Tema nr.1 Prezentarea sistemului bancar românesc la 31.12.

2014

Cadrul legislativ și de reglementare contabilă pentru instituţiile

care intră în sfera de reglementare a Băncii Naţionale a României
Pornind de la evoluțiile înregistrate în domeniul contabil pe plan european și
internațional, unde se manifestă tot mai evident tendința de a se asigura un cadru
comun agreat de întocmire și prezentare a situațiilor fi nanciare prin care să se ofere
informații relevante și credibile, Banca Națională a României, în calitate de autoritate
de reglementare în domeniul contabilității pentru instituțiile care intră în sfera sa de
reglementare, a continuat armonizarea reglementărilor naționale în domeniu cu cele
existente la nivel european și cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

În exercițiul fi nanciar al anului 2014, reglementările contabile în vigoare emise de BNR,

aplicabile instituțiilor de credit, sunt cele conforme cu IFRS (Ordinul BNR nr. 27/2010),
care prevăd, în principal, reguli de contabilizare conform tratamentelor IFRS, în
vederea asigurării implementării depline a IFRS ca set unic de standarde contabile
aplicabile sectorului bancar; reglementările contabile aplicabile celorlalte entități care
intră în sfera de reglementare a BNR, altele decât instituțiile de credit, sunt conforme
cu directivele europene și prevăd faptul că situațiile fi nanciare anuale individuale se
întocmesc potrivit directivelor europene, iar cele consolidate în conformitate cu IFRS
(Ordinul BNR nr. 27/2011).
În cursul anului 2014, în planul reglementării contabile au fost adoptate noi reglementări
având următoarele obiective:
 actualizarea reglementării privind Sistemul de raportare contabilă semestrială
aplicabil entităților ce intră în sfera de reglementare contabilă a BNR (Ordinul BNR
nr. 10/2012), prin emiterea Ordinului BNR nr. 4/2014, corespunzător cerințelor de
raportare impuse de MFP, în vederea asigurării unui sistem unitar de informare la
nivelul economiei naționale;
 actualizarea reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aplicabile instituțiilor de
credit (Ordinul BNR nr. 27/2010), în vederea asigurării cadrului de reglementare
necesar pentru contabilizarea unitară la nivelul tuturor instituțiilor de credit a
operațiunilor efectuate de acestea, prin: (i) includerea de reguli de înregistrare în
evidența contabilă a operațiunilor de regularizare a ajustărilor pentru depreciere în
cazul reducerii directe a valorii creditelor și a altor active fi nanciare nerecuperabile,
acoperite integral sau parțial cu ajustări pentru depreciere, și introducerea de conturi
de evidență în afara bilanțului pentru evidențierea respectivelor credite/alte active
fi nanciare; (ii) introducerea unor conturi distincte pentru facilitarea completării unor
poziții din cadrul raportărilor FINREP, și (iii) cuprinderea unor prevederi și a unor
conturi noi, precum și modifi carea denumirii și conținutului unor conturi existente
(Ordinul BNR nr. 7/2014);
 emiterea unei reglementări noi privind cadrul de raportare FINREP la nivel individual
(Ordinul
BNR nr. 6/2014 care a abrogat Ordinul BNR nr. 3/2011, începând cu data de
referință pentru raportare de 30 septembrie 2014), în vederea asigurării condițiilor
optime pentru aplicarea unitară a acestui cadru de raportare de către instituțiile de
credit din România și a corelării cu cadrul de raportare FINREP la nivel consolidat,
revizuit de ABE și aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 680/20142 (direct aplicabil),
având în vedere că prevederile referitoare la aplicarea cadrului de raportare FINREP la
nivel individual nu fac obiectul unui regulament comunitar direct aplicabil;
 actualizarea cadrului de raportare FINREP la nivel individual (Ordinul BNR nr. 6/2014),
prin emiterea Ordinului BNR nr. 10/2014, pentru: (i) preluarea modifi cărilor aduse
cadrului de raportare FINREP la nivel consolidat, aprobate de ABE în luna iulie 2014,
modifi cări care se referă, în principal, la clarifi carea unor instrucțiuni de raportare,
schimbarea denumirii unor indicatori etc. și (ii) actualizarea corespondenței cu planul
de conturi a respectivului cadru de raportare, corespunzător modifi cărilor aduse
reglementărilor contabile în vigoare conforme cu IFRS;

 actualizarea cadrului de raportare periodică pentru sucursalele din România ale

instituțiilor

de credit din alte state membre, cuprinzând informațiile statistice de natură fi nanciarcontabilă,

prin emiterea Ordinului BNR nr. 5/2014 (care a abrogat Ordinul BNR nr. 2/2011,
începând cu data de referință pentru raportare 30 septembrie 2014) și a Ordinului BNR
nr. 10/2014 (care a modifi cat Ordinul BNR nr. 5/2014), în vederea asigurării comparabilității
informațiilor solicitate prin această reglementare cu informațiile similare raportate de
instituțiile de credit, potrivit cadrului de raportare FINREP la nivel individual.

