Sunteți pe pagina 1din 7

Academia de Studii Economice Administratie si Management Public

Recenzie

Societatea perfecta ( John Kenneth Galbraith)

Oancea Catalina Maria-Grupa 208 Bucuresti 2010

Nascut in Canada,John Kenneth Galbraith a fost un economist american,unul dintre cei mai populari, reprezentant al scolii keynesiene.Acesta a studiat la Berkeley si a fost profesor la Harvard,cartile sale fiind intotdeauna best-sellers.A fost de asemenea consilier al presedintilor Kennedy,McCarthy si McGovern,editor al revistei Fortune, ambasador in India si presedinte al Asociatiei Economice Americane . Mostenitor al Institutionalismului American, analizeaza forma in care economia Statelor Unite s-a dezvoltat dupa al doilea razboi mondial. Cea mai recenta lucrare (1996) a profesorului american,Societatea perfecta,reprezinta o prezentare a problemelor economice actuale intr.o forma reala pe care insa,Galbraith incearca sa o reduca la cum ar trebuie sa fie si nu la cum este .Acesta ne propune cu o desavarsita claritate, intelegerea relatiilor sociale,economice si politice actuale,tocmai in scopul de a incerca noi pe viitor sa diminuam aceste probleme, tinzand catre o societate perfecta. Realizabilul, nu doar perfectiunea, este aici identificat si descris. Din acest motiv, ideile cuprinse in paginile urmatoare nu pot fi echitate ca pur-utopice. Nimeni nu poate explica intrepatrunderea dintre economic si social cu o asemenea incantatoare claritate precum John Kenneth Galbraith. Cartea cuprinde 18 capitole,fiecare dintre acestea deslusind anumite conceptii ale unei societati,probleme la nivel mondial cu care ne.am confruntat,ne confruntam si cu care ne vom confrunta si in viitorul apropiat.Aceste capitole sunt: Societatea perfecta O privire generala Era judecatii practice Argumentul social O economie sanatoasa Inflatia Deficitul Distribuirea veniturilor si a puterii Rolul decisive al educatiei

Controlul:Principii de baza Mediul Migratia Autonomia puterii militare Sindromul birocratic Politica externa:Dimensiunea economica si sociala a acesteia Saracii planetei I:Rolul modelator al istoriei Saracii planetei II:Ce trebuie sa faca o societate perfecta Contextul politic Societatea perfecta reprezinta o macheta,trasaturile generale ale acesteia le vom constata prin diferentele dintre aceasta si realitate. Inca de cand a inceput sa existe termenul de societate, oamenii au avut tendinta de a evolua atat pe plan material cat si pe plan spiritual,insa planul material este cel care dicteaza,asadar Galbraight in cartea sa vorbeste despre cum ar trebui sa se rezolve aceste probleme,cine ar trebui sa cedeze,si cum putem deveni toti egali intr.o oarecare masura.Sa nu mai existe aceste extreme de la cel mai sarac la cel mai bogat. Societatea actuala apare structurata in diferite categorii sociale cum sunt: cei bogati ce se pot bucura de toate inlesnirile, cei ce tind spre starea mai sus mentionata, oameni cu venituri modeste si saracii,dar totusi aceasta discrepanta intre cei peste limita de bogati si cei peste limita de saraci este coplesitoare. Este de inteles asa cum ne spune si Galbraight ca marii capitalisti care practic conduceau lumea,precum Vanderbilt,Rockefeller,Morgan si Harriman prin averile uriase,probabil asa exista si acum familii anonime care manevreaza totul prin puterea banilor. De cele mai multe ori la nivel social se excercitau diferite actiuni in scopul vederii unui intres propriu al unei persoane influente, care trageau in jos evolutia societatii,asadar fara corectitudine si cinste nu putem avea niciodata o societate perfecta, deoarce o societate perfecta tinde spre atingerea scopurilor comune,ale tuturor nu doar ale unora,iar intr.o societate perfecta, populara expresie dupa care se ghideaza politica din ziua de aziinteresul isi poarta fesul, nu isi are locul. Ar trebui eliminati termenii de rasism,maginalizare sau discriminare,toti cetatenii avand aceleasi drepturi. De-a lungul timpului omenirea a fost martora la formarea si mai ales aplicarea unor ideologii dintre care se pot aminti: socialismul, capitalismul, liberalism. In socialism s-a promovat ideea proprietatii comune cat si cea a puterii data de proprietatea capitalului si controlul

