conform referință bibliografică nr.

3 din fișa disciplinei

Catedrala din Laon. Fotografie a fa!adei (vest/intrare). Se observa tranzi!ia stilistica, de la stilul Rom anic tarziu care
inca folosea arcele de cerc sim pie la stilul Gotic, complex, bazat pe elements m odulare sculptate.

In imaginea de fatada se pastreaza amintirea elementelor romanice, cum ar fl arcele 1'n plin
cintru (circulare/clasice), logia cu colonete mici ~i dese care face tranzitia dinspre al II-lea
registru de arce ~i turnuri. Insa, spre deosebire de stilul Romanic 1'ntunecos, masiv ~i bazat pe
zidarie continua, 1'n designul Catedralei din Laon regasim o gandire superioara din punct de
vedere tehnic ~i artistic, bazata pe elemente modulare, sculptate din piatra, proiectate de catre
un arhitect foarte atent la detaliu ~i bine pregatit, executate ulterior la atelierele ghildei ~i
montate la pozitie conform unui proiect de fatada.

Catedrala din Laon - Perspectiva later ala cu teleobiectiv. Se observa turnurile laterals, atipice.
 d'liar daca formal ~i stilistic, Catedrala din Laon nu este 100% gotica, structural aceasta este
integral gotica ti to ate catedralele care s-au construit ulterior timp de mai multe secole, p§na
~la 1500 folosesc ru foarte mici vari atii aceea~i formula structurala de la primele catedrale, cum
sunt cele din Noy on ~i Laon.

© 2006 obelord.org
all 1i9hts reserved

~ ~ - - Acoperis cu structura de lemn

Arc butanl nr 2 - - - -

Contrafort

Descarcare
impingeri din
bolta pesle
nava &aterala

Elemente structurale la Catedrala din Laon. Bol1;ile desclrca o component.a verticali in pilafl)'ii Ji o component.a oblid
in arcele butante care distribuie aoeste eforturi la contrafortul exterior, masiv, care afost proiectai la limiti, la
e0Ja1;ia de momente de risturnare, Sursa: abeland,org,
 Nervuri
bolta gotica
raza constanta

Flesa decorativa
si cu rol de lestare
suplimentara a
contrafortului

4
Registru ferestre
gotice, structura locala
piatra Si plumb

Ferestre oarbe sau

zooa numita triforium

Arce frante (gotice)

Contra fort l
masiv de zidarie

4 Pile din segmente de piatra

+J
--

Nava centrala
Sectjune transversala in perspectiva printr-o catedrala gotica. Sursa: http://www.culturaltravelguide.com/.
 Notre Dame din Paris, fatada pri nci pa la ( vest/i ntrare) 1163-1345 Foto:
http://fcOB. devi a ntart. net/fs39/i/2008/312/7/8/Pari s_ _Notre_Da me_WP_by_superjuju29. jpg.

Catedrala Notre Dame din Paris - fotografie laterala. Foto: http://travelphotos.picturetheplanet.com/lhe-Planet-

D/Photo-of-the-Day /i-SfChcsd/0/XL/P ari s-Notre-Dam e-ri ver-france-XL. jpg.
 0 25 50 75 100
FEET tl
0 10 20 30
METERS
tr
Plan of Notre Dame, Paris. (After Frankl. )
Planul Catedralei Notre Dame din Paris. Se c:bserva ca aceasta catedrala are de fapt cinci nave, insa s-au inchis ?i
zonele dintre contraforti, rezultand numeroase spatii interioare ca ni:;;te alvede, pe contur. Cu linie punctata pe plan
sunt nervurile boltii. Observam astfel ca nava centrala este acoperita cu bolta sixpartita, in timp ce colateralele sunt
acoperite la o cota mult inferioara, cu bolti gotice simple, cvadripartite, cu deschideri mult mai mici.

Seel;iuni locale prin Catedrala Notre Dame din Paris. Stanga: Sed;iune longitudinala prin zona intrarii printre turnuri.
Dreapta: 1/2 Sed;iune transversala. Sursa:
http: //www. Iearn. col u mbi a. ed u/ma/images/ms_n dp/1 arge/ ma_ms_ndp ari s_sec_s_06. j pg.
 Laon N Dame
~ (Bourges) Chartres Reims Amiens Beauvais
Com parag e secg uni prin diverse Cate dral e fra nceze.

in secolul al XIII-lea, in zona nordica a Frantei se construiesc numeroase catedrale dupa

principiile ilustrate anterior. in imaginea de mai sus se poate observa tendinta de a construi spre
mai mare ~i mai inalt.
Grandoarea bisericii, cople!}itoare ca dimensiune ~i complexitate faµi de casele ora!}ului era
un deziderat. Pe langa exprimarea in forµi a puterii nemarginite a credintei dar ~i a institutiei
bisericii, ora!}ul cu catedrala gotica devenea foarte cautat atat de credincio!}i, curio!}i, vizitatori
ocazionali dar ~i de clienl;ii atelierelor ~i pietelor de duminica, ace!}tia venind in numar foarte
mare datoritii bisericii. Catedrala reprezenta astfel un fel de reper in teritoriu, care semnaliza un
ora!} important, intrucatea se vedea in zilele senine de la 20-30 km deparmre.
Constructia putea sa dureze ~i 200 de ani iar unele ora!}e nu au reu!}it niciodata sa-~i
finalizeze catedralele, in unele cazuri intrand in faliment. Chiar ~i faimoasa Notre Dame, inceputa
foarte devreme, nu a fost terminata decat abia dupa 182 de ani de la inceperea lucrarilor, in
ciuda unei finantari generoase.