Locul și rolul BNR în cadrul sistemului românesc

Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, având

personalitate juridică. Aceasta este o instituție publică independentă, cu sediul central în
municipiul București și poate avea sucursale și agenții atât în municipiul București, cât și
în alte localități din țară. Banca Națională a fost înființată în anul 1880 cu un capital
inițial de 30 milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane
fiind capital privat cu precădere al familiei Brătianu). BNR este a 13-a bancă centrală
înființată în lume, fiind înființată înaintea băncii centrale a Japoniei sau a sistemului
Rezervei Federale din SUA. Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care
a circulat până în anul 1933. Până în 1947, instituția a fost una privată, controlată cu
mână de fier de către acționarii care, nu o dată, au sfidat guvernul propriului partid,
PNL.

Rolul BNR în menţinerea stabilităţii financiare

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii

financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate
monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt
exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub
autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică
monetară şi supravegherea funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi
decontări de importanţă sistemică. Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi
vulnerabilităţilor întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale,
deoarece monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea
unor disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării
capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.

Cooperarea în domeniul stabilităţii financiare

Cooperarea dintre Banca Naţională a României şi celelalte autorităţi de

reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar românesc s-
a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în ansamblul său, a
devenit mult mai dinamic şi complex, determinând întrepătrunderi la nivel
instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre autorităţile responsabile cu
autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul pieţelor componente ale
sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi integritatea sistemului financiar şi
a pieţelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum şi
lărgirea cadrului naţional de stabilitate financiară.

Activități permise băncilor

Băncile, persoane juridice române, și sucursalele băncilor străine pot desfăsura,

în limita autorizației acordate, următoarele activități:
a) acceptarea de depozite;
b) contractarea de credite, operațiunile de factoring și scontarea efectelor de comerț,
inclusiv forfetare;
c) emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit;
d) plăți și decontări;
e) leasing financiar;
f) transferuri de fonduri;
g) emiterea de garanții și asumarea de angajamente;
h) tranzactii în cont propriu sau în contul clientilor cu:
- instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit);
- valută;
- instrumente financiare derivate;
- metale prețioase, obiecte confecționate din acestea, pietre prețioase;
- valori mobiliare;
i) intermedierea în plasamentul de valori mobiliare și oferirea de servicii legate de
acesta;
j) administrarea de portofolii ale clienților, în numele și pe riscul acestora;
k) custodia și administrarea de valori mobiliare;
l) depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;
m) închirierea de casete de siguranță;
n) consultanța financiar-bancară;
o) operațiuni de mandat.

Băncile pot desfăsura activitățile prevăzute de legislația privind valorile mobiliare

și bursele de valori prin societăți distincte, specifice pieței de capital, care vor funcționa
sub reglementarea și supravegherea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, cu
excepția activităților care, potrivit acestei legislații, pot fi desfășurate în mod direct de
către bănci.
Operațiunile de leasing financiar vor fi desfășurate de către bănci, prin societăți
distincte, constituite in acest scop.
Principalele bănci comerciale din România
Principale bănci comerciale din România sunt:
ALPHA BANK ROMANIA
Banca Comercială CARPATICA
Banca Comercială Intensa Sanpaolo România
Banca Comercială Română (BCR) (și sucursala BCR Banca pentru Locuințe)
Banca Millennium
Banca Românească – Membra a Grupului National Bank of Greece
Banca Transilvania
BANCPOST
BRD - Groupe Société Générale
CEC Bank
CREDIT EUROPE BANK (România)
GARANTI BANK
OPT BANK ROMANIA
PIREUS BANK ROMANIA
ProCredit Bank
Raiffeisen Bank (și sucursala Raiffeisen Banca pentru Locuințe)
UniCredit Țiriac Bank
VOLKSBANK ROMANIA

De asemenea, în România se găsesc și sucursale ale unor bănci străine

importante, cum ar fi:

Veneto Banca Scpa (Italia)-sucursala București

Bank of Cyprus (Cipru)-sucursala România
BLOM Bank France S.A. (Franța)-sucursala România
Citibank Europe (SUA)-sucursala România
FINICREDITO-INTITUICAO FINANCEIRE DE CREDITO S.A. (Portugalia)-sucursala România
ING Bank (Olanda) – sucursala București
BNP Paribas Fortis (Franța) – sucursala București
TBI BANK EAD (Bulgaria) – sucursala București

Cota de piata a bancilor

Primele cinci bănci au active de 197 mld. lei, credite de 114 mld. lei şi depozite de 170
mld. lei.

