ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI MEDIULUI

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

AN II SERIA C GR 1326

Bugetul asigurrilor sociale de stat Coninutul economic al bugetului asigurrilor sociale de stat Bugetul asigurrilor sociale de stat este planul financiar anual care arat constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor bneti necesare ocrotirii pensionarilor,salariailor asigurai i a membrilor lor de familie. Coninutul economic al bugetului asigurrilor sociale de stat este determinat de structura i trsturile ornduirii social-economice ,de necesitatea realizrii cerinelor legilor economice care acioneaz n economia noastr,de prerorgativele i funciile statului romn. Bugetul asigurrilor sociale de stat este o component important a bugetului public naional i este format din bugetele pentru realizarea asigurrilor sociale de la nivelul caselor judeene de pensii i a casei de pensii a municipiului Bucureti i din bugetul asigurrilor sociale,elaborat de organele de resort din Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale,care cuprinde veniturile i cheltuielile cu caracter centralizat. Elaborarea i executarea separat a bugetului asigurrilor sociale de stat fa de bugetului statului constituie o realizare important,deoarece permite ca resursele acestuia s fie utilizate integral pentru ocrotirea cetaenilor,iar eventualele excedente s se reporteze pe anii urmtori. Veniturile i cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat au evoluat,dup cum se poate vedea n tabelul urmtor: Explicaii 1990 Venituri totale 53 266,1 Cheltuiel i totale 59 580,4 1992 468 473 404 344 1994 2 811 968 2 760 680 1996 5 910 161 6 096 920 1998 23 331 989 26 539 398 20002 51 016 388 55 626 915 2002 114 352 815,7 113 357 063,8

Dinamica veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrior sociale de stat n perioada 1990-2002 (n milioane lei)1 Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde la venituri:contribuia pentru asigurrile sociale de stat pltit de ctre agenii economici i instituii;contribuiile salariailor i celorlali asigurai;contribuiile pentru asigurrile sociale datorate de unitile particulare bazate pe libera iniiativ;contribuiile difereniate ale salariailor i pensionarilor care merg la tratament balnear sau la odihn;alte venituri(sumele ce se obin din lichidarea debitelor din anii anteriori,restituirea subveniilor acordate n anii precedeni i nefolosite,majorrile i amenzile aplicate pentru neplata la timp i integral a contribuiilor pentru asigurrile sociale,restituirea sumelor pltite din eroare,pensiile neachitate i prescrise etc.);dobnzi

Sursa:Anuarul statistic al Romniei ,Institutul Naional de Statistic,Bucureti,2002,p.521. Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2002,publicat n Monitorul Oficial al Romniei,Partea I,nr. 785,din 11 decembrie 2001.
1

pentru disponibilitile din conturi etc.De asemenea,bugetul asigurrilor sociale de stat este alimentat i cu excedentul anului precedent,care se reporteaz pe anul urmtor. Bugetul asigurrilor sociale de stat cuprinde la cheltuieli:pensiile (pensia pentru munca depus i limita de vrst,pensia de invaliditate,pensia anticipat,pensia anticipat parial,pensia de urma);indemnizaiile i ajutoarele de asigurri sociale (indemnizaiile pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc,indemnizaia n caz de incapacitate temporar de munc,indemnizaia n caz de maternitate,indemnizaia de natere,indemizaia pentru creterea i ngrijirea copilului n vrst de pn la doi ani,indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav sau cu handicap,ajutorul n caz de deces);trimiterile la tratament balnear i odihn;cheltuieli cu plata taxelor potale ocazionate de transmiterea pensiilor. Bugetul cuprinde n partea final diferena dintre venituri i cheltuieli. Elaborarea bugetului asigurrilor sociale de stat Elaborarea bugetului asigurrilor sociale de stat reprezint prima etap a planificrii bugetare,care cuprinde activitatea complex i multilateral de determinare a veniturilor i cheltuielilor asigurrilor sociale de stat pe an i trimestre,pe baza aplicrii principiilor planificrii bugetare. inndu-se cont de orientrile date de Guvern,Ministerul Finanelor Publice de acord cu Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale,Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale,ca organe de specialitate,se stabilesc termenele pentru elaborarea tuturor planurilor financiare,pe baza crora se elaboreaz bugetul asigurrilor sociale de stat. Bugetul asigurrilor sociale de stat se elaboreaz i se administreaz de ctre Casa Naionala de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale de comun acord cu Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale.Cheltuielile nu se pot nscrie n buget i nu se aprob fr stabilirea surselor din care urmeaz s se efectueze. Elaborarea fundamental a proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat este posibil numai prin respectarea cu strictee a legislaiei de asigurri sociale n vigoare,a indicatorilor sociali culturali din programul de dezvoltare economic i social, a normelor de cheltuieli a subdiviziunilor clasificaiei bugetare a veniturilor i cheltuielilor. CNPADAS elaboreaz proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul viitor pe baza datelor proprii i a celor primite de la casele judeene a Municipiului Bucureti. Bugetul asigurrilor socile de stat este format din: a) bugetul asigurrilor sociale de stat,elaborat de organele de asigurri sociale din cadrul CNPADAS n care sunt cuprinse veniturile i cheltuielile cu caracter centralizat; b) bugetele pentru realizarea asigurrilor sociale ale caselor judeene i a Municipiului Bucureti,rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurrilor sociale ntocmite de ctre agenii economici,instituii i comune. Avnd n vedere obiectivele programului de dezvoltare economic i social, modul cum s-a asigurat bugetul asigurrilor sociale pe perioada expirat,msurile privind mbuntirea activitii n domeniul asigurrilor sociale,CNPADAS,prin organele sale de specialitate ntocmete proiectul de buget. Lucrrile privind elaborarea proiectului bugetului asigurrilor sociale de stat ncep din luna iulie-august a anului de baz.Dat fiind faptul c la aceast dat bugetului anului n curs este executat numai pe lunile expirate,se determin mai nti execuia probabil a bugetului pn la finele anului n curs.Determinarea execuiei preliminare a bugetului pn la finele

anului se obine pe baza experienei anilor anteriori i a realizrii veniturilor i cheltuielilor din perioada expirat a anului n curs. Pentru a realiza echilibrului bugetar,n procesul elaborrii proiectului de buget se prevede constituirea unui fond de rezerv,n limita unei cote de pn la 3% din veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat. Este necesar ndeplinirea urmtoarelor condiii: fondul de rezerv cumulat pe mai muli ani nu poate depi nivelul cheltuielilor prevzute pe anul bugetar respectiv; fondul de rezerv se utilizeaz pentru acoperirea prestaiilor de asigurri sociale n situaii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public naional de asigurri naionale; fondul de rezerv disponibil se reporteaz pe anul urmtor i se folosete pentru acoperirea eventualului deficit curent al bugetului asigurrilor sociale de stat. nsoit de un memoriu explicativ,proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat se nainteaz de ctre CNPADAS la Ministerul Finanelor pentru verificare i avizare. Cu avizul prealabil al Ministerul Finanelor Publice,proiectul de buget se depune la guvern. Guvernul examineaz proiectul de buget i cu eventualele amendamente aduse la venituri i cheltuieli,proiectul de buget se nainteaz Parlamentului pan la 30 noiembrie, pentru dezbatere i adoptare. Adoptarea bugetului asigurrilor sociale de stat Dup ce ajunge la Parlament, proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat este mai nti analizat de ctre comisiile permanente de buget-finane-bnci ale celor dou camere (Senat i Camera Deputailor), sub aspectul politic i economic, al dimensiunii veniturilor i cheltuielilor care-l compun. De asemenea,comisiile de buget-finane-bnci consult deputaii i senatorii, reprezentanii ministerelor, departamentelor,precum i diferite persoane care lucreaz n domeniul tiinific,economic i social-cultural etc. n mod obinuit la lucrrile comisiilor sunt invitai Ministrul Finanelor, Ministrul Muncii i Solidaritii Sociale, preedintele CNPADAS, precum i alte persoane din conducerea ministerelor. Comisiile sunt ndreptite s propun amendamente la partea de venituri i la cea de cheltuieli.Constatrile i propunerile comisiilor de buget-finane-bnci sunt consemnate n coraportul care se ntocmete. Dup ce comisiile termin lucrrile,proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat se supune dezbaterilor n plenul Parlamentului. Primul Ministru al Guvernului sau Ministrul Finanelor ori preedintele CNPADAS prezint n faa Parlamentului raportul asupra proiectul bugetului asigurrilor sociale de stat i totodat se expune coraportul din partea comisiilor de buget-finane-bnci asupra proiectului de buget. Proiectul de buget se examineaz de ctre deputai i senatori pe articole de venituri i cheltuieli, dup care are loc votarea legii pentru adoptarea bugetului asigurrilor sociale de stat. Dup ce este adoptat de ctre Parlament,bugetul asigurrilor sociale de stat se public n Monitorul Oficial al Romniei i se resimte prin aceeai filier la CNPADAS. innd seama de limitele veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat adoptate de ctre Parlament,bugetule asigurrilor sociale pot fi modificate.

