STATISTICĂ

CURS 9
INDICI STATISTICI

1
 Indici statistici. Definire
 Indicii sunt o măsură a variaţiei relative a
fenomenelor, variaţie care poate fi observată şi
analizată după criterii de spaţiu, timp şi în funcţie
de un anumit sistem de referinţă
 Indicii statistici sunt mărimi relative ce măsoară
schimbările (în timp) ori decalajele (în spaţiu).
 Indicele statistic este un raport prin care se
compară mărimea aceluiaşi fenomen înregistrat în
două unităţi de timp sau de spaţiu, la o unitate
statistică sau la nivelul întregii colectivităţi.
2
 Indici statistici. Utilitate
 Metoda indicilor permite descompunerea evoluţiei unui fenomen
complex pe seama factorilor de influenţă.
 Majoritatea proceselor şi fenomenelor social-economice se prezintă sub
forma unor variabile complexe, aflate sub influenţa mai multor factori.
 Dintre aceşti factori, unii sunt de natură extensivă (cantitativi), iar alţii
sunt de natură intensivă (calitativi).
 Condiţia esenţială pentru ca indicii să poată fi utilizaţi în scopul
evidenţierii influenţei factorilor este ca fenomenul complex să poate fi
scris ca un produs complet de factori de influenţă, din care cel
puţin unul de natură calitativă şi cel puţin unul de natură cantitativă.
 Cel mai simplu model de schemă multiplicativă este cel cu doi factori de
influenţă: unul calitativ (x) şi unul cantitativ (f). Atunci, fenomenul
complex (y) poate fi scris ca:
y = x·f
3
 Indici statistici.
Descompunerea unui fenomen complex

Exemple de astfel de descompuneri după o schemă

multiplicativă
• valoare (v) = preţ (p) · cantitate (q);
• fond de salarizare (FS) = salariu mediu (S) · număr
salariaţi (N);
• producţie (Q) = productivitate a muncii (W) · număr
lucrători (L).
• încasările unei companii aeriene se pot scrie ca un produs
între preţul de vânzare (x) şi numărul biletelor vândute (f);

4
 Indici statistici. Clasificare
 După sfera de cuprindere a fenomenelor:
 Indici individuali (elementari): calculaţi la nivelul unei
unităţi statistice
 Indici de grup (sintetici): calculaţi la nivelul întregii
colectivităţi

 După natura variabilelor indexate:

 Indici ai variabilelor cantitative
 Indici ai variabilelor calitative

5
 Indici statistici. Clasificare

 După natura ponderilor folosite

 Cu ponderi fixe sau constante
 Cu ponderi variabile

 După natura fenomenului

 Indici ai valorii
 Indici ai volumului fizic
 Indici ai preţurilor
 Indici ai productivităţii muncii
 Indici ai salariului
6
 1. Indicii individuali
 Exprimă variaţia fenomenului la nivelul unei unităţi statistice prin compararea unui
fenomen în două perioade de timp diferite:
 perioada comparată numită şi perioadă curentă, notată cu indicativul 1 şi
 perioada de bază sau perioadă bază de comparatie notată cu indicativul 0
 Să presupunem că avem fenomenul complex y format din combinarea prin
multiplicare a două fenomene: unul calitativ x şi unul cantitativ f:
y  x f
 Indicii individuali vor fi:
y x f1
i x
 1 i1f/ 0 
iy
 1 1/ 0 f0
1/ 0
y0 x0
 i1/0 = 1 atunci fenomenul stagnează
 i1/0 > 1 atunci fenomenul înregistrează o creştere în perioada curentă faţă de perioada
de bază
 i1/0 < 1 atunci fenomenul înregistrează o scădere în perioada curentă faţă de perioada
de bază

7
 1. Indicii individuali
Asadar determinarea contribuţiei factorilor la
modificarea indicatorului complex se poate face
într-o formă relativă:
x 1f1
i1 / 0  i1 / 0  i1 / 0 
y x f

x 0f 0
sau într-o formă absolută:
y
1/ 0
 y1  y 0  x 1f1  x 0 f 0 .

8
 1. Indicii individuali
Spre exemplu, pentru relaţia V = p · q, vom avea la nivel
elementar:
v1 p1  q 1
i v
1/0   .
v0 p0  q 0
p1
– indicele de preţ este: i p
1/ 0
 ;
p0
q1
– indicele cantităţii este: i 1q / 0  ;
q0
v1 p1q 1
– indicele valorii este: i v
1/ 0
   i 1p/ 0  i 1q / 0 ,
v0 p0q 0
9
 Indicii agregaţi
 La nivelul întregii colectivităţi se determină indicii sintetici. Dacă
variabila complexă este de natură aditivă (se poate cumula la nivelul
ansamblului), atunci:
I 1
y

y 1

x 1 f1
y x
/ 0
0 0
f0
 Pentru a descompune dinamica fenomenului complex (y) în funcţie
de cei doi factori de influenţă (x şi f) se impune următoarea
precizare: uneori, elementele cantitative constitutive ale ansamblului
sunt de natură eterogenă, ceea ce înseamnă că sunt non aditive
(nu se poate calcula  f şi, evident, cum factorul calitativ este de
natură intensivă, niciodată nu putem calcula  x ).
 Este cazul, de pildă, al vânzărilor realizate de magazine ce
comercializează mai multe produse, al încasărilor realizate pentru
10
pachete de servicii turistice diferite etc.
 2. Indicii agregaţi