Cele mai mari cinci bănci locale deţineau la finalul anului trecut 54% din activele,
creditele şi depozitele din sistemul bancar, iar potrivit unor date de la jumătatea anului
următoarele cinci instituţii de credit au o cotă de piaţă de 25%, ceea ce înseamnă că celelalte 30
de bănci trebuie să se lupte pentru o felie din cincimea de piaţă rămasă, respectiv active de circa
70 miliarde de lei.

Astfel, cele mai mari cinci bănci administrau la finalul lunii decembrie active de 197
miliarde de lei, potrit datelor BNR. Creditele acordate de cele cinci bănci cumulau 114 mld. lei,
iar depozitele depăşeau 170 mld. lei. Circa o treime din active, echivalentul a 34 mld. lei, erau
plasate însă în titluri de stat, ceea ce arată reticenţa bancherilor de a finanţa economia reală.

La nivel agregat, sistemul bancar administra active de 364 mld. lei în decembrie 2014,
similar cu nivelul din anul anterior. Cota de piaţă cumulată a celor mai mari cinci bănci a rămas
la nivelul din 2013, în condiţiile în care primele două bănci (BCR şi BRD) au pierdut cotă de
piaţă, dar celelalte trei (Banca Transilvania, Raiffeisen şi UniCredit) au reuşit să-şi consolideze
portofoliile.

BCR şi-a păstrat anul trecut poziţia de cea mai mare bancă locală, cu o cotă de piaţă de
peste 16%. Activele băncii s-au redus însă cu echivalentul a 4,5 miliarde de lei (1 mld. euro) şi
au ajuns la 59 miliarde de lei. Banca a pierdut astfel 1,5 puncte procentuale din cota de piaţă.

BRD, a doua bancă locală ca mărime, a rămas la rândul său fără active de circa 2 miliarde
de lei anul trecut. Cu un volum de active de circa 45 miliarde de lei la finalul lunii decembrie,
cota de piaţă a băncii a coborât spre 12%. Poziţia băncii este ameninţată acum de Banca
Transilvania, aflată pe locul trei, care a ajuns la o cotă de piaţă de 10% şi se pregăteşte să
integreze Volksbank, cu o cotă de piaţă de peste 3%.

Cele două bănci aflate în fruntea sistemului bancar au redus creditarea în 2014, în
contextul în care s-au concentrat pe curăţarea portofoliilor de neperformante. BCR a vândut anul
trecut două pachete mari de credite proaste (cu o valoare cumulată de peste 700 mil. euro), la un
discount semnificativ din valoarea nominală, în timp ce strategia BRD este de a vinde pe bucăţi
creditele cu probleme.

Clasamentul băncilor locale în funcție de activele deținute (decembrie 2014)

Bancă Active totale (mld. Lei) Cotă de piață
BCR 59,0 16,2%
BRD 45,2 12,4%
Banca Transilvania 35,6 9,8%
 Raiffeisen 28,7 7,9%
UniCredit 28,7 7,9%
Total top 5 197 54%

Indicatorii bancari și de prudență bancară

Indicatorii activității bancare

Adecvarea CAPITALULUI
31.12.2013 31.12.2014
Adecvarea % %
CAPITALULUI
Rata fondurilor proprii totale 15,5 17,3
(Fonduri proprii/ Valoarea totală a
expunerii la risc)
Rata fondurilor proprii de nivel 1 14,1 14,3
(Fonduri proprii de nivel 1/Valoarea
totală a expunerii la risc)
Rata fonduriloo proprii de nivel 1 de ... 14,3
bază (Fonduri proprii de nivel 1 de
bază/ Valoarea totala a expunerii la
risc)
Calitatea
ACTIVELOR
Rata generală de risc (Valoarea 35,7 36,3
expunerii ponderate la risc/ Valoarea
expunerii inițiale înainte de aplicarea
factorilor de conversie)
Plasamente și credite interbancare 16,2 15,9
(valoare brută) / Total active (valoare
brută)
Credite acordate clientelei nebancare 58,6 56,2
(valoare brută) / Total activa (valoare
brută)
Rata creditelor neperformate 21,9 13,9
(Expuneri brute care înregistrează un
serviciu al datoriei mai mare de 90 zile
și/sau pentru care au fost inițiate
proceduri juridice/ Total credite la
valoare brută)
Gradul de acoperire cu provizionare 67,8 69,8
(Provizionare IFRS specifice creditelor
neperformate/ Credite neperformate)
PROFITABILITATE
 ROA (Profit net anualizat/Total active 0,01 -1,2
medii)
ROE (Profit net anualizat/Capitaluri 0,1 -11,6
proprii medii
Indicatorul de eficiență a activității 56,6 55,4
(Cost-to-Income Ratio)
LICHIIDITATE
Lichiditatea imediată (Disponibilități 41,5 41,0
și depozite la bănci +titluri de stat libere
de gaj+obligațiuni libere de
sarcini/Total datorii)
LTD (Credite acordate clientelei 104,6 91,4
nebancare/Depozite atrase de la
clientela nebancară)