Sta tui ?i decorai;iuni goti ce la Catedral a din Ami ens. Sursa:

http: II cl assconnecti on. s3. a ma zonaw s. coml8I fl ashcardsl 1869008lpnglam i en_ja mb 1354059874136. png.

Este adevarat, insa, ca de!}i pretindeau sume foarte mari de bani pentru lucrari, ghilda
masonilor i~i onora cu brio angajamentele, catedralele gotice fiind executate nu doar corect ci ~i
foarte sofisticat. Arta sculptorilor din sec. XIII uime!}te ~i in zilele noastre prin calitatea
reprezentarilor, meticulozitate ~i cantitate de lucrari. Numeroase catedrale sunt sculpturi
modulare de la fundal;ii pana in eel mai inalt punct, situandu-se la polul opus faµi de arta
romanica din secolele trecute.
 ~
Garguie de piatra pentru scurgerea apei de ploaie. Acestea se regasesc 1'n diverse forme printre elementele decorative
emblem ati ce pentru st iIu I got ic. Sursa: http: //w ww. frenchm om en ts. eu/wp-con tent/up loads/2012/1 2/Am iens-
Cathedr a I-2-2 .jpg.

Detaliu 1'n zona registrului ferestrelor la o Catedrala gotica. Se observa modulele de zidarie ~i ferestrele 1'n mozaic de
sticla cu structura de plumb, num ite vitral ii. S ursa: http ://g3. img-
dprev iew. com/ 04 2AF51 E35 2041 0 891 E7 022 AB66 3A7 E7. jpg.
 Perioada Gotica se intinde pe aproxi mativ 300-400 de ani, stingandu-se in jurul anilor 1500-
1600, odata cu raspandirea rapida a Rena:;;terii in afara ltaliei.

Sainte Chapelle Paris - Capela gotica instil gotic tarziu. Sursa: http://www.fromparis.com.
 ...

Catedrala din Koln, neterminata in evul mediu. Fotografie din 1856. Macaraua din imagine ramasese pe pozitie din
anul 1473. Sursa: http: //en. w iki pedi a. org/wi ki/Col ogne_Cathedral.
Fotografie din 1911 a Catedralei din Koln finalizata in urma gasirii la arhiva a planului original ?i a inceperii lucrarilor
la mijlocul sec. XIX, 400 de ani mai tarziu. Chiar ?i fara terminarea turnurilor, Catedrala din Koln a fost printre cele
mai inalte construcgi din Evul Mediu ( 157 m).
 Fatada principala, in prezent.

Catedrala din Koln in prezent - Imagine ae'riana Sursa: http://www.webbaviation.de.

Perspectiva interioara a Catedralei din Kain, cea m ai inalta bolta gotica din lum ea unei catedrale finalizate. Sursa:
http: //cdn 1. images. tourist! ink. com /data/cache/T/H/E/N/A/V/E/Ljthe-n ave-I ooki ng-east_70 o_o .jpg.
 Locuinta in Evul Mediu

in contrast cu antichimtea, unde viata era relativ sigura, locuinl_;ele din Evul Mediu sunt
adevarate fortarete, menite sa apere viata ~i avul;ia familiilor.
Locuintele in zonele latine sunt de zidarie, de piatra sau caramida arsa, aproximativ la fel at:atin
zona vestica a bazinului Mediteranei cat ~i in zona estica, a Imperiului Bizantin unde predomina
populal;ia greceasca.
Daca regimul de inall;ime era unul in general redus, P sau P+1 in antichimte, cu rare excepl;ii,
in Evul Mediu se construie!,tE mult pe verticala, deoarece spatiul din ora!J, aparat de ziduri este
unul putin ~i foarte valoros.
Turnul, element defensiv cu rol multiplu, de observatie a pericolului, balistic sau de refugiu
prin ridicarea scarii interioare, este elementul arhitectural foarte prezent in Evul Mediu unde
practic arhitectura civila se implete!]te uneori cu cea militara sau strategica.

in imaginea de mai sus a ora!]elului latin San Gimignano, actual in Italia, se observa un
numar neobi!,nuit de mare de turnuri ~i aceasta deoarece familiile importante din ora!] s-au
intrecutin a construi eel mai inalt turn.
De obicei institutia primariei sau sfatului ora!]ului construia acest turn, fiind secondat de un al
II-lea, construit de institutia bisericii, insa la San Gimignano probabil ca familiile dominante nu
s-au inteles, neputand sa concureze intr-un final cu turnul bisericii care este eel mai inalt.
 ·?.
·. .. r,
;,;. r '
,

•· . ,· !! .l f ti . .·I'
~ •-~ ~~:(tli ~ ( ,, I.

1e~~t it~ 1•·" • I

~ -~ b.-J/1111:-1' ~
L-
f

Pe malul Medit:eranei, de la Est la Vest, vechil e comunitati ~i coloni i Grece~i ~i Latine, pentru
a supravieg..1i, i~i organizeaza defensive reclutabile sau se stramuta in locuri stra:egice, cu
posibil itate natural a de defens iv a, fiind dublata ulterior de construcl;ia zidurilor or~ului.
Ca:eodata ~i portul ora~ului era fortificat, cu ziduri ~i ziduri-dig.
Ora:;;ul Rovinj din actual a Croai;ie. In ora:;; inca mai traiesc reziden1;i de origine latina, vorbitori de retroromana.

