile includ un nivelul ridicat al ratelor reale ale dobnzilor, ale cror motive nu sunt uor de fixat, si acest lung i subire termen al creditelor pe piata , sunt dominate de Banca de Dezvoltare , BNDES . Mergnd mai departe, angajarea creditorilor comerciali n furnizarea de finane pe termen lung vor fi necesare pentru a acoperi nevoile de investiii ale rii. Acest lucru va necesita nivelarea terenului de joc, care poate fi realizat doar prin nlturarea accesului exclusiv la lowcost de finanare a lucrtorilor, prin fondul bunstrii i transferuri bugetare. Un alt factor de limitare a investiiilor este sistemul de impozitare fragmentat, ceea ce ridic costurile firmelor de conformitate i se adaug la o sarcin fiscal deja ridicata. n cele din urm, reformele de reglementare, inclusiv eliminarea restriciilor de intrare rmase, precum i reducerile de protecie comercial, pot reduce costurile firmelor i de a spori stimulentele pentru investiii. Brazilia a investit n infrastructura de peste trei decenii, iar ratele de investiii din infrastructur s-au intors ncet abia din 2007. Necesitile de infrastructur sunt importante n aproape toate sectoarele. Este posibil ca n stadiul su actual de dezvoltare a rii va beneficia de plata de marilr -off-uri de la cheltuielile din infrastructur. n acest context, autoritile braziliene au pus n aplicare un plan de infrastructur mare, numit Programul de cretere Accelerata (Programa de acelerao face crescimento, PAC).

Acest program a fost pe bun dreptate protejat de reducerile fiscale anunate la nceputul anului 2011,dar cu toate acestea, unele modificri in cadrul de politic i de reglementare ar putea fi introduse pentru a face mai multe investiii publice de cost-eficiente i de a favoriza participarea sectorului privat. n pofida unor progrese recente, litigiile frecvente par s amne unele proiecte de infrastructur, n special n sectorul energetic. Principala provocare n acest domeniu este de a grbi procesul de liceniere, n timp ce continu s pun un accent adecvat pe protecia mediului i protectia sociala. Reformele au fost puse n aplicare n industriile de reea individuale, dar exist nc unele camere pentru a injecta concurenei n linii fixe de telecomunicaii i pentru a preveni o subvenionare ncruciat n sectorul energiei electrice. Contractelor de concesiune pentru drumuri i ci ferate ar putea fi mbuntite pentru a ncuraja investiiile private n ntreinere i extindere a reelei. n ap i canalizare, n cazul n care investiiile sunt mai necesare, municipalitile mai mici ar trebui s fie ncurajate s investeasc i s formeze consorii cu scopul realizrii unor economii de scar. Consolidarea multilateralismului constituie un interes comun pentru UE i Brazilia, pentru c este special adaptat s rspund la provocrile mondiale. Ar trebui s se ia n considerare, de asemenea, consolidarea cooperrii n forurile internaionale (Organizaia Naiunilor Unite , Organizaia Mondial a Comerului , prin intermediul poziiilor i iniiativelor comune. De asemenea, aciunile lor ar trebui mai bine coordonate, la fel ca i operaiunile de meninere a pcii, de sprijinire a unui regim mondial de neproliferare sau negocierile pentru ncheierea rundei Doha. Realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului i dezvoltrii regionale i sociale constituie un alt domeniu de interes comun. Avnd n vedere angajamentul Braziliei n lupta mpotriva srciei i a inegalitilor, cei doi parteneri i-ar putea uni forele n materie de cooperare. Programele tematice comune stabilite ntre acetia pentru reforme sau dezvoltarea social ar putea fi instrumente adecvate i ar putea fi extinse, n special, la comunitatea rilor de limb portughez (cooperare triunghiular). i Brazilia a pus n aplicare politici eficiente n favoarea dezvoltrii sociale i regionale, devenind astfel mai puin dependent de ajutor. Cu toate acestea, meninerea disparitilor sociale i regionale ar putea face obiectul unui dialog consolidat, bazat pe schimburile de experiene. n materie de justiie, libertate i securitate, UE i Brazilia ar trebui s coopereze pentru a combate criminalitatea organizat, corupia, imigraia ilegal i traficul de droguri ilicite n forurile bilaterale i multilaterale. Ar trebui s se ncheie un acord de scutire de obligaia de a deine viz pentru ederile de scurt durat, pentru a garanta acordarea unui tratament reciproc resortisanilor brazilieni i celor europeni. Ar trebui consolidate, de asemenea, relaiile comerciale i economice bilaterale. Parteneriatul strategic va permite intensificarea cooperrii i dialogurile n domeniile de interes comun i care au impact asupra ocuprii forei de munc i asupra coeziunii sociale. Alte mijloace pentru