Dac bugetul asigurrilor sociale de stat nu este adoptat pan la 31 decembrie a anului de baz,se aplic n continuare bugetul asigurrilor sociale a anului precedent pn la adoptarea noului buget. Executarea bugetului asigurrilor sociale de stat Urmtoare faz dup votare este executarea bugetului asigurrilor sociale de stat.La executarea bugetului asigurrilor sociale de stat particip CNPADAS i organele sale teritoriale,organele financiar-contabile din cadrul agenilor economici,instituiilor i comunelor,Ministerul Finanelor,Trezoreria statului,Banca Comercial Romn,CEC,oficiile P.T.T.R. etc. Organele participante la executarea bugetului asigurrilor sociale de stat au urmtoarele rspunderi: organizarea ncasrii integrale i la timp a veniturilor; calcularea corect i de onorarea drepturilor de asigurri sociale; cheltuirea raional; deinerea corect i la zi a contabilitii privind executarea veniturilor i cheltuielilor; meninerea disciplinei financiare; ntocmirea contului general. Unitile economice i instituiile sunt obligate s calculeze corect i s vireze la termenele stabilite contribuiile pentru asigurrile sociale,s calculeze conform normelor legale i s onoreze la timp drepturile de asigurri sociale la locul de munc,precum i s in corect,la zi, evidena executrii veniturilor i cheltuielilor de asigurri sociale. Pentru o executare n bune condiii a veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat este necesar repartizarea pe trimestre La repartizarea pe trimestre se ine seam de termenele de ncasare a veniturilor,de frecvena acestora,precum i de termenele executrii cheltuielilor.Repartizarea bugetului pe trimestre favorizeaz nregistrarea fluctuaiilor veniturilor i cheltuielilor bugetare n tot timpul anului,evitndu-se astfel golurile temporare de cas. Repartizarea veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat pe trimestre se face n funcie de natura i sursa lor de provenien. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat este de competena CNPADAS, nsrcinat cu traducerea n fapt a orientrilor guvernului i are loc dup adoptarea bugetului de ctre Parlament. Modificarea alocaiilor bugetare trimestriale este posibil ,cu aprobarea CNPADAS, pe baza propunerilor ordonatorilor de credite, n cazul cnd, n trimestrul dat alocaiile totale ale ordonatorilor sunt insuficiente precum i atunci cnd survin modificri ale alocaiilor bugetare trimestriale ntre bugete de asigurri sociale dar i cu aprobarea ordonatorilor principali pe baza propunerilor unitilor economice i instituiilor,n cazurile cnd sunt necesare alocaii mai mari pentru unele categorii de cheltuieli dintr-un trimestru,prin micorarea corespunztoare,n trimestrul dat,a altor alocaii n planurile financiare respective. Este necasar stabilirea unor limite minime pentru venituri i a limitelor maxime n ceea ce privete cheltuielile.Limitele minime stabilite pentru venituri urmresc realizarea integral i chiar depirea veniturilor bugetare.Stabilirea limitelor maxime pentru cheltuieli are drept scop efectuarea cheltuielilor bugetare nct s asigure realizarea de economii bugetare.

La executarea bugetului asigurrilor sociale de stat mai particip,alturi de organele financiare de asigurri sociale trezoreria statului, i Ministerul Finanelor,BCR,CECul,P.T.T.R etc. Executarea de cas a bugetului asigurrilor sociale de stat este un proces bugetar complex care const n ncasarea,pstrarea i eliberarea resurselor bugetare n vederea efecturii cheltuielilor ce are loc pe baza sistemului de trezorerie i pe baza sistemului bancar. Executarea prin sistemul de trezorerie const n aceea c organele financiare de asigurri sociale, trezoreria statului i alte organe financiare se ocup cu ncasarea, pstrarea i eliberarea resurselor bugetare. Executarea prin sistemul bancar const n efectuarea operaiunilor de mai sus de ctre organele bancare. Organizarea executrii de cas a bugetului asigurrilor sociale de stat are la baz urmtoarele principii: a) principiul delimitrii atribuiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare, de atribuiile organelor care se ocup efectiv cu ncasarea, pstrarea i eliberarea resursele bugetare. Acest principiu nlesnete exercitarea controlului asupra respectrii disciplinei financiare n domeniul veniturilor i cheltuielilor ; b) principiul unitii de cas, conform cruia veniturile fiecrui buget pentru asigurrile sociale sunt concentrate integral la organul de cas respectiv, ntr-un singur cont, din care se elibereaz resursele necesare acoperirii cheltuielilor, ceea ce conduce la efectuarea cheltuielilor potrivit prevederilor bugetare n cuantumul i la termenele stabilite. Executarea veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat se desfoar pe subcapitole, conform clasificaiei bugetare, n conturile deschise la unitile Trezoreriei Statului sau la sucursalele Bncii Comerciale Romne, i anume : - un cont privind Contribuiile pentru asigurrile sociale de stat n care se ncaseaz contribuiile pentru asigurrile sociale datorate de companiile naionale, societile comerciale i regiile autonome cu capital de stat sau mixt, instituiile din sectorul public, organizaiile cooperatiste i obteti i celelalte personae juridice care au ncadrat personal salariat; - un cont privind Contribuiile pentru asigurrile sociale de stat de la persoanele fizice care utilizeaz munca salariat, n care se ncadreaz contribuia datorat de asociaiile cu scop lucrativ, persoanele fizice autorizare s desfoare o activitate independent , precum i de ctre societile comerciale cu capital privat i persoanele fizice care folosesc munc salariat; - un cont privind Contribuiile asigurrilor sociale de stat, n care se ncaseaz contribuia salariailor din instituiile publice i a pensionarilor pentru biletele de tratament balnear i odihn, precum i debitele de pensii i alte sume. Contribuiile pentru asigurrile sociale se vireaz de ctre agenii economici i persoanele fizice care utilizeaz munc salatiat n conturile de mai sus, dup ce din contribuia calculat s-au reinut, n prealabil, sumele necesare plii drepturilor de asigurri sociale la locul de munc, compensaiile i impozitul afferent drepturilor de asigurri sociale. De asemenea,n aceste conturi se nregistreaz i dispoziiile de ncasare care se ntocmesc n cazurile n care suma drepturilor de asigurri sociale la locul de munc este mai mare dect contribuia pentru asigurrile sociale. Buna executare a veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat necesit intensificarea controlului ce se exercit de ctre pltitori a contribuiilor pentru asigurrile sociale; pentru acestea se apreciaz c este necesar ntrirea legturilor cu organele bancare n vederea exercitrii de ctre uniti att preventiv, cu prilejul eliberrii numerarului pentru plata drepturilor aferente, ct i ulterior n cadrul aciunilor de control asupra utilizrii fondului de salarii.

Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat se efectueaz pe baza creditelor bugetare ce se repartizeaz caselor teritoriale de pensii, din dou conturi deschise pe seama acestora la Trezoreria Statului, la sucursalele Bncii Comerciale Romne, i anume: - un cont pentru Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat, din care se efectueaz plata pensiilor de asigurri sociale, a indemnizaiilor, a ajutoarelor n caz de deces i proteze cuvenite pensionarilor. Acest cont s-a deschis la unitile Trezoreriei Statului sau la filialele Bncii Comerciale Romne din oraele n care exist case locale de pensii, precum i la filialele sectoarelor Bucureti; - un cont pentru Cheltuielile bugetului asigurrilor sociale de stat, din care se efectueaz plata la nivelul fiecrui jude a indemnizaiilor i ajutoarelor de asigurri sociale pentru persoanele cuprinse n asociaiile lucrative i pentru persoanele autorizate s desfoare o activitate independent, pentru persoanele ndreptite la diverse pli. Creditele bugetare de asigurri sociale sunt administrate de ctre ordonatorii de credite bugetare. Ordonatorul de credite bugetare este persoana mputernicit s ndeplineasc o funcie de conducere ntr-un organ de stat, instituie, creia i s-a conferit dreptul de a dispune de credite bancare. Creditul bugetar este suma anual prevzut la partea de cheltuieli a bugetului aprobat pentru efectuarea diferitelor cheltuieli cuprinse n subdiviziunile clasificaiei bugetare, n limitele creia, n cursul anului, se elibereaz mijloace bneti pentru efectuarea plilor (pensii, indemnizaii, ajutoare etc) prevzute. Creditele bugetare se prevd n buget cu destinaii precise, sunt repartizate pe titulari i nu pot fi depite. Dup sfera drepturilor ce le sunt acordate, ordonatorii de credite sunt de trei feluri : a) ordonatori principali (de gradul I) b) ordonatori secundari (de gradul II) c) ordonatori terieri (de gradul III). n cadrul bugetului asigurrilor sociale de stat calitatea de ordonator principal de credite o are preedintele Casei Nationale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale. Se asimileaz cu ordonatorul principal de credite vicepreedinii Casei Naionale care exercit unele atribuii ale preedintelui. n aceste cazuri, vicepreedinii au calitatea de ordonatori de gradul I delegai. ntruct au legtur direct cu bugetul asigurrilor sociale de stat, ordonatorii principali de credite au urmtoarele atribuii: - aprob utilizarea direct a creditelor bugetare pentru satisfacerea cerinelor centralizate de asigurri; - repartizeaz creditele bugetare ordonatorilor secundari sau teriari pe baza mandatului bugetar - vireaz creditele bugetare de la o subdiviziune la alta a clasificaiei bugetare, potrivit competenei lor; - controleaz ndeplinirea indicatorilor economici, sociali i financiari la organele de asigurri sociale subordinate. Ordonatorii principali de credite sunt rspunztori de repartizare just, oportun i la timp a creditelor bugetare n raport cu sarcinile cuprinse n bugetele respective ntre ordonatorii subordonai, de respectarea disciplinei bugetare, de inerea corect, la zi, a contabilitii, precum i de prezentarea drilor de seam asupra executrii cheltuielilor bugetare. Ei controleaz utilizarea legal, oportun i eficient a creditelor bancare, avnd dreptul sa nu le deschid ori s suspende creditele bancare deja deschise ordonatorilor subordonai, dac acetia nu respect disciplina financiar i nu prezint la timp drile de

seam. La Camera Deputailor i la Senat, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora. Calitatea de ordonator secundar de credite bugetare (de gradul II) n cadrul bugetului asigurrilor sociale de stat o are conductorul Oficiului central de pli pensii subordonat Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurari Sociale, cruia ordonatorii principali i repartizeaz credite bugetare att pentru cheltuielile proprii, ct i pentru distribuirea lor ntre ordonatorii de gradul III aflai n subordine. Ordonatorul secundar de credite bugetare are urmtoarele atribuii : efectueaz cheltuieli centralizate referitoare la plata pensiilor; repartizeaz creditele bugetare organelor de asigurri sociale subordonate, precum i o serie de atribuii pe care le au ordonatorii de gradul I. Instituirea i funcionarea ordonatorilor secundari de credite bugetare au menirea s nlesneasc finanarea aciunilor de asigurri sociale pe ntregul teritoriu al rii, operaiune care altfel ar fi mai greu de efectuat. Ordonatorii terieri de credite bugetare (de gardul III) sunt preedinii caselor locale de pensii care primesc credite de la ordonatorii principali sau secundari. Creditele deschise ordonatorilor terieri pot fi folosite de acetia numai pentru cheltuirea direct a resurselor bugetare destinate satisfacerii nevoilor proprii sau efecturii cheltuielilor de asigurri sociale stabilite. Ei rspund de cheltuirea resurselor bugetelui asigurrilor sociale n strict conformitate cu destinaiile stabilite, de consumarea legal i oportun a creditelor bugetare alocate, de inerea unei contabiliti clare, la zi i de prezentarea la timp a drii de seam. Toi ordonatorii de credite sunt rspunztori de utilizarea creditelor bugetare, de realizarea veniturilor, de folosirea potrivit legii a sumelor primate de la bugetul asigurrilor sociale de stat, de integritatea bunurilor ncredinate unitii pe care o conduc, de organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a drilor de seam contabile asupra execuiei bugetare. Ordonatorii de credite sunt obligai s ia msuri care s garanteze finanarea just, oportun i la timp a tuturor aciunilor, s utilizeze resursele bugetare n cuantumul i destinaiile stabilite i s respecte disciplina financiar-bugetar. innd seama de locul i procedura efecturii lor, n procesul executrii bugetului asigurrilor sociale de stat se ntlnesc dou categorii de cheltuieli: cheltuieli care se efectueaz la locul de munc; cheltuieli care se efectueaz n mod centralizat. La locul de munc se efctueaz cheltuieli pentru finanarea msurilor de prevenire a mbolnvirilor (acordarea de proteze dentare, chirugicale, oculare, auditive, centuti abdominale, etc.), cheltuieli reprezentnd indemnizaiile n caz de pierdere temporar a capacitii de munc, n caz de maternitate, deces, pltite de agenii economici i instituii. Plata acestor drepturi de asigurri sociale se face de ctre casieriile agenilor economici i ale instituiilor, din contribuiile de asigurri sociale ale lunii respective i numai dac exist aprobarea organelor financiar-contabile i a consiliilor de administraie din unitile respective, care sunt rspunztoare de respectarea normelor de cheltuire a acestor fonduri. n acelai timp, exist rspunderea pentru justa calculare i plata la timp a tuturor dreptutilor de asigurri sociale a conductorilor compartimentelor financiar contabile. Dac unitile de mai sus au efectuat cheltuieli peste cuantumul celor aprobate prin buget, pentru a le putea onora este necesar aprobarea caselor judeene (a minicipiului Bucureti), care se acord numai dup o prealabil i temeinic analiz a cauzelor ce au determinat acest stare de lucruri, indicndu-se totodat prcis msurile ce urmeaz a fi luate pentru lichidarea i prentmpinarea repetrii n viitor a unor astfel de situaii.