 Atunci, pentru a putea evidenţia influenţa factorilor în modificarea

fenomenului complex, va trebui să ponderăm fiecare factor cu
comăsurătorul său (adică factorul pereche), transformând astfel
relaţiile în mărimi însumabile, de genul  x f .
 Pentru a putea evidenţia doar evoluţia şi influenţa unui factor, vom
lăsa însă comăsurătorul său constant (îl vom menţine neschimbat).
 Vom avea atunci:
 y
I1 / 0 
 y1  x 1f1
 I x

 x 1f
 I  y(x)
I f

 x  f1
 I  y(f )
 0  00  0  0
1/ 0 1/ 0

1/ 0 1/ 0
y x f x f x f

11
 2. Indicii agregaţi
 În mod uzual, comăsurătorul se menţine constant la nivelul înregistrat în
perioada de bază (0) sau în perioada curentă (1).
 Astfel, dacă menţinem factorul pereche (numit şi pondere) la nivelul
înregistrat în perioada de bază (0), obţinem un indice de tip Laspeyres.
 Indicele Laspeyres este un indice agregat în care ponderile indicelui
sunt cele din perioada de bază:

I
y(x)

x f
1 0
I
y(f )

x 0 f1
x f x
L1 / 0 L1 / 0
0 0
şi 0 f0

 Dacă menţinem factorul pereche (ponderea sau comăsurătorul) la nivelul

înregistrat în perioada curentă (1), obţinem un indice de tip Paasche.
Indicele Paasche este un indice agregat în care ponderile indicelui sunt
cele din perioada curentă:
 y( x )
I P1 / 0 
 x 1f1
I  y(f )

 x 1f1
 x 0 f 1 şi  x 1f 0
P1 / 0

12
 2. Indicii agregaţi
 Uzual, în analizele economice se foloseşte un sistem de ponderare
încrucişată: pentru unul dintre factori se utilizează pondere Laspeyres,
iar pentru celălalt factor – pondere Paasche.
 Doar in aceste condiţii se respectă testul de reversibilitate a
factorilor (adică produsul indicilor factoriali este egal cu indicele
variabilei complexe).
 În practica statistică, în general, pentru factorul cantitativ se folosesc ponderi din
perioada de bază (0) – sistem Laspeyres, iar pentru factorul calitativ se
folosesc ponderi din perioada curentă (1) – sistem Paasche.

 y
I1 / 0 
 y1  x 1f1  x 1f 1  x 0 f1  y( x )  y(f )
    I P1 / 0  I L1 / 0
 y 0  x 0 f 0  x 0 f1  x 0 f 0 13
 2. Indicii agregaţi
Raţionamentul folosirii acestui sistem de ponderare încrucişată
urmăreşte, de fapt, logica dezvoltării fenomenelor social-
economice: mai întâi se înregistrează o acumulare (modificare,
transformare) a cantităţii, în condiţiile în care calitatea se
menţine constantă (f0 → f1 şi x0), apoi acumulările cantitative
determină şi o modificare a calităţii (x0 → x1 şi f1).

 Alături de dinamică, studiul evoluţiei unei variabile complexe la nivel de grup (de
ansamblu) poate fi făcut şi folosind modificările absolute. În sistemul de
pondere încrucişată prezentat acest lucru înseamnă:


1 / 0   y1   y 0   x 1f1   x 0 f 0
y


 1 / 0   x 0 f 1   x 0 f 0   y ( f )
y(f )

 y( x )  y
 1/ 0  1/ 0  1/ 0
   x 1 f 1   x 0 f 1 
y ( x )
1/ 0

14
 2. Indicii agregaţi
În aplicaţia fundamentală a acestui sistem de ponderare – aceea care se
referă la studiul evoluţiei valorii, preţului şi cantităţii – relaţiile de descompunere
a indicelui valorii şi a modificării absolute a valorii pe seama factorilor de
influenţă sunt:

I 1
v

v 1

 pq1 1

v p q
/0
0 0 0

I 1/ 0
v(p)

p q1 1


p q0 1 
I  v(p)  I  v(q)   p1q 1   p 0 q 1   p1q 1  I  v
 1/ 0
p q  0 1  0 0  0 0
1/ 0 1/ 0
0 1 
p q p q p q
I 1/ 0
v(q)
 
p q0 0 

1 / 0   v1   v 0   p1q 1   p 0 q 0
v

  p q  p q 
v( p)
1/ 0  1 1  0 1

   p q  p q 
v( q )
1/ 0 0 1  0 0

  v( q )   p q   p q    p q   p q    p q   p q 
v( p ) v
1/ 0   1/ 0 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 0 0 1 / 0 15
 Exemplu
 Să presupunem că patronul unei cofetării doreşte să analizeze evoluţia
încasărilor realizate din comercializarea produselor, în luna iulie 2010,
faţă de iunie 2010 (pentru simplificarea calculelor vom considera că se
comercializează doar trei produse: îngheţată, prăjitură şi cafea. Datele
înregistrate pentru aceste două luni sunt:

Situaţia vânzărilor
Preţ unitar Preţ unitar
Cantitate iunie
iunie 2010 iulie 2010 Cantitate iulie
Produsul 2010 (buc)
(mii lei/buc) (mii lei/buc) 2010(buc) (q1)
(q0)
(p0) (p1)
Îngheţată 60 600 69 1000
Prăjitură 30 900 30 500
Cafea 50 1200 70 1500
TOTAL — — — —
16
 Exemplu

Pentru analiza evoluţiei vânzărilor, datele se vor sistematiza într-un tabel de lucru de forma:

Analiza evoluţiei vânzărilor

v0=p0q0 v1=p1q1 v p q p0q1
Produsul (mil. (mil. i1v/ 0  1 i1p/ 0  1 i1q/ 0  1 v1 / 0  v1  v0 (mil. p1 / 0  p1  p0 q1 / 0  q1  q0 (mil.
lei) lei) v0 p0 q0 lei) (mii lei./buc) (buc.) lei)
Îngheţată 36 69 1,92 1,15 1,67 33 9 400 60
Prăjitură 27 15 0,56 1,00 0,56 -12 0 -400 15
Cafea 60 105 1,75 1,40 1,25 45 20 300 75
Total 123 189 — — — 66 — — 150

17
 Exemplu
Indici individuali - La nivelul fiecărui produs comercializat:
p1 q1 v1 p1q 1
i p
 i q
 i v
   i 1p/ 0  i 1q / 0
p0 ; q0 ;
1/ 0 1/ 0 1/ 0
v0 p0q0
p1 / 0  p 1  p 0 ; q1 / 0  q 1  q 0 ; v1 / 0  v 1  v 0  p 1 q 1  p 0 q 0   p1 / 0  q1 / 0 

Indici de grup (sintetici) - La nivelul întregii cofetării:

I 1/ 0 
v  v   p q  189  1,5366
1 1 1

 v  p q 123
0 0 0
(153,66%)

I 1/ 0
v(p)

 pq

1189
 1,26
1

 p q 150
0 1
(126%)

I 1/ 0 
v(q ) p q
0 1

150
 1,2195
p q
0 0
123 (121,95%)
18
 Exemplu
 v  v(p)  v(q )
I 1 / 0  I 1 / 0  I 1 / 0  1,26  1,2195  1,5366

 1 / 0   v 1   v 0   p 1 q 1   p 0 q 0  189  123  66 mil. lei
v


 1 / 0   p 1 q 1   p 0 q 1  189  150  39 mil. lei
v(p)


 1 / 0   p 0 q 1   p 0 q 0  150  123  27 mil. lei
v(q )

 v  v(p)  v(q)
 1 / 0   1 / 0   1 / 0  39  27  66 mil. lei
19
 Exemplu
Din analiza datelor se observă că:
 – la produsul îngheţată, încasările din vânzări au crescut cu 33 milioane lei în
luna iulie faţă de luna iunie (cu 92%), din care cu 15% pe seama preţului
(care a crescut cu 9 mii lei/bucată) şi cu 67% pe seama cantităţii vândute
(care a crescut cu 400 bucăţi);
 – la produsul prăjitură, încasările s-au situat, în luna iulie 2010, la nivelul de
56% faţă de luna iunie, aşadar ele au scăzut cu 44%, sau cu 12 mil. lei;
această scădere a încasărilor s-a înregistrat în condiţiile în care preţurile s-au
menţinut constante, dar cantitatea vândută a scăzut cu 400 de bucăţi;
 – la produsul cafea, încasările au înregistrat o creştere cu 75% în luna iulie
faţă de luna precedentă, adică, în valoare absolută, o creştere de 45 milioane
lei, în condiţiile în care preţul unitar a crescut cu 40% (cu 20 mii lei/bucată),
iar cantitatea vândută a crescut cu 300 de bucăţi;
 – la nivelul ansamblului de produse comercializate, încasările au fost de
153,66% în luna iulie faţă de luna iunie, cunoscând o creştere cu 66 mil. lei
(cu 53,66%); preţurile au crescut, pe ansamblu, cu 26%, ducând la o creştere
cu 39 mil. lei a vânzărilor; pe seama cantităţii, vânzările au crescut cu 21,95%
(sau cu 27 mil. lei);
20