Casa Națională de

Asigurări de Sănătate
Bacău
Nume student: Costache Vlad-Ionuț
Departamentul: Finanțe, Monedă și
Administrație publică
Anul: 1, grupa: 1
Disciplina: Gestiunea financiară a
instituțiilor publice
Profesor coordonator: Lect. Univ. dr.
Dan Lupu
 Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea generală a CNAS Bacău

Capitolul 2. Fundamentarea bugetului de venituri a CNAS Bacău în
perioada 2020-2022
Capitolul 3. Fundamentarea bugetului de cheltuieli a CNAS Bacău
ăn perioada 2020-2022
Concluzii
Bibliografie
 Capitolul 1. Prezentarea generală a CNAS
Bacău

În conformitate cu Legea 95 / 2006 privind reforma în sănătate, Casa de

Asigurări de Sănătate Bacău este o instituţie publică, cu personalitate juridică, cu
buget propriu, în subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de
Asigurări de Sănătate Bacău funcţionează pe baza statutului propriu, care respectă
prevederile statutului-cadru, aprobat de consiliul de administraţie al Casei
Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Casa de Asigurări de Sănătate a judeţului Bacău a fost înfiinţată, în baza Legii
nr. 145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, la 1 ianuarie 1999.
Înaintea celui de-al doilea război mondial, în România a mai funcţionat un
sistem de asigurări de sănătate, aplicarea Legii 145/1997 reluând practic o tradiţie
a asigurărilor sociale. România a fost printre primele ţări care au legiferat
asigurările de sănătate, după Germania în 1883 în vremea cancelarului Bismark.
 Începând cu anul 1995, au fost promulgate legi importante privind structura şi
organizarea sistemului de îngrijiri de sănătate din România. Dintre cele mai
importante au fost Legea 74/1995 privind organizarea Colegiului Medicilor, Legea
145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, Legea 100/1997 privind sănătatea
publică şi Legea 146/1999 privind organizarea spitalelor. Noile reglementări au
schimbat practic întreaga structură a sistemului sanitar şi au stabilit cadrul legal
pentru trecerea de la un sistem integrat, centralizat, proprietate a statului şi
controlat de către stat prin taxe, la un sistem de asigurări sociale de sănătate , mult
mai descentralizat şi pluralist, cu relaţii contractuale între casele de asigurări de
sănătate şi furnizorii de servicii de sănătate.
În perioada 1997-2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a
fost modificată succesiv. În anul 2002 a fost publicată O.U.G. nr. 150, privind
„Organizarea si funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate” care
abrogă Legea 145/1997.
 Principiile sistemului asigurărilor de sănătate sunt: solidaritatea, libertatea
alegerii, concurenţa, calitatea serviciilor şi respectul pentru asigurat,
confidenţialitatea actului medical conduc la o concluzie unică: asiguratul este
elementul central al asigurărilor sociale de sănătate.
Potrivit O.U.G. nr. 150/2002, sistemul de asigurări sociale din România are
trei componente majore:
• asiguraţii
• furnizorii de servicii medicale
• casele de asigurări de sănătate
 Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a
ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază
pentru asiguraţi.
Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Bacău îşi dedică intreaga activitate
în slujba asiguraţilor săi, ale căror contribuţii le administrează cu maximă
responsabilitate, conform normelor in vigoare, pentru construirea unui sistem de
asigurări de sănătate performant, eficient şi transparent şi creşterea gradului de
încredere şi de satisfacţie al asiguraţilor.
Casa de Asigurări de Sănătate Bacău gestionează un buget aprobat de Casa
Naţională de Asigurări de Sănătate la începutul fiecărui an. Acest buget este
constituit din contribuţia de asigurări sociale de sănătate colectată de la asiguraţi şi
angajatori. Până în anul 2004 contribuţiile la Fondul Naţional Unic de Asigurări
Sociale de Sănătate (FNUASS) au fost colectate de serviciile specializate ale
caselor judeţene de sanătate, dar de la 1 ianuarie 2004 Ministerul Finanţelor
colectează aceste contribuţii în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.
 Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem
unitar, iar obiectivele se realizează pe baza următoarelor principii:
• alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări de sănătate;
• solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor;
• alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de
medicamente şi de dispozitive medicale;
• descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare;
• participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate
pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
 Pot funcţiona şi alte forme de asigurare a sănătăţii în diferite situaţii
speciale.
Aceste asigurări nu sunt obligatorii şi pot fi oferite voluntar de organismele
de asigurare autorizate conform legii.
Asigurarea voluntară complementară sau suplimentară de sănătate poate
acoperi riscurile individuale în situaţii speciale şi/sau pe lângă serviciile acoperite
de asigurările sociale de sănătate.
Asigurarea voluntară de sănătate nu exclude obligaţia de a plăti contribuţia
pentru asigurarea socială de sănătate.
 Ministerul Sănătăţii Publice, ca autoritate naţională în domeniul sănătăţii,
exercită controlul asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate, din punct de
vedere al aplicării politicilor de sănătate aprobate de Guvernul României.
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care
se constituie şi se utilizează potrivit legii.
Constituirea fondului se face din contribuţia pentru asigurări sociale de
sănătate, suportate de asiguraţi, de persoanele fizice şi juridice care angajează
personal salariat, precum şi din alte surse – donaţii, sponsorizări, dobânzi,
exploatarea patrimoniului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor
judeţene potrivit legii.
 Gestionarea fondului se face prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi
prin casele judeţene de asigurări de sănătate.
Casa de Asigurări de Sănătate Bacău este o instituţie publică relativ mare
care se confruntă cu o fluctuaţie permanentă de personal şi cu multe modificări
legislative în ceea ce priveşte politica salarială, fapt ce a dus la necesitatea
implementării unei aplicaţii care să acopere situaţiile existente. Astfel a fost
necesar folosirea unui sistem informatic integrat cu sistemele de tip ERP
( Enterprise Resource Planning).
În cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Bacău, compartimentul resurse
umane este în subordinea preşedintelui director general, iar atribuţiile acestui
compartiment sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.
 Capitolul 2. Fundamentarea bugetului de venituri
a CNAS Bacău în perioada 2020-2022
Denumire indicator Program AN 2020