Pentru executarea cheltuielilor de asigurri sociale care se efectuez la locul de munc nu este necesar deschiderea de credite bugetare, deoarece agenii economici i instituiile primesc sumele necesare plii indemnizaiilor de la banc din suma reprezentnd contribuiile de asigurri sociale datorate de ele nsele. Diferena de contribuie din luna dat, rmas dup efectuarea plilor de mai sus, se vireaz n contul caselor judeene (a municipiului Bucureti), iar de aici n contul Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, deschis la Banca Comercial Romn sau la Trezoreria Statului. n cadrul cheltuielilor centralizate sunt cuprinse : cheltuielile cu plata pensiilor, cele pentru tratament balnear, odihn, investiii etc. Executarea centralizat se desfoar dup o procedur oarecum mai complex. Executarea cheltuielilor centralizate n cadrul crora locul cel mai important l ocup plata pensiilor necesit mai nti deschiderea creditelor bugetare. Deschiderea creditelor bugetare este autorizarea dat de organele financiare, organele bancare, pe baza cererii de deschidere de credite, n limitele alocaiilor bugetare trimestriale. n vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare de gradele III i II nainteaz lunar Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale cereri de deschideri de credite pentru plata pensiilor. Pe baza acestor cereri, avnd n vedere i celelalte cerine centralizate pe ntreaga ar, Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale adreseaz Ministerului Finanelor o cerere de dechidere de credite, n baza creia aceasta din urm aprob deschiderea de credite dispunnd autorizarea organelor de cas (unitile Trezoreriei Statului i unitile bancare) s acorde resurse bugetare ordonatorilor de credite subordonai Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, n anumite limite, n conformitate cu prevederile bugetare. Deschiderea de credite bugetare are loc lunar, efectundu-se n limitele unei treimi din alocaia bugetar ttrimestrial. Concomitent cu naintarea cererilor de deschideri de credite ce urmeaz a fi repartizate ordonatorilor subordonailor, ordonatorilor principali (secundari) depun alturat un table, cu specificarea nominal a ordonatorilor secundari (terieri) pentru care urmeaz s se repartizeze credite, precum i a volumului lor; repartizarea creditelor pentru ordonatorii secundari i teriari se desfoar n temeiul mandatului bugetar n care sunt prevzute creditele deschise pe subdiviziunile clasificaiei bugetare. Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale repartizeaz creditele bugetare deschise caselor judeene, iar acestea, la rndul lor, le repartizeaz caselor locale de pensii. n mod corespunztor, are loc virarea fondurilor de asigurri sociale pe reeaua bancar, pe unitile Trezoreriei Statului la care sunt deschise conturile de asigurri sociale. Pe calea deschiderii de credite bugetare, unitile bancare i ale Trezoreriei Statului sunt autorizate s acorde ordonatorilor de credite mijloace bneti n limitele i n conformitate cu creditele bugetare anuale i cu alocaiile trimestriale aprobate. Rezult c, n cadrul bugetului asigurrilor sociale de stat, creditele bugetare deschise sau repartizate confer imediat ordonatorilor dreptul de a dispune i executa pli n contul bugetului, unitile bancare i ale Trezoreriei Statului fiind obligate s efectueze viramentele necesare la conturile ordonatorilor de credite. Procedura deschiderii de credite bugetare asigur realizarea echilibrului permanent ntre veniturile i cheltuielile bugetare de asigurri sociale i un control sistematic din partea organelor financiare. n executarea dispoziiilor primate de la organele financiare, unitile bancare i cele ale Trezoreriei Statului vireaz sumele la oficiile potale, care pltesc efectiv pensiile, prin factorii potali, pensionarilor, la domiciliul acestora. n procesul executrii prii de cheltuieli a bugetului asigurrilor sociale de stat se ntlnete reconstituirea (rentregirea) de credite bugetare. Reconstituirea creditelor bugetare

este operaiunea prin care creditele bugetare necheltuite ntr-un trimestru, dar care sunt necesare pentru ndeplinirea aciunii n trimestrul urmtor mpreun cu alocaia respectiv din trimestrul current, se pot utiliza pentru efectuarea cheltuielilor. Reconstituirea creditelor bugetare poare avea loc numai n timpul anului calendaristic i se aprob la cererea justificat a ordonatorilor de credite, de ctre Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale. Reinegrarea creditelor bugetare are loc in contul organelor teritoriale ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi Sociale, cat si in conturile de la unitatile bancare si ale Trezoreriei Statului. Reconstituirea are ca obiect sumele necheltuite in trimestrul dat, avansurile neutilizate-restituite de catre titularii de avansuri, incasarile de la debitori, sumele platite datorita unor erori din conturile bugetului asigurarilor sociale de stat. Normele juridice in vigoare care reglementeaza consumarea fondurilor de asigurari sociale precad ca nici una din cheltuielile centralizate nu se poate efectua fara existenta unui credit bugetar aprobat. De asemenea, cheltuielile trebuie efectuate numai in stricta concordanta cu destinatiile stabilite pe subdiviziunile clasificatiei bugetare. Orice abatere de la aceste reguli constituie o incalcare a disciplinei bugetare si este sanctionata pe cale administrativa, civila si penala. Asadar, nici o cheltuiala nu poate fi efectuata daca pentru ea nu exista credite bugetare aprobate si deschise. Totusi, daca in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat, in ansamblu, apare necesitatea unor cheltuieli noi sau daca unele credite bugetare si alocatii trimestriale se dovedesc practic a fi insuficiente, existand-in acelasi timp disponibilitati in cadrul altor subdiviziuni a clasificatiei bugetare, ele pot satisfacute pe cale virarilor de credite bugetare, de la o subdiviziune la alta a clasificatiei bugetare, potrivit normelor juridice, financiare in vigoare. Virarea de credite bugetare consta in sporirea creditului de la o subdiviziune bugetara ale carei alocatii sunt insuficiente pentru realizarea unei actiuni date, reducandu-se concomitent, cu o suma egala, creditele acelei subdiviziuni (subdiviziunilor) la care mijloacele alocate pot fi reduse fara a prejudicia realizarea actiunii respective. Prin urmare, virarea de credite bugetare presupune in mod necesar realizarea de economii la alte subdiviziuni de cheltuieli din caredul clasificatiei bugetare, actiunile asigurarilor sociale prevazute la aceste din urama subdiviziuni ale clasificatiei bugetare trebuind deci sa fie realizate integral, insa cu resurse mai mici decat cele prevazute initial. Virarea de credite bugetare este de competenta Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ale Guvernului. Avand in vedere propunerile conducerilor unitatilor economice si ale institutiilor, inaintate organelor locale ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, acestea, in limetle competentei ce le-a fost stabilita, aproba virari de credite de la un capitol la altul, in cadrul aceluiasi paragraf din bugetul asigurarilor sociale al intreprinderii sau institutiei date. Organele locale ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale mai au - in limetele stabilite - dreptul sa faca virari de credite de la un buget de la un buget de asigurari sociale ale unei inteprinderi sau care cuprind cheltuieli de acelasi fel, precum si virari din bugetul judetean sau municipal la paragarfele si capitolele corespunzatoare de cheltuieli din bugetele de asigurari sociale ale unitatilor economice si institutiilor subordonate. Virarea creditelor bugetare poate avea loc o singura data pe trimestru, intre 1 si 15 ale cele de a doua luni a trimestrului. In mod exceptional, de la caz la caz, virarile de credite bugetare pot avea loc si in afara termenelor de mai sus, in cursul trimestrului, insa acestea numai atunci cand intervin situatii noicare impun efectuarea de cheltuieli urgente, dar bine justificate, de catre intrepinderile si instituiile in cauza. Desfasurarea procesului executarii bugetului asigurarilor sociale de stat poate sa determine cu necesitate modificarea alocatiilor trimestriale. Modificarea alocatiilor