consolidarea relaiilor sunt cadre mai clare i mai stabile, acorduri bilaterale i participarea Braziliei la anumite programe comunitare. Se va pune accentul pe comer i investiii, pe mbuntirea accesului la piee, pe chestiunile economice i financiare, pe societatea informaional i pe potenialul tehnologiilor informaiei i comunicaiilor (TIC), pe transportul aerian i maritim, pe tiinele, tehnologiile i inovaiile prioritare, precum i pe navigaia prin satelit. Concluzii Faptul ca Brazilia nu a fost afectata in mod major de criza financiara internationala, ca a depasit foarte repede impactul negativ al acesteia si a obtinut o crestere economica de 7,5% in 2010, precum si stabilitatea economica si politica a tarii, reprezinta atuuri importante, determinante in decizia de a investi a marilor trusturi internationale. La nivel economic, tara acorda prioritate stabilitatii macroeconomice. Datoria publica a scazut puternic, insa ramane un factor de vulnerabilitate. Mai mult, ratele ridicate ale dobanzilor sunt un obstacol in calea investitiilor private. In schimb, tara este foarte activa la nivelul comertului exterior. In ultimul deceniu, Brazilia a reusit sa ridice peste pragul saraciei extreme 20 de milioane de oameni si a pus bazele unui sistem economic care asigura o crestere puternica si a dovedit capacitatea de a rezista crizei mondiale. In ceea ce priveste investitiile straine se estimeaza, ca in anul 2011 au intrat in Brazilia, sub forma de investitii straine directe, peste 60 mld USD, ceea ce reprezinta o confirmare a atractivitatii pe care piata braziliana o exercita asupra investitorilor straini. Dobanzile mari din Brazilia o transforma intr-o destinatie atractiva pentru investitorii straini. Cresterea fluxurilor de capital strain din ultimii ani a contribuit la aprecierea monedei, lovind insa competitivitatea mainii de lucru braziliene si conducand catre interventia guvernului pe pietele de schimb valutar straine si spre cresterea taxelor asupra unora dintre fluxurile de capital strain. La ora actual, Brazilia este cu siguran cel mai bun amplasament pentru investiii din lume, deoarece, ara sud-american a fost foarte puin afectat de recesiunea global, iar afacerile continu s mearg ntr-un ritm trepidant. Un prim argument n acest sens este faptul c doar 2% din valoarea imobiliarului local este ipotecat, fa de o medie de 70% n Statele Unite sau alte ri europene dezvoltate. Cu toate ca parteneri comerciali importanti ai Braziliei manifesta o nemultumire in crestere fata de tendinta sa de a recurge la masuri de aparare comerciala, cu scopul evident de a proteja industria nationala prin politici care nu corespund reglementarilor OMC, autoritatile de la Brasilia vor continua si in 2013 sa actioneze pentru sprijinirea producatorilor nationali; aceasta se va realiza fie prin facilitati fiscale si de creditare, fie prin deschiderea de investigatii impotriva

unor produse semnalate de catre patronatul national, ca ar afecta grav interesele companiilor industriale braziliene. In conditiile in care Europa, tarile dezvoltate in general, sunt afectate de o grava criza economico-financiara, Brazilia este vazuta, ca alternativa viabila pentru mentinerea si consolidarea pozitiei unor mari companii internationale, care decid sa investeasca in economia braziliana, ce le ofera o piata interna extinsa, acces la pietele regionale si la surse de materii prime si forta de munca, in conditii avantajoase, eficiente.

Bibliografie:

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/br.html http://europa.eu/legislation_summaries/external_relations/relations_with_third_countries/latin_a merica/r15014_ro.htm http://eeas.europa.eu/brazil/csp/2007_csp_en.pdf http://www.portaldecomert.ro/Tara-Brazilia-882.htm http://www.oecd.org/brazil/ http://www.oecd-ilibrary.org http://data.worldbank.org/indicator/DT.ODA.ODAT.PC.ZS http://www.indexmundi.com/facts/brazil/net-official-development-assistance-and-official-aidreceived http://stats.oecd.org