Locuin1;e la Rovinj, pe malul apei, sursa: http://www.rovinj.co.

 Locuin1;e la Rovinj. Sursa: http://www.camping.hr.

Un caz inedit de defensiva, prin crearea unui ora~ intr-un loc inaccesibil gotilor care se bazau
pe raiduri calare este Venetia.
~a cum ii spune ~i numele, rezidentii Venet;iei erau latini veniti ~i stabilit;i pe micile insulite
din laguna, dupa care, atunci cand spal;iul nu a mai fost suficient, ~i-au construit locuinte,
depozilE ~i docuri pe piloti din lemn de pin, stejar ~i cedru, folosind tehnica antica de fundat;ie de
picior de pod.
Practic, in fundul malos al lagunei se bateau trunchiurile de copac ascutite la partea
inferioara, rezultand in final o matrice de trunchiuri. Apoi, daca era cazul, capetele acestnra se
taiau, pe sub apa, astfel incat lemnul sa ramana doar sub apa in viitor, pentru a nu putrezi.
Peste acestea s-au pozit;ionat lespezi mari de piatra, obtinandu-se astfel o fundatie pentru
inceperea lucrarilor de zidarie. Cu cats-au inaltat mai mult casele, cu atat pilotii s-au msat mai
bine, la un moment dat stabilizandu-se tasarea.
Din punct de vedere stilistic, cu exceptia ultimelor cladiri Venetiene din Rena~IEre, tot restul
ora~ului este Bizantin, fiind inspirat nu intamplator din Constantinopol, deoarece Venetia a avut
sute de ani facilitati comerciale ~i gratuil:al;i in port oferite de Bizant.
Venei;ia noaptea. Arhitectura fal;adelor este inspirata din toate zone le lumii vechi dar in special din Constantinopol. Se
observa la cateva cladiri arcele Bizantine, treflate ?ifsau in acolada, familiare noua datorita stilului Neoromanesc din
sec XIX-XX. Foto painting de: Eugene Lushpin. Sursa: http://www.all-hd-wallpapers.com/wallpaper/
architecture/e ugene-lushpi n-pai nti ng-I ushpin-ci ty-veni ce-i tal y-cha nnel-gondola/506663# .VD Zi 6NJdXa p.

Canal Ia Ve neg a. Foto: http: //i mg. m ota. ru/upload/w a II papers/2013/12/26/21/00/38634/4jRlbcV6AA-1920 x 1080.jpg

in Evul Mediu tiirziu, vestul devenind din ce in ce mai pa!}nic, multe ora!}e din actuala Italie,
Franta, Spania ~i chiar Anglia au inflorit printr-o explozie a populatiei promovatii de biseridi dar
~i de bunasmrea economica, ajungand importantE centre regionale.
 Din pacate, fiind locuite pana m zilele noastre, ora~e ca Paris, Londra, Constantinopol, nu
!;i-au mai pastrat dedit cu rare exceptii cladirile medievale pentru a fi prezentate in imagini.
Dar exista !;i ora~e practic impietrite in timp, cum este cazul Sienei, ai caror locuitori au murit in
proportie de peste 90% la ma rile epidemii de ciuma care au marcat sfar~itul Evului Mediu vest
european.
La Siena, ca !;i in multe alte ora~e latine din Evul Mediu observam casele neregulate, de
inall_;imi diverse, cu ferestre mici, din caramida ro~ie netencuite. La fel erau !;i majoritatea
bisericilor de tip basilica, din caramida ro~ie nefinisata, simbolizand modul de viaµi auslEr,
cinstit !;i dedicat credinl_;ei, asemenea primilor cre~tini. De abia ulterior, la sfar~itul Evului Mediu,
concomitent cu aparitia stilului Gotic in nord !;i in Italia bisericile vechi primesc placaje din
materiale scumpe, insa locuintele raman la fel de terne, cu zidaria aparentii specifica zonelor
latine.

Locui nte m edi ev ale Ia Siena, Italia. Sursa: http: //images. fineartam eri ca. com/images-me di um-I arge-5/-sie na-i ta Iy-
xa vie r-cardel I. jpg.

Densimtea mare de locuire !;i igiena precara, combinate cu umbrirea excesiva a strazilor
inguste, faceau viata in ora~ele de Ev Mediu foarte nesanatoasa, in special in ora~ele mari !;i
necivilizalE, unde se aruncau de la emj gunoaie care putrezeau apoi in strada. De asemenea,
lipsa canalizarii !;i inundarea temporara a unor zone puteau declan~a o epidemie, cat !;i prezenta
~oa rec iior, ~obola ni lor, pad uch i lo r.
in zonele germanice predomina locuintele cu structura de lemn, fachwerk, aparenta. in
ochiurile dintre lemne se folose~te chirpici din pamant, ameslEcat cu balegar pe structura de
~ipci de lemn.
in schimb, parterul trebuia sa fie de piatra, pentru a nu permite ~obolanilor sa-!;i sape galerii
in chirpici.
 Locuinte germanice la Nurnberg. Parterul de piatra cu pravalii ?i etajele superioare pe structura de lemn+chirpici,
numita fachwerk.

in imaginea de ma1 Jos din ora~elul german Marbach putEm vedea casele tradil;ionale
germane. De~i initial germanii i~i oonstruiau casute izolate, necunoscand ideea de ora~, odata cu
colonizarea Romana, ace~tia deprind repede ideea de cetatean ~i viata in ora~, pe care o aplica
mai riguros chiar decat latinii in Evul Mediu ~i ulterior.
Casele din Marbach pastreaza traditia ~i imaginea ancestrala cu acoperi~ in doua pante cu
unghi de 60 de grade, init;ial dezvolmt pentru caderea zapezii, insa aici se observa cum aceste
case s-au alipit una alteia, acoperi~ul nemaiputand sa scurga zapada. Chiar ~i a~a, traditia ~i
imaginea corecta in viziunea germana a unei case, se pastreaza.
 Locuin1;e germane mediev ale Ia Marbach.