trimestriale poate avea loc atunci cand survine o schimbare motivata a indicatorilor pe trimestre, precum si in alte cazuri care justifica cheltuirea alocatiilor bugetare in alt trimestru. Modificarile referitoare la repartizarea creditelor bugetare pe trimestre se paroba tot de catre organele imputernicite sa dispuna virari de credite bugetare. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale poate aproba virari de credite bugetare de la un capitol la altul, in cadrul aceluiasi paragraf din bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si virari de credite bugetare din bugetul de asigurari sociale ale unei case judetene de pensii in bugetul alteia. Ministerul Finantelor Publice aproba virari de credite de la si alineate, articole, capitole, paragrafe si titluri pentru ordonatorii pricipali dependenti de bugetul de stat. Nu sunt admise virari de credite in primul trimestru al anului, precum si in perioada de la 15 la 31 decembrie. Virarile de credite bugetare se comunica ordonatorilor de credite bugetare in maximum 10 zile de la aprobare, precum si organelor care indeplinesc executarea de casa a bugetului asigurarilor sociale de stat. Persoanele vinovate de detunarea resurselor bugetului asigurarilor sociale de stat sunt pasibile de sanctiuni administrativ, civile si chiar penale. In afara de virari, in cursul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat pot avea loc suplimentari de credite bugetare, care constau in majorarea in cursul anului a unor credite bugetare prevazute in buget. Astfel, daca in timpul anului se ivesc anumite cheltuieli noi, urgente, care nu au putut fi prevazute initial si care deci nu au fost aprobate prin bugetul asigurarilor sociale de stat, ele se finanteaza mai inati pe cale virarilor de credite bugetare si din economiile obtinute la alte cheltuieli. In situatiile in care economiile realizate si virarile de credite nu pot acoperi noile cheltuieli ivite in cursul anului, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale intocmeste planuri separate, suplimentare, de cheltuieli, care se acopera pe cale suplimentarii de credite bugetare din planurile de incasari realizate peste veniturile prevazute, precum si din rezerva de credite bugetare nerepartizate la inceputul anului. In vederea executarii cheltuielilor noi sau intr-un cuantum mai mare decat prevederile trimestriale si care nu pot fi acoperite prin virari de credite bugetare nerepartizate la inceputul anului. Pe langa virari si suplimentari, in cursul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat se mai pot opera transferuri de credite bugetare. Transferurile de credite bugetare constau in trecerea unor credite bugetare de la unii ordonatori la alti, ca o consecinta a trecerii unor actiuni de asigurari sociale din competenta unor organe in competenta altora. Transferurile de credite bugetare au loc in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat si se pot efectua numai la inceputul trimestrelor. Din creditele bugetare prevazute in bugetul asigurarilor sociale de stat se executa plati cu numerar efectiv- acestea avand ponderea cea mai mare, deoarece indemnizatiile, pensiile, ajutoarele se achita beneficiarilor in numerar efectiv - , precum si prin decontari fara numerar atunci cand se executa lucrari de investitii si alte cheltuieli dupa caz, pe baza documentelor justificative ( ordine de plata de pe certificate medicale, dispozitii de plata, cecuri, mandate postale etc.). In cazul in care nu se pot efectua de la inceput operatiunile integrale de decontare, fie in numerar, fie prin virament, se uitilizeaza sistemul avansurilor prin decontare. Avansurile spre decontare se acorda pentru efectuarea cheltuielilor cu caracter operativ, cheltuielilor administrativ gospodaresti, aprovizionarei, salarii, premii, deplasari in interes de serviciu

etc. Titularii de avansuri sunt raspunzatori de cheltuirea justa a sumelor primite, de restituirea la timp a sumelor ramase necheltuite si de prezentarea decontului de avans, insotit de actele justificative. De regula, nu se elibereaza un nou avans inaintea justificarii integrale a avansului acordat anterior. In cursul executarii bugetului se mai pot intalni si retrageri de credite bugetare. Retragerea de credite bugetare este operatiunea financiara prin care ordonatorii principali constata ca la ordonatorii subordonati exista credite bugetare disponibile, datorita realizarii sau sitarii indeplinirii unei actiuni sau cand, datorita unor masuri organizatorice ( reorganizari, fuzionari etc.), dispare necesitatea acestor cheltuieli; retragerile de credite pot fi partiale sau totale si se efectueaza pe baza dispozitiei bugetare de retragere. Nerespectarea normelor legale in vigoare privitoare la utilizarea creditelor bugetare da dreptul Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ca, prin organele sale de specialitate, sa suspende partial sau total finantarea anumitor actiuni. Creditele bugetare ramase necheltuite integral sau partial pana la sfarsitul anului isi pierd valabilitatea si se inchid, anulandu-se automat. Platile legal neefectuate se vor executa din bugetul anului urmator. Sumele primite in contul creditelor bugetare deschise, ramase neutilizate si varsate dupa espirarea anului bugetar, devin venituri ale bugetului urmator. Executarea corecta, legala a cheltuielilor necesita exercitarea unui control, mai ales preventiv , de catre casele teritoriale de asigurari sociale si organele financiar-bancare. Atat in procesul elaborarii, cat si in cel al executarii bugetului asigurarilor sociale de stat, Casa Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale urmareste realizarea echilibrului intre venituri si cheltuieli, actionand in mod corespunzator. Daca in cursul anului se ivesc unele goluri de resurse financiare in efectuarea cheltuielilor, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale poate utiliza cu titlul de imprumut sume din disponibilulu existent la fondul de rezerva, care pe cat posibil trebuie reconstituit. Incheierea bugetului asigurarilor sociale de stat In concordanta cu principiul anualitaii la 31 decembrie bugetul asigurarilor sociale de stat expira, inceteaza de a mai avea aplicabiliate. Veniturile bugetare incasate dupa 31 decembrie se inregistreaza in contul anului urmator. Creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana la sfarsitul zilei de 31 decembrie a anului expirat se inchid, uramand ca de la 1 ianuarie a anului urmator toate cheltuielile sa se efectueze din noul buget. Incheierea in bune conditii a bugetului asigurarilor sociale de stat face necesar ca , in ultimul trimestru al anului, ordonatorii de credite bugetare sa ia o serie de masuri care sa asigure efecuarea decontarilor dintre debitori si creditori, spre a nu exista la sfarsitul anului creante nelichidate. In acest scop se fac deconatrile corespunzatoare intre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Ministerul Finantelor Publice, Trezoreria Statului, Banca Comerciala Romana, P.T.T.R. etc. Incheierea lucrarilor privind executarea bugetului asigurarilor sociale de stat are la baza datele evidentei contabile. Oraganele participante la executarea bugetului asigurarilor sociale de stat sunt obligate sa tina evidenta contabila asupra modului in care se desfasoara incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor.

Lunar, trimestrial, anual, casele teritoriale de asigurari sociale intocmesc conturi de executie si dari de seama asupra modului cum s-a desfasurat executarea veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale. Conturile de executie si darile de seama intocmite de casele judetene si a capitalei se inainteaza Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care intocmeste darile de seama si contul de executie bugetara lunara, trimestriala si anuala. Elaborarea acestor dari de seama si conturi de executie se desfasoara pe baza normelor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, de comun acord cu Ministerul Finantelor Publice. Pe baza conturilor de executie si a darilor de seama lunare, trimestriale si anuale primite de la organele sale teritoriale, precum si pe baza datelor proprii referitoare la executarea veniturilor si cheltuielilor centralizate, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale intocmeste, pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de executie si darile de seama, care se inainteaza Ministerului Finantelor Publice, care le examineaza si le avizeaza. Apoi, contul anual de executie se prezinta Guvernului pana cel mai tarziu la data de 1 mai a anului uramator, care dupa examinare, il inainteaza Parlamentului, pana la data de 1 iunie a anului urmator pentru dezbatere si aprobare. Consiliile de buget finante banci examineaza contul de executie si il supune dezbaterii si aprobarii de catre Parlament. Contul general de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat se aporba prin lege dupa verificarea lui de catre Curtea de Conturi. Conturile de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat ale ordonatorilor de credite cuprinde la venituri: prevederi bugetare aprobate initial; prevederi bugetare definitive; incasari realizate iar la cheltuieli: credite bugetare aprobate initial; credite bugetare definitive; plati anulate. Excedentul sau deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat se stabileste ca diferenta intre veniturile incasate pana la incheierea exercitiului bugetar si platile efectuate pana la aceasta data. Dupa aprobare, contul de executie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in presa, pentru a fi adus la cunostinta cetatenilor. Cheltuielile pentru asistena social Asistena social cuprinde aciunile ntreprinse de societate pentru ocrotirea i susinerea material a familiilor i persoanelor n vrst i fr venituri, a sracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor, fotilor combatani, a emigranilor, refugiailor, vagabonzilor .a. In cadrul acestora, o pondere important o dein alocaiile pentru familii acordate sub forma alocaiilor pentru copii sau alocaiile pentru soul (soia) care este singur{) i crete un copil (n Polonia, SUA, Suedia, Marea Britanie). n rile dezvoltate, n special n Europa, aceste ajutoare sunt predominante i datorit faptului c n aceste ri exist convingerea c n prezent copiii nu mai sunt o utilitate privat", ci o preocupare public". Ajutoarele familiale sunt cele care asigur o echitate orizontal i, n acelai timp, ele sunt utile pentru c au i efecte sociale deosebite; femeile pot sta acas i pot educa copiii; copiii pot continua studiile, disprnd fenomenele de abandon colar. O alt categorie de ajutoare n cadrul asistenei sociale se acord btrnilor sau alior persoane marginalizate social. Ele se prezint fie ca ajutoare bneti, fie sub forma unor prestaii, servicii sau plasamente n instituii specializate.