Venituri și cheltuieli
Nr.Crt. Specificații Propuneri 2014 (lei)
I Venituri pe piața de capital 129,600,000
-venituri/câștiguri din tranzacții 113,000,000
-venituri din dividente 10,700,000
-venituri din dobânzi 5,900,000
-venituri din diferențe de curs valutar 0
-venituri din reluarea ajustării pentru 0
depreciere
II Cheltuieli pe piața de capital 21,060,000
-cheltuieli/pierderi din tranzacții 20,000,000
-cheltuieli cu ajustări pentru pierderi de 0
valoare
-cheltuieli din diferențe nefavorabile de 0
curs valutar
-alte cheltuiele (comisioane tranzacționare, 1,060,000
bancare, dividende trecute pe cheltuieli
etc.)
III Alte venituri (reluare provizioane 120,000
stimuente, chirii, etc.)
IV Cheltuieli de funcționare și auxiliare 15,581,200
IV.1 Cheltuieli specifice activității 7,059,700
-Cheltuieli cu personalul și asimilate 6,025,000
- cheltuieli cu premii pentru 1,276,000
realizarea obiectivelor
-Cheltuieli cu servicii furnizate 379,200
-Cheltuieli indirecte 655,500
(seminarii,deplasări,abonamente,etc.)
IV.2 Cheltuieli generale 8,521,500
-Cheltuieli auxiliare de funcționare 2,441,130
(comisioane obligatorii, auditare situații
financiare, rapoarte obligatorii etc.)
 -Cheltuieli cu administratorii și 4,049,670
conducătorii
- cheltuieli cu premii pentru 990,000
realizarea obiectivelor
-Cheltuieli cu acționarii 37,000
-Alte cheltuieli 1,993,700
- întreținere tehnică de calcul, 112,700
programe informatice și licențe
- consultanță și obținere informații 150,000
financiare și legislative
- cheltuieli cu imaginea (publicitate, 550,000
sponsorizări, protocol)
- cheltuieli cu servicii de telefonie, 63,000
internet și poștale
- cheltuieli generate de întreținerea 995,600
sediului și a activelor imobilizate
A Total venituri 129,720,000
B Total cheltuieli 36,641,200
C Profit brut 93,078,800
D Impozit profit 12,861,000
E Profit net 80,217,800

Piața creditelor și piața depozitelor

Creditul este orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la
rambursarea sumei plătite, precum şi la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această
sumă sau orice prelungire a scadenţei unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui
titlu care încorporează o creanţă sau a altui drept la plata unei sume de bani.

Structura creditelor și a depozitelor în anul 2014

TOTAL
Credite în lei 1.084.025
- Curente 937.384,4
- Restante 146.640,6
- Rezidenți 1.083.121,7
- Nerezidenți 903,3
- Societăți nefinanciare 616.061,8
- Gospodăriile populației, din care: 448.304
a. Consum 308.797,3
b. Locuințe 76.033
c. Alte scopuri 76.490,1
- Alte sectoare instituționale 20.674,8
Credite în valută 1.398.429,3
- Curente 1.200.145,3
- Restante 198.284
- Rezidenți 1.381.291,5
- Nerezidenți 17.138,1
- Societăți nefinanciare 663.866,2
 - Gospodăriile populației 714.789,5
- Alte sectoare instituționale 19.777,4
Disponibilități la vedere, în lei 240.033,2
Depozite la termen și depozite rambursabile 1.076.593,6
după notificare, în lei
Împrumuturi din operațiuni repo în lei 981,9
Disponibilități, depozite la termen, depozite 1.603.344
rambursabile dupa notificare și operațiuni repo,
în lei
Disponibilități la vedere, în valută 477.155,5
Depozite la termen și depozite rambursabile 681.603,1
după notificare, în valută
Împrumuturi din operațiuni repo în valută 1.550,2
Disponibilități, depozite la termen, depozite 948.608,7
rambursabile dupa notificare și operațiuni repo,
în valută

Importanţa sistemelor de plăţi şi de decontare

La nivel mondial, sistemele de plăţi şi sistemele de decontare au dobândit o importanţă
deosebită în special în ultimele decenii, datorită creşterii volumului şi a valorii tranzacţiilor
comerciale şi a celor financiare (pe pieţele monetare şi valutare), în contextul globalizării şi a
liberei circulaţii a capitalurilor.

Şi la nivel naţional, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi cu dezvoltarea

economiei, s-a manifestat o creştere importantă a volumului tranzacţiilor de plată, precum şi a
interesului operatorilor economici pentru existenţa unor sisteme de plăţi eficiente şi sigure.