pietii. In timp s-a constatat proasta aplicabilitate in practica a acestora dovedindu-se ca piata concurentiala ce face loc initativei este mult mai productiva. Scopul unei societati este acela de a satisface cat mai bine cerintele si de gasi solutii pentru rezolvarea problemelor cetatenilor,de a administra banii intr.o maniera productiva in scopul evolutiei si nu al regresului care apare imediat in cazul unei crize sau recesiuni asa cum se intampla in zilele noastre.De asemenea criza, inflatia cat si deficitul bugetar nu sunt termeni carateristici pentru o societate perfecta. Cert este ca nu exista sanse pentru infiinatrea unei societati perfecte atata timp cat nu se cunoaste o definitie clara a ei si atata timp cat societatea insasi nu este dispusa s.o accepte si s.o dezvolte.In situatia de acum in care s.a ajuns de.alungul acestor ani societatea perfecta este irealizabila. Traim intr.o era in care deciziile nu sunt luate intr.un mod rational intotdeauna sau nu sunt cele mai potrivite deoarece puterea banului dicteaza si influenteaza deciziile.Societatea perfecta nu impune o negare completa a ideologiei caci aceasta asigura un plan bine definit de actiune ci doar promoveaza o corelatie cu realitatea si ideea ca uneori trebuie renuntat la ideile practic inaplicabile.Esenta societatii perfecte consta in ideea ca fiecare membru trebuie sa aiba dreptul la o existenta multumitoare. Principala problema la nivel mondial este lipsa acuta de bani,fapt ce determina sortarea persoanelor in ascensiunea pe scara sociala.Ceea ce impune o societate perfecta este posibilitatea de pregatire a tuturor astfel incat fiecare sa aibe o sansa de afirmare.In niciun caz nu se doreste egalarea veniturilor deoarece acest lucru este imposibil in functie de pregatirea fiecaruia dar se cere insa asigurarea unui nivel care sa permita ficaruia sa acceada pe o treapta superioara daca doreste acest lucru si poate. Principalul impediment ce sta in calea realizarii acestor deziderate este saracia. De asemenea crearea locurilor de munca pentru fiecare ar fi un pas maret pt transformarea intr.o societate perfecta,dar si sprijinul celor care nu se pot intretine,dreptul la un nivel educational minim pentru toti cat si posibilitatea de castig in functie de nivelul fiecaruia. Este bine spus ca intr-o societate echitabila nimanui nu-i este permis sa sufere de foame sau de lipsa unui adapost. Exista modalitati de control ale situatiilor de criza si dezechilibrelor precum somajul si inflatia,de exemplu: scaderea impozitelor, scaderea ratei dobanzilor, interventia statului cu ajutorul bugetului pentru crearea de locuri de munca. Din punct de vedere al societatii perfecte somajul si inflatia ar trebui reduse complet. Deficitul si excedentul bugetar sunt doi termeni cunoscuti in economie insa nu ar trebui sa apara intr.o societate perfecta.Primul termen se refera la lipsa banilor dintr.o economie prin cheltuieli inutile fara un scop anume,iar cel din urma se refera la surplusul de bani dintr.o economie care insa sunt retrasi din circulatie. Societatea perfecta impune promovarea de