Alte categorii de persoane defavorizate - invalizi de rzboi, foti combatani, vduve, orfani - primesc, de asemenea, ajutoare, alocaii, indemnizaii prin asistena social (SUA. Rusia, Marea Britanie, Frana, Italia, Spania .a.). Inc din perioada anilor '60-70, combaterea srciei a reprezentat o component a politicilor sociale promovate de rile dezvoltate i n special de rile membre ale Uniunii Europene. Acestea au aplicat programe antisrcie pe termen mediu, care urmau s contientizeze societatea n legtur cu situaiile de excludere social i de srcie. Extinderea aciunilor n vederea combaterii srciei s-a realizat cu ocazia Consiliului de la Nisa din decembrie 2000, cnd s-a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene s elaboreze Planuri Naionale de promovare a incluziunii sociale prin care s stabileasc politici i instrumente de realizare a acestor obiective: "cele mai bune practici" au fost monitorizate i evaluate n vederea elaborrii unui Plan Comunitar de aciune n domeniul combaterii srciei i excluderii sociale. Planurile i msurile luate n statele Uniunii Europene urmresc mai multe obiective pentru combaterea srciei; este vorba de aciuni privind facilitatea gsirii de locuri de munc, mobilizarea tuturor celor cu responsabiliti sociale dar i a celor afectai de srcie, prevenirea riscurilor excluderii sociale i susinerea, cu ajutoare, a celor mai vulnerabili. n aceste ri pragul oficial al srciei este considerat a fi reprezentat de venitul minim garantat. Srcia nu are o semnificaie absolut i nu pot fi fixate rigid criteriile de srcie; ele sunt considerate, n schimb, n funcie de venituri, de sarcinile familiale i de standardul de via al membrilor societii din ara respectiv. Se tie c n rile dezvoltate nivelul de protecie asigurat prin sistemele publice de asigurri sociale, de omaj, de asisten social este n general nalt, depind pe cel corespunztor unui nivel minim de trai. Venitul minim garantat este un instrument relativ nou n sistemele de asigurare a securitii sociale. El reprezint nivelul de venit care este necesar unei familii pentru a nu tri n srcie: statele acoper prin ajutoare sociale diferena ntre acest venit minim garantat i suma veniturilor realizate din munc sau alte surse, de ctre cei sraci. Aceast schem este ntlnit n toate rile Uniunii Europene, cu precizarea c mrimea veniturilor minime garantate i a ajutoarelor sociale difer pe ri, n funcie de standardul de via i nivelul de protecie oferit de fiecare ar. In Romnia exist mai multe forme de acordare de ajutoare pentru familii, btrni sau alte persoane defavorizate. Menionm, n primul rnd, alocaia de stat pentru copii, care reprezint forma principal de sprijinire a copiilor. Ea se acord tuturor copiilor, indiferent de calitatea de salariat sau nu a printelui, avnd astfel un caracter universal. Copiii primesc alocaia pn la vrsta de 16 ani sau 18 ani (dac urmeaz o form de nvmnt) n mod direct sau prin intermediul prinilor; nivelul alocaiei este fix, lunar, nu depinde de veniturile prinilor sau ale susintorilor legali i se indexeaz o dat cu indexarea salariilor. Pentru creterea veniturilor familiilor cu copii, n afara aiocaiei de mai sus se mai acord i o alocaie suplimentar; de aceasta beneficiaz familiile care au n ntreinere doi sau mai muli copii, n vrst de pn la 16 sau 18 ani, dac acetia urmeaz cursurile de zi ale unei instituii de nvmnt. Suma reprezentnd alocaie suplimentar se indexeaz. Pentru sprijinirea familiilor mai exist i alte forme de asisten social cum sunt: - ajutor social lunar pentru soiile de militari n termen, care nu au venituri i au copii sau sunt invalide;

- alocaie pentru copiii nou-nscui; se acord mamelor, o singur dat, pentru fiecare dintre primii 4 copii nscui; - alocaiile lunare de ntreinere pentru copiii minori dai n plasament familial. n Romnia. n ultimii ani au fost elaborate Programe Naionale pentru Protecia Copilului, care beneficiaz, pe lng fondurile bugetare, i de credite externe. Persoanele vrstnice fr venituri sunt asistate printr-o serie de servicii i instituii sociale, cum sunt: cmine pentru btrni, cmine-spital, cantine de ajutor social. Pe plan local sunt organizate i unele servicii sociale, cum ar fi: masa la domiciliu, centre de zi, sprijin n gospodrii. Din anul 2000 s-a nfiinat i funcioneaz Consiliul Naional al Persoanelor Vrstnice, n scopul instituionalizrii dialogului social ntre autoriti i persoane vrstnice, pentru protecia drepturilor acestora. Pentru ajutorarea persoanelor afectate de srcie s-a instituit venitul minim garantat. Aceast component a securitii sociale este orientat direct ctre persoanele aflate n situaia de srcie sau sub ameninarea de a deveni srace i presupune acordarea lunar a unor ajutoare sociale. Guvernul stabilete nivelul venitului minim garantat lunar pe persoan i pe familie (indexabil anual) i ajutorul social reprezint diferena ntre acesta i venitul net lunar al persoanei sau familiei. Venitul net lunar este reprezentat de alocaiile pentru copii, indemnizaiile de omaj, burse, venituri din proprieti, alte venituri. Legea stabilete c persoanele apte de munc din familiile pentru care se asigur venitul minim garantat trebuie s efectueze lunar, cel mult 72 de ore de munc n folosul comunitii. Aceste persoane mai beneficiaz, pentru perioada sezonului rece, de un ajutor pentru nclzirea locuinei. In cadrul asistenei sociale, o atenie deosebit se acord persoanelor cu handicap. Msurile de protecie special vizeaz att prevenirea i atenuarea, ct i nlturarea consecinelor profesionale, economice i sociale ale handicapului. Persoanele cu handicap adulte beneficiaz de ajutor special lunar n valoare de 50% din salariul minim brut pe economie, indexat, iar nevztorii beneficiaz de o alocaie social care nu exclude existena altor venituri; copiii cu handicap primesc alocaia de stat pentru copii majorat cu 100%, iar persoanele care au n ngrijire un copil cu handicap beneficiaz de un salariu lunar la nivelul salariului minim brut pe economie. De asemenea, persoanele cu handicap beneficiaz de o serie de scutiri (la plata taxelor radio, TV, telefon, la plata unor taxe vamale pentru aparate medicale ajuttoare), de gratuiti la transport, de reduceri la costul biletelor la spectacole, muzee; copiii cu handicap beneficiaz de pregtire colar la domiciliu, locuri gratuite n tabere, gratuiti la transport, la manifestri culturale, sportive. Agenii economici care angajeaz persoane cu handicap au o serie de faciliti fiscale sau beneficiaz de subvenii de la bugetul de stat; subvenii pot primi i unele organizaii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap. Menionm c sursele pentru finanarea proteciei sociale speciale a persoanelor cu handicap sunt: bugetul de stat sau bugetele locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, fondul special pentru asigurri sociale de sntate, donaii, alte venituri. In cadrul asistenei sociale exist o serie de prestaii sociale care au un pronunat caracter reparatoriu. Ele se refer la drepturile acordate invalizilor, orfanilor i vduvelor de rzboi (pensii, indemnizaii), drepturile persoanelor persecutate politic sau deportate i ale persoanelor care au lucrat n detaamente de munc n perioada 1950 - 1961, sau drepturile acordate eroilor martiri, urmailor i rniilor n timpul Revoluiei din Decembrie 1989 (pensii); toi acetia beneficiaz i de nlesniri fiscale, prestaii n natur, ca i de unele gratuiti. Dup cum s-a artat, cheltuielile pentru asisten social sunt efectuate n cea mai mare parte din fondurile bugetului de stat i ale bugetelor locale (care au cptat

n ultimul timp atribuii mai largi n acest domeniu). Din 1989 a luat fiin Fondul Romn de Dezvoltare Social care este un organism de interes public i are ca scop contribuia la reducerea srciei prin finanarea de proiecte n comunitile srace i pentru grupurile dezavantajate, creterea capacitii manageriale locale, susinerea descentralizrii administrative, creterea capacitii de organizare la nivel local". Acest Fond va finana proiecte n comunitile rurale srace i pentru grupurile dezavantajate din mediul urban (vrstnici sraci, bolnavi, persoane fr locuin, prini sraci cu muli copii n ntreinere, copii abandonai). n ceea ce privete comunitile rurale srace, proiectele de finanare se vor aplica prioritar persoanelor cu venituri la limita subzistenei i care triesc n gospodrii bazate pe autoconsum i nu au capacitatea de a produce i de a vinde. Resursele Fondului provin de la organisme internaionale (Banca Mondial i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei), din donaii de la persoane fizice sau juridice romne sau strine, din sponsorizri, din alocaia de la bugetele locale i de la bugetul de stat (n limita echivalentului a 5 milioane de dolari SUA). Resursele financiare pot fi utilizate pentru finanarea de proiecte conform scopului propus, respectiv proiecte de infrastructur rural, proiecte de servicii sociale comunitare i proiecte generatoare de venituri i locuri de munc, pe baz de selecie i concurs. Se estimeaz c din cele peste 3000 de cereri depuse, vor fi aprobate i executate 1200 de proiecte, de rezultatele crora vor beneficia 600 000 persoane. Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in perioda 1996 - 2007 VENITURI 1996 - 1997 Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 Indicatori Venituri total Venituri curente Venituri fiscale Impozite directe Contributii pt asigurari sociale Venituri nefiscale Diverse venituri Contributii pt bilete de tratament si odihna Incasari din alte surse Anul 1996 5910.2 5598.2 5578.8 5578.8 5578.8 19.3 19.3 Anul 1997 13164.2 11327.5 11254.4 11254.4 11254.4 73.1 73.1 Gs 1996 100 94.72099 94.39274 94.39274 94.39274 0.326554 0.326554 Gs 1997 100 86.04777 85.49247 85.49247 85.49247 0.555294 0.555294 Gs 1997 -1996 0 -8.673 -8.9 -8.9 -8.9 0.2287 0.2287

12.9 6.4

27.1 46.1

0.218267 0.108287

0.205861 0.350192

-0.012 0.2419

Evolutia componentelor veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1997 comparativ cu anul 1996
14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 diverse venituri venituri total venituri fiscale contributii pt incasari din alte 20% 20% venituri total venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse 19% 19% venituri total venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse

Series1 Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1996 - in procente20% 0% 20%

20%

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1997 - in procente 19% 0% 24%

19%

CHELTUIELI 1996 1997 Nr crt 1 2 3 Indicatori Cheltuieli total Cheltuieli social culturale Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care Ajutor social Pensii de asigurari sociale Indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului Tratament balnear si odihna Alte cheltuieli sociale Anul 1996 Anul 1997 6096.9 13221.9 5946.9 12940.3 Gs 1996 100 97.53973 Gs 1997 100 97.8702 Gs 19971996 0 0.330467

4 5 6

5946.9 11 5547.6

12940.3 154 11663.9

97.53973 0.18042 90.9905

97.8702 1.164734 88.21652

0.330467 0.984315 -2.77398

169.2

299.7

2.775181

2.266694

-0.50849

138.7 60.2 137.7

144.9 154 281.6

2.274927 0.987387 2.258525

1.095909 1.164734 2.1298

-1.17902 0.177347 -0.12873

8 9

Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1997 comparativ cu anul 1996
14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 asistenta sociala, pensii de asigurari indemnizatii pt concedii de cheltuieli total alte cheltuieli sociale

Series1 Series2

Structura cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1996 - in procente 23% 1% 1% 0% 1% 24%

0% 25% cheltuieli total cheltuieli social culturale asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care ajutor social pensii de asigurari sociale indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului tratament balnear si odihna alte cheltuieli sociale Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1997 - in procente 25%

19%

0%

24%

19% 19%

19%

venituri total venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse

VENITURI 1996 1998 Nr crt 1 2 Indicatori Venituri total Venituri curente Anul 1996 5910.2 5598.2 Gs 1998 Anul 1998 Gs 1996 Gs 1998 -1996 23332 100 100 0 20616.3 94.72099 88.36062 -6.36037

3 4 5 6 7 8

Venituri fiscale Impozite directe Contributii pt asigurari sociale Venituri nefiscale Diverse venituri Contributii pt bilete de tratament si odihna Incasari din alte surse