Castelul
Oricine se gandegte la arhitectura Evului Mediu, se gandeglE mai inmi la Castel. Cas!Elele au
fost cele care au schimbat cursul istnriei vest europene, au oferit avanmj strategic in IEritoriu,
au dominat zone, au rezismt la asedii prelungite ~i au stimulat imaginatia povestitnrilor.
Castelul i~i are originile in castrul Roman. Legionarii romani, dupa cucerirea unei zone, i~i
organizau o baza milimra patratii, cu ziduri din trunchiuri de copaci sau zidarie, cu turnuri de
observal,;ie ~i diverse mijloace suplimenmre de aparare.
Ultimele legiuni vestice, in mare parlE vorbitoare de germana/gotica, au invatat foarte bine
lectia romana ~i nu numai ca au aplicat-o in general,;iile urmatoare dar au ~i imbunatiitit-o ~i
raspandit-o.
in imaginile de mai jos sunt prezenmlE doua castele Normande, unul din Franta ~i unul din
Anglia, relativ identice, ramase neal!Erate.
Astfel de caslEle au fost la origini ~i Louvre din Paris, demolat ulterior, precum ~i Tower of
London, care poate fi vazut ~i astiizi.
Castel Frank/ Normand standard in Evul Mediu Tarziu. De forma patrata, cu turnuri de colt si turnuri flancand intrarea

Castelul Normand Bodiam din Britania. Urmeaza tipologia standard a Normanzilor.

Celebrul razboi de 100 de ani dintre dinastiile Normande/France a detErminat pe valea Loarei
(Loire) constructia de sutE de castele, aproape tnate de acest tip. E adevarat ca aproape tnate
au fost demolate ~i s-au construit palate, in Rena!}tere, pe fundatiile lor, chiar daca s-a pastrat
titulatura de castel.
 Castelul Conway din Wales. Are opt turnuri defensive ?i patru de observage/balistice.

in castel locuia de obicei o garnizoana, insa acesta putea asigura provizii pe perioade lungi,
apa ~i cazare pentru un numar mult mai mare de luptiitori. La origini, fiecare nobil german ~i-a
creat cate un castel propriu, ca re!j'edinl;a, dar statutul acestnra se tot schimba prin mo!}teniri,
cuceriri, aliante. Uneori viat,i in interiorul unui castel se asemana cu viata in interiorul unui mic
ora!} ~i in multe cazuri castelul era extins pentru a facilita viat,i comunitatii care tot cre!}tea.
Granita intre castel ~i ora!} fortificat este uneori greu de definit.
Mont Saint Michel este un exemplu foarte celebru de ora!} fortificat. Pe o insulita mica, pe
tarmul Mediteranei, s-a construit o manastire-citadela ~i la poalele acesteia un ora!}, cu ziduri
proprii.
Mont Saint Michel ilustreaza poate eel mai bine arhitectura, gandirea defensiva ~i ierarhia
Evului Mediu, de la catedrala din varf, la citadela ~i pana la casutele marunte ~i zidurile groase
de aparare.
 Mi cul ora:;; fortificat Saint Michel. La fel ca ora:;;ele fortificate antice, inaintea Imperiului Roman, acesta avea doua
ra nduri de forti fica1;ii, ziduri Ie ora :;;ul ui ?i ci ta de la.

Referinte:

http:// ww w. a ntoine-hel bert. com/ ft/portfolio/ annexe-work/byzance-a rchitecture. html

http://relevee.uauim.ro/146/

http://vi al uci spre ss. w ordpress.com/2011/ 05/ 04/ the-ba si Ii ca-de nni s-aubrey/

http:// ww w. sk yscraperci ty. com/showthread. php?t=83941 o&page= 7

http://www. saint-de nis. culture. 1r

http://www. ca the dra Iquest. com/gothi c_architecture. htm

 CURS 3 - ARHITECTURA RENA~TERII IN ITALIA

Din punct de vedere istoric, Evul Mediu se sfar~e~te ,n sec. XV 1nsa istoricii nu au putut sa
cada de acord asupra unui an. De la tara la tara anul exact difera, ,nsa o data foarte vehiculata
ar fi anul 1453, anul caderii Constantinopolului, an care coincide ,n vest cu sfar~itul Razboiului
de 100 de ani.

c.aderea Constantinopolului - ilustrat;ii: http://images.doctissimo.fr/1/prise-constantinople-

tableaux/photo/hd/4424027442/7555061145/prise-constantinople-tableau x-prise-constantinople-1453-big.jpg .