Venituri totale 630.792,65

I. Venituri curente 436.947,00
A. Venituri din contribuții de asigurări 436.460,00
B. Venituri nefiscale 487,00
II. Venituri din subvenții 193.845,65
A. Subvenții primite de la F.N.U.S.S. Pentru 158.385,69
echilibrare
B. Sume alocate din bugetul de stat 6.843,89
C. Sume alocate de la bugetul F.N.U.S.S. 28.616,07
Denumire indicator Program AN 2021

Venituri totale 606.153,65

I. Venituri curente 468.659,00
A. Venituri din contribuții de asigurări 467.921,00
B. Venituri nefiscale 738, 00
II. Venituri din subvenții 137.494,65
A. Subvenții primite de la F.N.U.S.S. pentru 111.164,82
echilibrare
B. Sume alocate din bugetul de stat 9.130,83
C. Sume alocate de la bugetul F.N.U.S.S. 17.199,00
Denumire indicator Program AN 2022

Venituri totale 619.141,97

Venituri curente 517.118,00
Venituri din contribuții de asigurări 516.303,00
Venituri nefiscale 815,00
Venituri din subvenții 102.023,97
Subvenții primite de la F.U.N.S.S. Pentru 77.083,24
echilibrare
Sume alocate din bugetul de stat 0,00
Sume alocate de la bugetul F.N.U.S.S. 24.940,73
Interpretare
Pe baza tabelelor de mai sus, se observă că din veniturile totale bugetate în
anul 2020, ponderea cea mai mare o dețin veniturile din contribuții de asigirări.
Această pondere are un procent de 69,19%. Ponderea deținută de veniturile din
contribuții de asigurări pe anul 2021 este mai mare față de cea din anul 2020 cu
8% (ponderea din 2021 are un procent de 77,19%). Ponderea veniturilor din
contribuții de asigurări pe anul 2022 are un procent de 83,39%, ceea ce înseamnă
că este mai mare decât ponderea din anul 2020 cu un procent de 14,2% și cea din
2021 cu un procent de 6,2%.
De asemenea, se constată că în toate cele trei tabele, ponderea cea mai mică o
dețin veniturile nefiscale. În acest caz, ponderea veniturilor nefiscale în anul 2020
are un procent de 0,07%, cea din 2021 (un procent de 0,12%) și cea din 2022 (un
procent de 0,13%).
Valoarea cea mai mare a veniturilor totale este în anul 2020 (630.792,65) față
de anii 2021 și 2022.
 Capitolul 3. Fundamentarea bugetului de
cheltuieli a CNAS Bacău în perioada 2020-2022
Denumire indicator Program AN 2020

Cheltuieli totale 1.004.772,74

I. Cheltuieli curente 1.004.748,27
A. Cheltuieli cu personalul 6.668,82
B. Cheltuieli cu bunuri și servicii 723.944,12
C. Transferuri între unități ale administrației 226.909,83
publice
D. Cheltuieli cu asistența socială 47.225,50
II. Active nefinanciare 24,47
Denumire indicator Program AN 2021

Cheltuieli totale 1.003.031,50

I. Cheltuieli curente 1.003.019,50
A. Cheltuieli cu personalul 6.480,00
B. Cheltuieli cu bunuri și servicii 742.620,61
C. Transferuri între unități ale administrației 206.553,39
publice
D. Cheltuieli cu asistența socială 47.365,50
II. Active nefinanciare 12,00
Denumire indicator Program AN 2022

Cheltuieli totale 992.085,80

I. Cheltuieli curente 992.085,80
A. Cheltuieli cu personalul 6.596,00
B. Cheltuieli cu bunuri și servicii 697.442,19
C. Transferuri între unități ale administrației 205.347,00
publice
D. Cheltuieli cu asistența socială 82.700,61
II. Active nefinanciare 0,00
Interpretare
Pe baza tabelelor de mai sus, se observă că din cheltuielile curente bugetate în
anul 2020, ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile cu bunuri și servicii.
Ponderea acestora are un procent de 72,05%. Ponderea deținută de cheltuielile cu
bunuri și servicii pe anul 2021 este mai mare decât ponderea din anul 2020 cu un
procent de 1,98%, ceea ce înseamnă că ponderea cheltuielilor cu bunuri și servicii
pe anul 2021 este de 74,03%. Ponderea acestora pe anul 2022 are un procent de
70,30%, ceea ce înseamnă că ea este mai mică față de ponderea din anul 2020 cu
un procent de 1,75% și mai mică față de ponderea din anul 2021 cu un procent de
3,73%.
Totodată, se constată că în toate cele trei tabele, ponderea cea mai mică o
dețin activele nefinanciare. În acest caz, ponderea activelor nefinanciare pe anii
2020, 2021 și 2022 are un procent de 0,00%.
Valoarea cea mai mare a cheltuielilor totale este în anul 2020 (1.004,772), față
de anii 2021 și 2022.
Concluzii
Pe baza situației analizate mai sus în ceea ce privesc veniturile și cheltuielile
pe anii 2020, 2021 și 2022, se constată că există un deficit care duce la un
dezechilibru bugetar. Astfel, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
Bibliografie
www.casan.ro
http://www.casan.ro/casbc/page/bugetul-de-venituri-i-cheltuieli.html