5578.8 5578.8 5578.8 19.3 19.3

20327.1 20327.1 20327.1 289.2 289.2

94.39274 94.39274 94.39274 0.326554 0.326554

87.12112 87.12112 87.12112 1.239499 1.239499

-7.27162 -7.27162 -7.27162 0.912945 0.912945

12.9 6.4

59.8 229.4

0.218267 0.108287

0.2563 0.983199

0.038034 0.874912

Evolutia componentelor veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1998 comparativ cu 1996
25000 20000 15000 10000 5000 0 diverse venituri venituri total venituri fiscale contributii pt incasari din alte

Series1 Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1998 - in procente 20% 0% 20%

20% venituri total venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri 20%

20%

CHELTUIELI 1996 1998 Nr crt 1 2 3

contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse

4 5 6

Indicatori Anul 1996 Anul 1998 Cheltuieli total 6096.9 26539.4 Cheltuieli social culturale 5946.9 25775.1 Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care 5946.9 25743.2 Ajutor social 11 346.2 Pensii de asigurari sociale 5547.6 21936.7 Indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii 169.2 426.5 Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului 138.7 205 Tratament balnear si odihna 60.2 346.2

Gs 1996 100 97.53973

Gs 1998 100 97.12013

Gs 1998 -1996 0 -0.4196

97.53973 0.18042 90.9905

96.99993 1.304476 82.65711

-0.5398 1.124056 -8.3334

2.775181

1.607045

-1.16814

2.274927 0.987387

0.772436 1.304476

-1.50249 0.317089

Alte cheltuieli sociale

137.7

604

2.258525

2.275862

0.017337

Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale in anul 1998 comparativ cu anul 1996
30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 asistenta sociala, pensii de asigurari indemnizatii pt concedii de cheltuieli total alte cheltuieli sociale

Series1 Series2

Structura cheltuielilor bugetului asigutrarilor sociale de stat pe anul 1998 - in procente 22% 0% 0% 0% 0% 1% 27%

25% cheltuieli total cheltuieli social culturale

25%

asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care ajutor social pensii de asigurari sociale

VENITURIsau 1996-1999 accident in afara muncii Nr crt 1 2

indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului

Indicatori Anul 1996 Venituri total 5910.2 tratament balnear si odihna Venituri 5598.2
alte cheltuieli sociale

Anul 1999 Gs 96 Gs 99 gs 99 - 96 37936.5 100 100 0 33838.2 94.72099 89.19695 -5.52404

3 4 5 6 7 8

curente Venituri fiscale Impozite directe Contributii pt asigurari sociale Venituri nefiscale Diverse venituri Contributii pt bilete de tratament si odihna Incasari din alte surse

5578.8 5578.8 5578.8 19.3 19.3

32538.2 32538.2 32538.2 1300 1300

94.39274 94.39274 94.39274 0.326554 0.326554

85.77017 85.77017 85.77017 3.426779 3.426779

-8.62258 -8.62258 -8.62258 3.100225 3.100225

12.9 6.4

103.3 1196.7

0.218267 0.108287

0.272297 3.154482

0.05403 3.046194

Evolutia componentelor veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1999 comparativ cu anul 1996
40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 contributii pt diverse venituri venituri total venituri fiscale incasari din alte

Series1 Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 1999

19% 1% 1 0% % 1% 21%

19% venituri total venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri
CHELTUIELI 1996 -1999 Nr crt 1 2 3

19% 19%

contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse

Gs 1996 100 97.53973 Gs 1999 100 98.35847 Gs 19991996 0 0.818738

4 5 6

Indicatori Anul 1996 Anul 1999 Cheltuieli total 6096.9 39170.8 Cheltuieli social culturale 5946.9 38527.8 Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care 5946.9 38466.6 Ajutor social 11 0 Pensii de asigurari sociale 5547.6 33105.1 Indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii 169.2 558.1 Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copilului 138.7 278 Tratament balnear si odihna 60.2 579.8

97.53973 0.18042 90.9905

98.20223 0 84.51474

0.662499 -0.18042 -6.47576

2.775181

1.424786

-1.3504

2.274927 0.987387

0.709712 1.480184

-1.56521 0.492797

Alte cheltuieli sociale

137.7

523

2.258525

1.335178

-0.92335

Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 1999 comparativ cu anul 1996
45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 asistenta sociala, pensii de asigurari indemnizatii pt concedii de cheltuieli total alte cheltuieli sociale

Series1 Series2

VENITURI 2000 - 2001 Nr crt 1 2 3 Indicatori Venituri total din care: Venituri fiscale total din care: Contributii pt asigurarile sociale Contributii pt asigurarile sociale de stat Contributii pt pensia suplimentar a Contributiil e Anul 2000 53787000000 50185341810 50185341810 Anul 2001 83476533292 100 78122623243 93.30385 78122623243 93.30385 41486350530 11849629564 93.58633 0.282479 93.58633 0.282479 100 0 Gs2000 Gs2001 Marime absoluta

77.13081 6757516238 2017325416 12.56347 0.07711

14.19516

-62.9357

41475042

14007000

2.416638 0.01678

-10.1468 -0.06033

10

11

agricultorilo r asigurati Contributia agentilor economici pt asigurarile sociale agricultori Venituri nefiscale total din care: Diverse venituri total din care: Contributii pt bilete de tratament si odihna Incasari din alte surse

1900000000

4260202779

3.532452 3601658190 3853910049 6.69615 3601658190 3853910049 6.69615 301658190 466816772 0.560838 3300000000 3387093277 6.135312

5.103474

1.571021

4.616759

-2.07939

4.616759

-2.07939

0.559219 4.057539

-0.00162 -2.07777

CHELTUIELI 2000 - 2001 Nr crt 1 2 Indicatori Cheltuieli totale din care: Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii total din care: Cheltuieli materiale si servicii Transferuri neconsolidate total din care: Pensii de asigurari sociale de stat Pensii de asigurari sociale pt Anul 2000 5138304364 9 5128570700 7 Anul 2001 81007897620 100 80858133470 100 0 Gs2000 Gs2001 Marime absoluta

99.81056 7 1051006000 5023450100 7 4361895053 6 3760098804 1740000000 2.045433 5 79118133740 97.76474 4 68635371168 5738011188 84.88977 6 7.317781 4

99.81512 4 2.147938 7 97.66718 6 84.72676 5 7.083273 8

0.0045574 0.1025052 0.0975582 0.1630106 0.2345076

3 4 5 6

10

11 12

13

14

agricultori Indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala sau accident Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copiilor Ajutoare acordate asiguratilor pt decese Ajutoare acordate pensionarilor pt decese Tratament balnear si odihna Concediu platit pt ingrijirea copiilor in varsta de pana la 2 ani Compensatii pt pensile refugiatilor greci repartizati Alte cheltuieli sociale

711650930

780040800

1.384991 8 335395450 615060000 0.652735 7 36583200 108200000 0.071197 282634880 649000000 0.550054 8 1051006000 1345820207 1740000000 2.045433 5 2521075584 2.619191 3 143367000 71375000 0.279016 2 0.189822 6

0.962919 4

0.4220723

0.759259 3 0.133567 2 0.801156 5 2.147938 7

0.1065236

0.0623702

0.2511017 0.1025052

3.112135 6 0.088108 7 0.184875 7

0.4929443 0.1909075 -0.004947

97536642

149763880

Structura cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2000 n procente-

Cheltuieli totale din care:

21%

2% 0% 0% 1% 1% 0%

25%

Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii total din care: Cheltuieli materiale si servicii

24%

1%

25%

Transferuri neconsolidate total din care:

Pensii de asigurari sociale de stat

90000000000 80000000000 70000000000 60000000000 50000000000 40000000000 30000000000 20000000000 10000000000 0 Diverse venituri total Venituri total din care: Contributii pt pensia Contributii pt asigurarile Incasari din alte surse Contributia agentilor

Series1 Series2

90000000000 80000000000 70000000000 60000000000 50000000000 40000000000 30000000000 20000000000 10000000000 0 Indemnizatii pt Tratament Pensii de Cheltuieli Cheltuieli Ajutoare Compensatii

Series1 Series2

Bugetul asigurarilor sociale din anul 2002 fata de bugetul asigurarilor sociale din anul 2000:

Nr Indicatori crt 1 VENITURI TOTAL 2 Venituri curente: 3 Venituri fiscale 4 Impozite directe 5 Contributii pt asigurarile sociale 6 Venituri nefiscale 7 Diverse venituri 8 Contributii pt bilete de tratament si odihna 9 Incasari din alte surse 10 Subventii

Anul 2000 5101,6 4986,7 4696,9 4696,9 4696,9 289,8 289,8 17,1 272,7 114,9

Anul 2002 9724,5 9471,7 9075,0 9075,0 9075,0 396,7 396,7 31,2 365,5 252,8

Gs2000 100 97,7 92,0 92,0 92,0 5,6 5,6 0,3 5,3 2,2

Gs2002 100 97,4 93,3 93,3 93,3 4,0 4,0 0.3 3,7 2,5

Gs 2002-2000 0 -0,3 1,3 1,3 1,3 -1,6 -1,6 -1,6 0,3

Veniturile fiscale au crescut in marime absoluta cat si in marime relativa. Cele nefiscale au crescut de asemenea in marime absoluta dar procentual au scazut cu 1,6, iar subventiile au inregistrat cresteri in ambele cazuri.