..
- - L -
'
"' ~"-"""--=---- --_._
Ciuma neagra 'in Italia 'in sec. XIV - ilustra~ie de sec XIX.
 La sfar~itul Evului Mediu, 1n Europa de ves!, 1n special 1n Italia, sudul Fran~ei ?i Spania se
1nregistreaza epidemii devastatoare de ciuma. In unele a~ezari locuitorii mor integral, 1n altele,
unde exista probabil diversitate genetica, mor 1n propor~ie de 80-90%.

Ora9ul medieval Siena. Locuitorii au murit 1'n proportie de peste 90%. Siena a ramas astfel pentru o vreme un ora 9
fantoma, constructiile originale, de dinainte de epidemie ramanand pana acum, aproape intacte.

Catedrala Santa Maria din Siena. Lao prima vedere s-ar putea spune ce este Gotica 1'nsa nu este a9a, este o bazilica
romanica decorata 1'n spiritul vremii. Fatada detine logie Bizantina, fronton antic disproportionat, statui de 1'ngeri,
mozaicuri, arce romanice. Toate aceasta tradeaza mo9tenirea latina puternica, chiar la sute de ani de la disparitia
Imperiului Roman de Apus.
 Exist:a, tot:u 9i 9i cazuri mai fericite, cum ar fi ora 9ul Florent;a care reu 9e§te sa faca fata cu brio
epidemiilor, instit:uind carantina, dar 9i prin faptul ca era un ora 9 foarte civilizat 9i curat, cu
aduc~iuni de calitate, cu o canalizare foarte bine pusa la punct, iar nobilimea din Florent;a de~inea
inca biblioteci intregi cu car-ti de medicina, unele damnd din antichitate, altele fiind volume
provenind din Constantinopol unde ciuma din perioada lui Iustinian din sec. VI, care omorase
jumatate din Constantinopol, fusese tratat:a de medici speciali9ti 9i descrisa cu lux de amanuntB
in textele vremii dar 9i in tratate de medicina.
Avantajul cunoa 9terii 9i civiliza~iei este eel care face diferen~ intre viata 9i moarte.
La Floren~, care de9i era prin excelen~ ora9 medieval, mo9tenirea stramo9ilor fondatori,
Romanii, se vede chiar in centrul ora9ului daca examinam o imagine aeriana. Centrul este fondat
de Romani sub forma standard de castru patrat cu strazi ortogonale 9i paralele iar piat,a patrat:a
din Floren~ este in continuare fostul Forum Roman.

Imagine aeriana a centrului ora:;;ului Floreni;a. Patratul central cu strazi paralele este castrul Roman.

Comunitatea din Floren~, unitll 9i ambi~ioasa, religioasa dar 9i ascut;it:a la minte in acela 9i
timp, finan~eaza construc~ia unei mari catedrale, de dimensiuni nemaivazute pana atunci in
Italia, pe care doresc sa o acopere cu o cupola la fel de mare ca cea din Constantinopol.
Era o chestiune de orgoliu 9i prestigiu al ora§ului, insa pentru a construi o asemenea lucrare
era nevoie nu doar de resurse enorme ci 9i de proiectan~i de elit:a, de talia lui Isidor din Milet 9i
Anthemius din Tralles, profesorii arhitBc~i de la Universitatea din Constantinopol din Imperiul
Roman de Rasa rit, cei ca re proiecta sera Sfa nm Sofia .
Pana la baza cupolei lucrarile au fost proiectatB 9i executate de cunoscatori ai vremii, insa
cand primaria a trebuit sa desemneze un proiectant pentru cupola, comisia I-a desemnat cu
reticen~ pe unicul concurent ramas dispus sa i 9i asume un rise major, pentru ca de9i bibliotecile
din Floren~ inca mai detineau lucrari de inginerie, nu se 9tia efectiv daca o cupola atat de mare
poate fi executat:a in realitate doar din caramida 9i daca pere~ii octx>gonului central nu se vor
desface sub impingerile cupolei.
Filippo Brunelleschi este marele geniu care, de9i neavand o pregatire de elit:a, universitara
sau imperiala, a reu 9it sa proiecteze, sa asiste execu~ia 9i sa acopere cu o cupola gigantica cea
mai mare catedrala construita vreodata pana 'i'n acel moment 'i'n vest, Santa Maria del Fiore din
Floren!a,

Catedrala Santa Maria del Fiore din °Florenta ~i cupolas gigantica, opera a lui Brunelleschi.

Cupola Catedralei Santa Maria. In sectiunea din stanga se observa diametrul de aproape 40m al cupolei dar ~i faptul
ca aceasta are o structura compusa din doua coji cu aer (~i nervuri) 1'ntre ele.
 Brunelleschi, impreuna ru mai tanarul Donatello, in urrna unei vizite la Roma, au ramas
pentru tot restul vietii marcati de maretia dec.azuta a arhitedurii fostului Imperiu, Din ace I
moment, Brunelleschi a cautat in mod obsesiv orice material legat de arta, arhitectura ~i
ingineria Romana,
Brunelleschi redescopera ~tiinta veche, uitata, a desenului arhitedural in perspectiva ~i
devin e primul pro motor al ideii de a proiecta in stil antic.
Cu mare stradanie acesta reu~e~e sa redescopere proportiile corecte ~i detaliile uitate ale
stilurilor antice, doric sau toscan, ionic ~i corintic, ~i i~i folose~e statutul sau de vedeta a
Florentei spre a predica in cerrurile nobiliare ~i artistice valorile civilizatiei ~i ~tiintei Romane.
La srurt timp, primaria ~i comunitatea elevata din Florenta finanteaza un proiect de orfelinat
fara precedent, Ospedale degli Innocenti.
fn mod normal, bastarzii, copiii nedoriti, nascuti din adulter sau legaturi extraconjugale, erau
ingrijiti exclusiv prin mila bisericii ~i erau folositi ~i indoctrinati spun§ndu-li-se ca doar rug§ndu-
se ~i, eventual, c.alugarindu-se pot obtine iertarea pacatului din cares-au nascut, in felul acesta
fiind pierduti practic pentru societatea civil a,
fn opozitie cu traditia ~i biserica, Florentinii ii considera pe ace~tia inocenti ~i fara de pacat ~i
prin construd;ia orfel inatului ~i a unei educatii de cal it cite generati i intregi de cop ii devin cetateni
onorabili.