Evolutia componentelor veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 2002 comparativ cu anul 2000
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 diverse venituri venituri totale venituri fiscale contributii pt incasari din alte

Series1 Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 - in procente 19% 1% 1% 0% 1% 1% 19%

19% 19% venituri totale venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri

20%

contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse subventii

Nr crt 1 2 3 4 5

Indicatori CHELTUIELI TOTAL Cheltuieli social-culturale Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii total din care: Pensii de asigurari sociale Indemnizatii pentru incap. temporara de munca, din

Anul 2000 5562,7 5468,6 5457,6 4706,9 67,9

Anul 2002 10720,3 10404,0 10388,4 9763,4 97,4

Gs2000 100 98,3 98,1 84,6 1,2

Gs2002 100 97,0 96,9 91,0 0,9

Gs 2002-2000 0 -1,3 -1,2 6,4 -0,3

6 7 8 9

cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copiilor Tratament balnear si odihna Alte chelt. sociale Alte actiuni

34,2 110,7 10,9 84,1

49,0 185,9 15,6 220,0

0,6 1,9 0,1 1,5

0,4 1,7 0,1 2,0

-0,2 -0,2 0,5

Cheltuielile social-culturale s-au dublat in marime absoluta pe cand in marime relativa au scazut cu 1,3%, in cadrul acestei categorii cel mai mult a crescut nivelul pensiilor de asigurari sociale. Evolutia componentelor cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 2002 comparativ cu anul 2000
12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 asistenta sociala, cheltuieli total indemnizatii pt alte actiuni tratament balnear si

Series1 Series2

Structura cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002 - in procente 23% 0% 0% 0% 0% 27%

25% cheltuieli total cheltuieli social culturale

25%

asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii din care pensii de asigurari sociale indemnizatii pt incapacitatea temporara de munca din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii

Bugetul asigurarilor sociale din anul fata de sociale din anul 2000: indemnizatii pt concedii de 2003 maternitate si bugetul ingrijirea asigurarilor copilului
tratament balnear si odihna

Nr Indicatori Anul 2000 alte cheltuieli sociale crt 1 VENITURI TOTAL 5101,6 alte actiuni 2 Venituri curente: 4986,7 3 Venituri fiscale 4696,9 4 Impozite directe 4696,9 5 Contributii pt 4696,9 asigurarile sociale 6 Venituri nefiscale 289,8 7 Diverse venituri 289,8 8 Contributii pt bilete de 17,1 tratament si odihna 9 Incasari din alte surse 272,7 10 Subventii 114,9

Anul 2003 12403,8 11714,0 11305,9 11305,9 11305,9 408,1 408,1 36,7 371,4 689,8

Gs2000 100 97,7 92,0 92,0 92,0 5,6 5,6 0,3 5,3 2,2

Gs2003 100 94,4 91,1 91,1 91,1 3,2 3,2 0,2 2,9 5,5

Gs 2003-2000 0 -3,3 -0,9 -0.9 -0,9 -2,4 -2,4 -0,1 -2,4 3,3

Veniturile fiscale in 2003 fata de 2000 au crescut foarte mult in marime absoluta dar procentual au inregistrat scaderi, la fel ca si in cazul celor nefiscale, iar subventiile cresc.

Evolutia componentelor veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat in anul 2003 comparativ cu anul 2000
14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 diverse venituri venituri totale venituri fiscale contributii pt incasari din alte

Series1 Series2

Structura veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2003 - in procente 19% 1% 10 % 1% % 1% 20%

19% 19%

19%

venituri totale venituri curente venituri fiscale impozite directe contributii pt asigurari sociale venituri nefiscale diverse venituri contributii pt bilete de tratament si odihna incasari din alte surse subventii

Nr crt 1 2 3 4 5

Indicatori CHELTUIELI TOTAL Cheltuieli social-culturale Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii total din care: Pensii de asigurari sociale Indemnizatii pentru incap. temporara de munca, din

Anul 2000 5562,7 5468,6 5457,6 4706,9 67,9

Anul 2003 12377,6 12033,2 12010,6 11187,5 117,5

Gs2000 100 98,3 98,1 84,6 1,2

Gs2003 100 97,2 97,0 90,3 0,9

Gs 2003-2000 0 -1,1 -1,1 5,7 -0,3

6 7 8 9 10

cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copiilor Tratament balnear si odihna Alte chelt. sociale Alte actiuni Plati de dobanzi si alte chelt.

34,2 110,7 10,9 84,1 10,0

63,1 220,0 22,6 248,4 96,0

0,6 1,9 0,1 1,5 0,1

0,5 1,7 0,1 2,0 0,7

-0,1 -0,2 0,5 0,6

Cheltuielile social-culturale au crescut in marime absoluta dar in procente au inregistrat scaderi de 1,1%.

Bugetul asigurarilor sociale din anul 2004 fata de bugetul asigurarilor sociale din anul 2000:

Nr Indicatori crt 1 VENITURI TOTAL 2 Venituri curente: 3 Venituri fiscale 4 Impozite directe 5 Contributii pt asigurarile sociale 6 Venituri nefiscale 7 Diverse venituri 8 Contributii pt bilete de tratament si odihna 9 Incasari din alte surse 10 Subventii

Anul 2000 5101,6 4986,7 4696,9 4696,9 4696,9 289,8 289,8 17,1 272,7 114,9

Anul 2004 16167,1 14406,8 14249,2 14249,2 14249,2 157,6 157,6 54,2 103,4 1760,3

Gs2000 100 97,7 92,0 92,0 92,0 5,6 5,6 0,3 5,3 2,2

Gs2004 100 89.1 89,2 89,2 89,2 0,9 0,9 0,3 0,6 10,8

Gs 2004-2000 0 -8.6 -2,8 -2,8 -2,8 -4,7 -4,7 -4,7 8,6

Veniturile fiscale aproape s-au triplet din 2000 pana in 2004 dar procentual au scazut. Cele nefiscale au scazut in marime absoluta la fel ca si in marime relativa, subventiile crescand foarte mult. Nr crt 1 2 3 4 Indicatori CHELTUIELI TOTAL Cheltuieli social-culturale Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii total din care: Pensii de asigurari sociale Anul 2000 5562,7 5468,6 5457,6 4706,9 Anul 2004 16166,5 15830,8 15786,0 14343,2 Gs2000 100 98,3 98,1 84,6 Gs2004 100 97,9 97,6 88,7 Gs 2004-2000 0 -0,4 -0,5 4,1

6 7 8 9 10

Indemnizatii pentru incap. temporara de munca, din cauza de boala obisnuita sau accident in afara muncii Indemnizatii pt concedii de maternitate si ingrijirea copiilor Tratament balnear si odihna Alte chelt. sociale Alte actiuni Plati de dobanzi si alte chelt.

67,9

249,1

1,2

1,5

0,3

34,2 110,7 10,9 84,1 10,0

135,1 212,9 44,8 282,1 53,6

0,6 1,9 0,1 1,5 0,1

0,8 1,3 0,2 1,7 0,3

0,2 -0,6 0,1 0,2 0,2

Cheltuielile social-culturale au crescut in 2004 insa in procente ele au avut o usoara scadere de 0,4%. STRUCTURA VENITURILOR PE 2002 IN BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

4% 3% VEN FISCALE VEN NEFISCALE SUBVENTII 93%

Evoluia veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat n anii 2001,2005,2006,2007: INDICATO RI VENITURITOTAL din care: 1.Venituri fiscale 2.Venituri U.M . RO N RO N RO Anul 2001 15 309 244 14 466 894 707 150 Anul 2005 16 632 352 15 308 949 149 940 gs2001 100 94,5 4,62 gs2005 100 92,04 0,9 gs (2005-2001) _ -2,46 -3,72

nefiscale INDICATO RI CHELTUIE LI-TOTAL din care: 1.Cheltuieli curente din care: a)Cheltuieli de personal 2.Cheltuieli de capital 3.Rambursa ri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite

N U.M . RO N RO N RO N RO N RO N Anul 2001 19 439 820 16 683 210 2 849 480 1 143 050 1 587 310 Anul 2005 16 143 010 16 104 120 60 770 32 320 6 570 gs2001 100 85,8 14,65 5,88 8,16 gs2005 100 99,9 0,37 0,2 0,04 gs (2005-2001) _ 14,1 -14,28 -5,68 -8,12

Gs CPI=CPI/CPT * 100 Evoluia componentelor veniturilor i cheltuielilor bugetului asigurrilor sociale de stat n anul 2005 comparativ cu anul 2001: n anul 2005 comparativ cu anul 2001 se constata o scdere semnificativ,n valori absolute,a veniturilor nefiscale,a cheltuielilor de personal,a cheltuielilor de personal i a rambursrilor de credite,pli de dobnzi i comisioane la credite.n valori relative,diminurile majore au loc la aceiai indicatori,singura cretere fiind la cheltuielile curente. INDICATORI U.M. VENITURITOTAL din care: 1.Venituri fiscale din care: Impozite directe din care: a)Impozit pe venit b)Impozit pe profit c)Impozit pe salarii Impozite indirecte din RON RON RON RON RON RON RON Anul 2001 15 309 244 14 466 894 4 429 400 3 213 200 2 536 700 60 000 10 037 490 Anul 2006 42 822 626 40 486 665 10 385 900 8 429 000 7 446 000 15 000 27 743 700 gs2001 100 94,5 28,93 20,98 16,57 0,39 65,56 gs2006 100 94,54 24,25 19,68 17,38 0,03 64,78 gs (20062001) _ 0,04 -4,68 -1.3 0,81 -0,36 -0,78

care: a)Taxa pe valoare adaugata b)Accize 2.Venituri nefiscale 3.Venituri din capital 4.Incasari din rambursarea imprumuturil or acordate

RON RON RON RON RON

4 985 620 3 156 200 707 150 14 600 118 600

26 047 000 10 702 400 2 003 901 56 100 4 960

32,56 20,61 4,62 0,09 9,05

60,82 25 4,67 0,13 0,01

28,26 4,39 0,05 0,04 -9,04

INDICATORI U.M. CHELTUIEL I-TOTAL din care: 1.Cheltuieli curente din care: a)Cheltuieli de personal b)Subventii 2.Cheltuieli de capital 3.mprumuturi acordate 4.Rambursri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite RON RON RON RON RON RON RON

Anul 2001 19 439 820 16 683 210 2 849 480 893 010 1 143 050 26 250 1 587 310

Anul 2006 43 655 248 38 198 600 8 959 600 4 337 400 3 001 800 6 200 2 448 600

gs2001 100 85,81 14,65 4,6 5,88 0,13 8,16

gs2006 100 87,5 20,52 99,35 6,87 0,01 5,6

gs (20062001) _ 1,69 5,87 94,75 0.99 -0,03 -2,56

n anul 2006 comparativ cu 2001,veniturile fiscale au o evoluie constant att n mrime absolut ct i relativ,iar din componentele acestora, o diferen major , n mrime absolut,se nregistreaz la taxa pe valoare adugat,n sensul creterii acesteia (cu aprox. 15 mil. lei). Veniturile nefiscale,reprezentnd sumele ncasate de la instituiile publice,au crescut,att n mrime absolut ct i relativ,ceea ce nseamn c instituiile au realizat venituri i unitile economice au avut profit financiar.