0spedale degli Innocenti - Florem;a, Oea,;ia lui Brunelleschi,

Orfeli natu I este interesant ~i unic p§na atunci ca abordare, deoarece are arhitectura unei
laturi a unui claustru de manastire insa nu este claustrat ci se deschide chiar c.atre o piateta,
direct in spatiul public. Trecatorii aveau astfel ocazia sa-i vada pe copii, fapt care le dadea de
g§ndit, ii facea sa reflecteze la propriile gre~eli, la moralitate ~i, astfel, multi ora~eni incercau
sa-i ajute cum puteau,
Brunelleschi proiecteaza ~i executa frontoane antice la ferestrele orfelinatului, inspirat de
fatadele in ruina din Roma antic.a, de~i a~a ceva era neobi~nuit, frontoanele triunghiulare fiind
uitate sau asocicite p§na atunci cu religia pagana.
 .., .
Ospedale degli Innocenti - fotografie din apropierea construct;iei. Se observa geometria perfecta ~i uniformimtea
fat;adei, coloanele cu capitel corintic ~i frontoanele. foto :http://elisaruland.files.wordpress.com/2012/02/img_0187 .jpg

In aceea~i perioada, la Florenta, Brunelleschi ~i alti arhitecti restaureaza mai multe bazilici
datand din Evul Mediu timpuriu, carora le sunt adaugate cupole sprijinite pe patru arce, insa
planul nu este treflat c i de cruce latina cu colaterale inclusiv pe transept.

:· ···-· ..... . .... . . ....... :

.:' ~
- -
.''

,-· ... . .. . . ;,;" .... ·:

II
'' -=--.I :
~ l~===~ ~::-::=:::::=~==li::::::::l~=.c

~
~=-· :r
~n
i
~ (1,:
~ = :M

~:-! I
,
:,
~\
I; ----·-~ , I
I
:•
: ' :-,u;,= - -LJI. : '~ ! :
,. .. --~ -ir~~;i, ~--.....,
Bazilica Santo Spirito in plan. Aceasta ar fi avut multe abside pe toam lungimea insa ulterior s-au zidit continuu dupa
conturul cu linie punctata, dreapta, pe exterior.
 Santo Spirito - Florenta. Foto HDR

Ba zi Ii ca Santo Spirito. Se obse rv a tav a nul dre pt, sem n ca nu exista bol ta pe ste nav a principal a. Este formula
inginereasca anti ca de bazilica, Florentinii respingand ideea unei catedrale Gotice in favoarea tradigei.
 Bazi Ii ca San Lorenzo - Floren1;a, Ia care a Iucrat ?i Brunel le schi

Bazilica San Lorenzo - imagine interioara HDR Foto:

http://cl assconnection. s3. am azonaws. com/983/ flashcards/ 1814983/jpg/janson_chapter_15-071359955497664. jpg
 PLANO DE SAN LORENZO
1. Interior de la Basilica
· 2. Sacristia Vieja
3. Claustro de los Can6nigos
4. Vestfbulo de la Biblioteca
5. Salon de la Biblioteca
6. Capilla de los Principes
7. Sacristia Nueva

f1-- '- -C/,____.,___><>_ _ _ ,o_ __ 40

"'--------'l'i°m

P6.ih;, Oio Kirchen vOfl J:lorenz

Planul manastirii ?i bisericii manastirii San Lorenzo din Floreni;a.

Brunelleschi a fost primul dintr-o lunga serie de arti~ti, sculptori ~i arhitecti ai secolului XV
care prin geniul lor au schimbat radical gusturile Italiei, de la regi ~i nobili bogal;i pana la oameni
simpli.
 L~ll El~.itist<i! &b..edj , 1404-1472