La cheltuieli,cele mai mari creteri se nregistreaz la cheltuielile de personal (absolut+relativ). Rambursrile de credite i pli cresc n mrime absolut dar scad n mrime relativ (cea mai mare scdere). INDICATO RI VENITURITOTAL din care: 1.Venituri fiscale din care: Impozite directe din care: a)Impozit pe venit b)Impozit pe profit c)Impozit pe salarii d)Impozite indirecte din care: a)Taxa pe valoare adaugata b)Accize 2.Venituri nefiscale 3.Venituri din capital 4.ncasari din rambursare a mprumuturilor acordate INDICATO RI CHELTUIE LI-TOTAL din care: 1.Cheltuieli curente din care: a)Cheltuieli U.M. Anul 2001 RON 15 309 244 RON 14 466 894 RON 4 429 400 RON 3 213 200 RON 2 536 700 RON 60 000 RON 10 037 490 RON 4 985 620 RON 3 156 200 RON 707 150 RON 14 600 RON 118 600 Anul 2007 55 575 500 52 185 900 13 970 100 13 036 500 10 382 000 5 000 36 487 000 35 487 000 12 402 000 2 958 400 74 300 4 900 gs2001 100 94,5 28,93 20,98 16,57 0,39 65,56 32,56 20,61 4,62 0,09 9,05 gs2007 100 93,9 25,13 23,45 18,68 0,008 65,56 63,85 22.31 5,323 0,13 0,008 gs (2007-2001) _ -0,6 -3,8 2,47 2,11 -0,38 0 31,29 1,7 0,703 0,04 -9,042

U.M. Anul 2001 RON 19 439 820 RON 16 683 210 RON 2 849 480

Anul 2007 64 630 400 54 122 600 12 271 000

gs2001 100 8,58 14,65

gs2006 100 83,74 18,98

gs (2007-2001) _ 75,16 4,33

de personal b)Subventii 2.Cheltuieli de capital 3.mprumuturi acordate 4.Ramburs ri de credite, pli de dobnzi i comisioane la credite

RON 893 010 RON 1 143 050 RON 26 250 RON 1 587 310

3 812 300 7 820 700 6 200 2 680 900

4,6 5,88 0,13 8,16

5,9 12,1 0,009 4,14

1,3 6,22 -0,121 -4,02

Evoluia veniturilor i cheltuielilor n 2007 fa de 2001: INDICATORI: Venituri fiscale Impozite directe din care: Impozit pe venit Impozit pe profit Impozit pe salarii Impozite indirecte din care: Taxa pe valoare adaugat Accize Venituri nefiscale Venituri din capital Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate Cheltuieli curente din care: Cheltuieli de personal Subventii Cheltuieli de capital Imprumuturi acordate Rambursri de credite,pli de dobnzi i comisioane la credite Cretere n valoare absolut n 2007 fa de 2001 37 719 006 RON 9 540 700 RON 9 823 300 RON 7 845 300 RON 26 449 510 RON 30 501 380 RON 9 245 800 RON 2 251 250 RON 59 700 RON 37 439 390 RON 9 421 520 RON 6 677 650 RON 1 093 590 RON Cretere n valoare relativ n 2007 fa de 2001 2,47 % 2,11 % 0% 31,29 % 1,7 % 0,703 % 0,04 % 75,16 % 4,33 % 1,3 % 6,22 %

60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Rambursari de credite,plati de dobanzi si comisioane la credite 2001 2005 2006 2007

60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 Venituri fiscale Venituri nefiscale 2001 2005 2006 2007

Structura veniturilor bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2001 n procente-

ANUL 2001

0% 7% 4% 1% 0% 16% 20% 20% 32%

im pozit pe profit tva taxe vamale venituri din capital incasari din ram bursarea im prum uturilor

im pozit pe venit accize venituri nefiscale donatii si sponsorizari

POLITICI PRIORITARE ALE MINISTERULUI MUNCII, SOLIDARITATII SOCIALE SI FAMILIEI PT ANUL 2007

n total, pentru anul 2007, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va administra, prin toate institutiile sale, 33,6 miliarde de lei RON (9,5 miliarde de EURO), ceea ce nseamna 8,8% din Produsul Intern Brut al Romniei. Toate cresterile din bugete reflecta angajamentul nostru de a proteja categoriile defavorizate din Romnia (21% venituri pe gospodrie din prestatii sociale) si de a promova politici de dezvoltare a capitalului uman. Reduceri contributii sociale se vor reduce n 2007: Un punct procentual, astfel: 1. 0,25 puncte procentuale din contributia la asigurarile sociale (pensii) 2. 0,25puncte procentuale din contributia pentru somaj 3. 0,5 puncte procentuale din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaza o diminuare a limitei superioare de la 4 la 3,6% si a limitei inferioare de la 0,5 la 0,4% n plus, contributia pentru somaj se va diminua cu nca 0,25 puncte procentuale aferent fondului de garantare a creantelor salariale. PENSII Bugetul asigurarilor sociale de stat a crescut cu 3,92 miliarde de lei RON (39.288 miliarde de lei, 1,12 miliarde de EURO), 18% n plus fata de anul 2006.

Aceasta crestere a bugetului asigurarilor sociale este alocat aproape integral pentru cresterea pensiilor: 3,917 miliarde RON (39.175 miliarde de lei, 1,119 miliarde EURO) n plus fata de anul 2006. Bugetul total alocat pensiilor pentru anul 2007 este de 21,2 miliarde RON (212.286 miliarde de lei, peste 6 miliarde de EURO), ceea ce nseamna aproape 5,6% din PIB (n conditiile n care bugetul de stat pentru 2007 va fi de aproximativ 17% din PIB ca pondere, banii alocati pentru pensii depasesc treime din totalul principalilor ordonatori de credite, din bugetul de stat). Astfel, la 1 ianuarie 2007 pensia medie a fost de 374 de lei (RON) fata de 318 lei RON n luna decembrie 2006 iar valoarea punctului de pensie a fost de la 1 ianuarie 2007 de 396 de lei (RON), urmnd ca, pna la sfrsitul anului 2007 punctul de pensie sa ajunga la 406 de lei (RON) iar pensia medie la 384 de lei (109 EURO), depasind astfel pragul de 100 de euro. (Pentru prima dat nivelul pensiilor n Romnia depaseste echivalentul de 100 de EURO, n conditiile n care inflatia va scadea pna la 4,5 procente.) Pensionarii au beneficiat, astfel, numai n anul 2007, de o crestere reala a pensiilor de peste 15 procente. n Programul de guvernare s-a prevazut cresterea pensiilor n termeni reali, pna n anul 2008, cu 30% fata de nivelul pensiilor de la sfrsitul anului 2004. La finalul anului 2007, dupa cresterile prevazute n bugetul pe anul viitor, v-a atinge 24% din programul de crestere a pensiilor si se estimeaza ca acesta ar putea sa depeasc limita de 30% pentru anul 2008, n functie de executia bugetului. PRESTATII SOCIALE Bugetul de stat, alocat n anul 2007, este cu circa 32% mai mare dect nivelul aprobat prin ultima rectificare bugetar pentru anul 2006. Principalele programe de asistenta sociala sustinute n anul 2007 prin proiectul de buget de stat cuprind urmtoarele: Pentru indemnizatii si stimulente pentru cresterea copilului a fost prevazuta suma de 1,2 miliarde de lei RON (pentru circa 200.000 de beneficiari de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului si 10.000 de beneficiari de stimulentul lunar) Ajutoare pentru ncalzirea locuintei - 860 milioane de lei RON, comparativ cu 490 milioane n anul 2006, pentru un numar de 1.150.000 potentiali beneficiari de ajutoare pentru ncalzirea cu energie termica a locuintei, respectiv 1.180.000 potentiali beneficiari de ajutoare pentru ncalzirea cu gaze naturale. Pentru alocatii de stat pentru copii a fost prevazuta suma de 773 milioane de lei RON, fata de 450 milioane de lei RON n anul 2006. Pentru familiile cu mai mult i copii sunt prevazute fonduri de circa 560 milioane de lei RON pentru acordarea de alocatii familiale complementare si pentru familiile monoparentale, estimndu-se un numar de circa 950.000 de familii beneficiare. MASURI PENTRU PIATA MUNCII n ceea ce priveste bugetul asigurarilor de somaj, preocuparea a fost sa creasca ponderea cheltuielilor pentru masuri active care sa stimuleze ncadrarea n munca a somerilor. Astfel, fata de anul 2006, sumele alocate pentru masuri active pentru 2007 cresc cu 21,2%. Pentru anul 2007, n bugetul asigurarilor pentru somaj sunt prevazute cheltuieli de 2,37 miliarde de lei RON, cu 16,3% mai mult dect n anul 2006. Astfel, pentru

masuri pasive, respectiv indemnizatiile de somaj, s-au prevazut 1,36 miliarde de lei RON. Pentru masuri active au fost alocate 511 milioane de lei RON. Pentru formare profesional s-a alocat suma de 42,2 milioane lei RON, pentru stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor 108,2 milioane lei RON, pentru stimularea angajatorilor care ncadreaza someri apartinnd unor categorii defavorizate 118,2 milioane de lei RON, pentru stimularea somerilor care se ncadreaza nainte de expirarea perioadei pentru care erau indreptatiti sa primeasca indemnizatia de somaj 61,7 milioane de lei RON, pentru stimularea mobilitii fortei de munca 13,2 milioane de lei RON, pentru finantarea programelor de ocupare a fortei de munca n lucrari de interes comunitar 103,6 milioane de lei RON, pentru formarea profesional la angajatori 6,3 milioane de lei RON, pentru stimularea crearii de locuri de munca 10,2 milioane de lei RON. FONDUL SOCIAL EUROPEAN. COFINANTARI, PROIECTE Prin Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost gestionate fonduri n valoare de 471,4 milioane de lei RON, de circa trei ori mai mult fata de fondurile administrate n 2006.

Bibliografie:

Bistriceanu, Gh.D; Bercea Fl; Macavei E.; Lexicon de protectie sociala, asigurari si reasigurarii, ed. Karat, Bucuresti, 1997; Bistriceanu, Gh.D, Sistemul asigurarilor sociale din Romania, ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1968; Bistriceanu, Gh.D, Sistemul asigurarilor din Romania, ed. Economica, Bucuresti, 2002; Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , 11 decembrie 2001; Legea finantelor publice, nr. 500 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I , anul XIV , nr. 597 din 13 august 2002; Anuarul statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Bucuresti, 2002; LEGE nr.77 din 4 mai 2000 a bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2000, publicata n M.Of. nr. 198/8 mai. 2000; Vacarel I.; Bistriceanu, Gh.D; Bercea Fl ; Mosteanu T.; Anghelache G.;Bodnar M.; Georgescu Fl.: Finante Publice, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2006; www.mfinante.ro www.cdep.ro www.cnas.ro www.insse.ro