Leon Battista Alberti spre exemplu, i-a fost contemporan lui Brunelleschi.
Alberti ~i-a inceput cariera ca om de curte, primind el insu~i, de mic, o educatie aleasa. insa,
profitand de accesul sau la marile curti ~i case nobiliare din intreaga Italie, a profitat, citind ~i
copiind toate cartile pe care le-a gasit in bibliotecile private ale acestora.
incepand cu Florenta, o moda de nestavilit s-a raspandit in intreaga Italie, nobilii incercand
sa procure copii ale cartilor antice care pana atunci fusesera tinute sub sechestru de catre
biserica sau, oricum, fusesera considerate ca neimportante comparativ cu Biblia.
Alberti, care citise deja ~i invatase informatiile din foarte multe volume antice, mai mult ca
oricine in perioada respectiva se considera un om cu o educatie universala, fiind cate putin
matematician, poet, artist, om de ~tiinta, scriitnr, maestru de ceremonii ~i profesor pentru copiii
nobililor.
La un moment dat in cariera sa Alberti cite~IE o carte care ii va fascina: De Architectura,
scrisa de arhitectul antic Vitruvius, despre care am vorbitin primul curs.
Alberti care, probabil, initial a avut inlEntia de a traduce din latina antica in limba italiana de
atunci cartea, care oricum putea fi citita de catre orice persoana educata ~i in latina, a venit cu o
idee proprie, de a dezvolm informat;iile ~i a le actualiza in contextul vremii sale. CarlEa scoasa
de Alberti, De Re Aedificatoria, structurata tnt in zece capitnle majore (zece carl;i), la fel ca
Vitruvius, se pare ca nu ar fi avut nici o ilustratie ci doar text ~i cont;ine urmatoarele capitole:
1. Trasari (Aliniamente)
2. Materiale de construct;ie
3. Tehnici de construct;ie
4. Lucrari publice
5. Lucrari civile
6. Ornamentat;ie
7. Ornamente pentru constructii sacre (de cult)
8. Ornamente pentru constructii publice
9. Ornamente pentru constructii private
 10. Restaurarea construcl;iilor anti ce
Ra:unoa~em in capitolele carpi anumite discipline studiate ~i astazi la facultatile de
construcl;ii ~i arhitectura, cum sunt ~iinl;ele materialelor, geometria, tehnologi a lucraril or de
construcl;ii, studiul formei, restaurare.
Ideea de a restaura construcl;ii antics cum ar fi termele sau teatrele era aproape scanda oasa
in contextul unei societap dominate de biserica, tjnand cont ca accesul intr-o terma s-ar fi facut
dezbracat fiind, iar teatrul antic reprezenta locul spectacolelor pagane. Tob.J~i, ideea de revenire
la gloria ~i civilizatja imperiala i-a fascinat pe itali01ii din Florenl;a ~i, ulterior, din intreaga Italie,
care, ca dupa un som n Iung al ratjunii, i~i descopereau originile al ese, faptul ca domi nasera
lumea candva, faptul ca stramo~ii lor avusesera geniul de a construi monuments impunatnare ~i
i nventasera aproape toate lucrurile inteli gente care dau na~B'i i civili zatj ei.
Printre lucrarile civile cele mai celebre ale lui Alberti se numara Palatul Rucellai din Florenl;a.
Acesta este de fapt o locuinta P+2E, situata pe o strada ingusta a ora~ului medieval, insa a carei
fatada iese imedia: in evidenta.
Spre da:Jsebire de cladiri le norm ale pe,tru evul medi u, cu geom etri e inexacta, ferestre
haotice, fal;ada Palatului Rucellai contrasteaza prin ordine, logica ~i opulenta. Alberti folose~e
elementele stilistice din antichitate cum ar fi pila~rii cu capita, antablamentele ~i, mai ales,
corni~a, portal ul antic, pentru a crea s01zal;ia unei locuinl;e mult m ai fastuoase ~i sofisticate.
Singurul eleme,t de ev mediu, fereastra bifora cu coloneta este reutilizat intr-un context cu
apar01ta clasica.
 Palatul Ruc:ellai din Florenta, mijlocul sec. XV, proied:at de Alberti.

Aceasta lucrare a constituit un exemplu de urm at in epoca, intrucat vazand-o inca din faza de
construqie, toate familiile respectabile ~i cu resurse din Floren\a au investit in refacerea total a a
fa\adelor sau c:hiar reconstruirea intregii locuin\e urbane.
Toate palatele Florentine au cateva elements inspirate de la Rucellai:
- regim de inaltim e P+2E;
- ferestre i den tice per ni vel, am plasate la pas eg al;
elements de zidarie aparenta, din piatra, atent prelucrate, cu rosturi puse in evidenta -
aceasta se nu m e~te bosaj;
- nivelurile tratate diferit ~i im par\ite de preferinta in bandouri orizontale, parterul fiind
ci zel at sa par a m asi v ~i pu terni c structural, i ar ul tim ul n ivel croit m ai deli cat , astfel in cat sa
creeze senza\i a de r afi nam ent al fi ni saj el or ~i detal ii lor;
- de preferinta, fa\ada era plana ~i toate elementele decorative erau identice pe toata
Iungi m ea ei, gen er and i deea de control geometric, tot un itar ~i ordi ne.
Un alt domeniu in care Alberti a straludt ca arhitect a fast decorarea ~i infi"um use\area
fa\adelor anti ce ale b azi Ii d I or din Fl oren\a ~i nu n um ai.
Din cate cunoa~tem, in evul m ediu tim puriu, de la Constantinopol pana la Rom a, toate
bisericile erau lasate in mod voit nedecorate la exterior. Fa\ada de la San Lorenzo, din imaginea
prezentata mai inainte este un exemplu, intrucat s-a intamplat sa ramana nedecorata in sec.
XV-XVI. Dar majoritatea acestor fa\ade nu mai corespundeau gustului anilor 1450 in care to\i
ital ieni i deveni ser a di ntr-o data i ntel ectuali ~i cunoscatori ai artelor fru m oase.
Alberti construie~te o fa\ada noua in zona intrarii de vest la bazilica Santa Maria Novella din
Fl oren\a a ordi nul ui Domini can.
 Este absolut remarcabil modul in care Alberti reu!je!jte sa i~i foloseasca aproape tnt bagajul
de cuno!jtinte de arhitEctura antica pentru o singura lucrare ~i, in acela!ji timp, rezulmtul sa fie
extrem de diferit de tot ceea ce a insemnat arhitectura antica. Pur ~i simplu, prin utilizarea
combinatiilor de marmura inspiratii de la Santa Maria del Fiore, datorita lanlErnoului, a volutelor
~i arcelor frante, rezultatul este de-a dreptul eclectic.
Bineinteles, elementele antice existii ~i reapar practic pentru prima oara dupa 800 de ani in
vest, in fatada unei constructii noi:
- fronton clasic;
- pila!}trii cu capiteluri corintice;
- antablament cu friza ~i scris in latina;
- portal antic.
Lucrarea este importantii pentru ca reprezinta momentul reconcilierii tomle intre arhitectura
fosta pagana ~i biserica. Tot ceea ce a reprezentat arhitectura antica devine mijloc de
improvizatie ~i imagine a noii biserici Catolice, descatu!}ata vrand-nevrand de prejudecati.
Pasiunea florentinilor pentru antichimte era de neoprit ~i biserica a inteles imediat sa i~i
amelioreze ~i chiar sa i~i reinventeze imaginea, renuntand la conservatorism ~i fiind in pas cu
moda.
Alberti, tot mai pasionat de antichitalE ~i incurajat de succesul sau, proiecteaza mai multe
fatade de biserici, din ce in ce mai asemanatoare pana la asemanare totala cu arhitectura
i mperia la a ntica :

Tempio Malatestiano din Rimini - Leon Batista P-Jberti. Sursa:

http: //upload. wi k im edi a. org/w ik ipedi a/ commons/ 6/60/Tem pi o_M al atesti ano_ 4. JPG + edit

La bazilica intitulata Tempio Malatestiano din Rimini, Alberti a folosit marmura extrasa din
ruine romane din zona. Se observa iara!}i, in spate, structura de zidarie dezvaluind adevarata
natura a acesteia (a structurii), cat ~i faptul ca lucrarea de fatada era una paralela, construita
ullErior, la exlEriorul perimetrului, cu rol de a decora, a infrumuseta ~i a inova. Inoval;iile lui
Alberti, care incepuse serios sa studieze arhitectura antica, ajung pana la a copia total
a rhitectu ra i m peria la . in spec ia I i magi nea a rcu Iu i de tri u mf ii obseda pe Alberti ~i a cest Iucru se
vede in imaginea fatadei unei allE biserici, Sant'Andrea din Mantua.
 Sant'Andrea din Mantua - °Leon B~ttista Alberti. Fatada principals de intrare vest, o dona formals dupa arcele de
tri umf romane.

Sant'Andrea din Mantua, perspectiva interioara. Se observa bolta casetata, tipica pentru marile constru~ii imperiale
din antichitate cum ar fi bazilica lui Maxentiu/Constantin din Roma. fn plus, biserica are ?i o cupola de tip bizantin,
inspirata de lucrari le lui Brunelleschi. Sursa: http://2.bp.blogspot.com/-
17i b dkbao 10/rkrjS UhAkq I/AAAAAAAAB Zc/Jvl QjFSoSAk/s 1600/S ant%2527 +Andrea% 252C +Mantua. j pg
 Alberti a murit la un an dupa inceperea lucrarilor la Sant'Andrea din Mantua, insa prin
pasiunea sa ~i a contemporanilor sai pentru antichitate a lasat o mo~tenire speciala de care au
beneficiat din plin ma rile genii artistice care vor au urmat la doar o general_;ie distanµi.
Donato Bramante a fost unul dintre arhitecl_;ii care au scris istnrie prin geniu ~i tenacitate.
Nascut in zona Urbinio, fiu de pietrar, Bramante inca de mic dovedise talent de sculptor ~i
desenator. L.argindu-si orizontul in domeniul artelor, se dovede~te la fel de extraordinar pictnr ~i
ulterior devine arhitect al Vaticanului, funcl_;ie pe care o detinuse ~i Alberti.
La prima lucrare mai impormnta, Sanm Maria presso San Satiro, Bramante face un lucru
nemaivazut pana atunci in arhitEctura. Printr-o pictura in perspectiva pe un perete din spatele
altarului, Bramante creeaza iluzia unui spatiu virtual de tipul unui cor (zona din spatEle altarului
la Catolici, locul unde se pozitioneaza corul bisericii, la vedere). insa biserica nu are cor, acolo
este doar un perete. Un peretE atat de convingator pictat incat credincio~ii veneau sa-1 atinga cu
mana spre a se convinge ca ceea ce vad nu exista cu adevarat.

Santa Maria presso San Satiro in Milano. Perspectiva axiala dinspre intrare spre altar. Foto:
http://www.milanofotofrafo.it
Santa Maria presso San Satiro in Milano. Situaga real a se poate observa din apropierea altarului, de unde se percepe
intr-adevar peretele pictat. Foto: Foto: http://www.milanofotofrafo.it
 <
C

I Piata
i
0 5 10 30
m

·o
. ··.. .....·

. 0 ...
. .
<
C
9·
..
9
~ Piata
I- .
C/) '.
.o. .. .··o··,:.·····'--""-
·
. ~

. . . . \~
Santa Maria presso San Satiro . Plan ~i elevatie . Ptin spatele bisericii trece o strada, motiv pentru care nus-a putut
construi corul,