cheltuieli publice functie de viitoarele foloase aduse si posibilitatea recuperari lor in timp. Educatia este foarte importanta,iar aceasta nu ar trebui neglijata deoarce ca investitie in resursele umane poate aduce un profit neasteptat in timp.Desi nu este necesara datorita aparitie noilor tehnologi care pemrite o dezvoltare avansata si usoara,educatia este necesara tocmai pentru a prospera si a atinge apogeul.Desi se incearca uniformizarea sistemului de invatamant si adoptarea celor mai eficiente si bune metode,nivelul de pregatire nu este cel dorit deoarece in realitate accesul la educatie este conditionat de posibilitatile materiale unitatile de invatamant fiind struturate: unitati particulare si unitati de stat. Societatea perfecta trebuie sa impuna un nivel elementar al educatiei si pentru aceasta este nevoie de eliminarea dependentei de veniturile personale. O alta problema majora abordata de Galbraith este cea a mediului.Mediul inconjurator este extrem de important,chiar mai mult,este vital si de aceea ar trebui sa.i acordam o importanta desavarsita.Daca nu avem grija de natura si de planeta totul este in zadar.Nu se poate face nimic fara o baza iar daca baza este distrusa se destrama si restul constructiei.Problema mediului ia amploare iar proiectele privind ingrijirea acestuia sunt din ce in ce mai numeroase insa fara prea multe rezultate. Efectele nocive pe termen lung, ce se observa foarte clar inca de pe acum sunt intr-un numar destul de mare: pericolul in perspectiva reprezentat de poluarea aerului cele mai dezbatute exemple fiind cresterea globala a temperaturii planetei si incidenta sporita a cazurilor de emfizem si cancer pulmonar, alte modificari climatice dezastruoase cum sunt despaduririle si alunecarile de teren datorate ploilor; secatuirea resurselor naturale minerale, a rezervelor de petrol si a altor resuse de care depinde consumul curent; si, ca efect mai indepartat, lipsa de spatiul vital necesar ce se va face simtita cu timpul, din moment ce populatia continua sa creasca intr.una iar urbanizarea se dezvolta nestingherita. Intr.o societate perfecta problemele legate de mediu trebuie sa primeze si rezolvate in mod rational si constient de ce riscuri implica neglijarea acestora,dat fiind ca nevoile umane au un caracter dinamic si nelimitat iar resursele sunt limitate. Migratia constituie un alt subiect abordat de Galbraith.Deplasarea oamenilor din tarile slab dezvoltate in cele dezvoltate reprezinta o problema pentru societatea din tara slab dezvoltata.Pe masura ce vor pleca tot mai multi tara respectiva va avea sanse mai mici de dezvoltare cu atat mai mult cu cat vor pleca si cei mai bine pregatiti oameni in ideea in care propria lor tara nu le ofera nimic vor cauta in alta parte.Autorul afirma ca pe masura ce se devolta, economia moderna incepe sa se bazeze din ce in ce mai mult pe munca imigrantilor sositi din afara, de peste granita. Fara aceasta forta de munca ce completeaza oferta, economia ar suporta grave perturbatii, ar putea avea loc chiar dezastre. O societate ideala admite ideea migratiei ca ceva benefic,astfel se pot aduce idei noi si o bogata cultura in comunitatea nationala,fapt ce ar putea duce la atingerea unui anumit nivel dorit.

La nivelul unei societati reale Galbraith vorbeste despre razboi ca ceva grotesc insa intr.o societate perfecta acest termen este de neconceput.In primul rand pentru o buna functionare a intregului sistem,intre popoare ar trebui sa existe pace si cooperare.In al doilea rand ar trebui sa existe transparenta,fara scopuri ascunse.Razboiul niciodata nu va avea efecte benefice asupra unei societati,ci din contra o va trage extrem de mult inapoi si va provoca dezechilibre majore. O solutie propusa de societatea perfecta este internationalizarea ce va duce la reducerea conflictelor intre natiuni. Tendinta spre internationalizare este astazi in crestere precum si actiunile impotriva razboiului. Pe langa aceste avantaje sunt o serie de actiuni care trebuie corelate la nivel international cum ar fi combaterea somajului sau reducerea poluarii. Galbraith abordeaza in cartea sa toate problemele societatii actuale si in paralel ne ofera alternative pentru solutinoarea acestora si pentru aparitia intr.un viitor,sa speram nu foarte indepartat, a unei societati perfecte. Concluzionand,asa cum stim cu totii si cum am precizat mai sus societatea se imparte in 3 categorii: oamenii bogati,oamenii cu venituri medii si oamenii saraci,care ocupa un loc fruntas in clasament.Pararea mea este ca desi este evident faptul ca nu poate exista egalitate in venituri pentru ca ar atrage dupa sine dezavantaje pentru cei mai bine pregatiti sau apti in diverse domenii,ar trebui sa se ia masuri pentru diminuarea diferentei de nivel.Unii au prea mult,absurd de mult,iar altii deloc efectiv nimic.Aceste doua extreme fac la momentul asta din punctul meu de vedere imposibila transformarea societatii,nu intr-una perfecta,macar intr-una echilibrata.Sunt de parere ca avem de parcurs un drum anevoios pana sa atingem un nivel mediu cel putin intr-o societate asa cum ar trebui.Este nevoie de compromisuri, de schimbari ale mentalitatii,de corectitiudine,cinste,preocupare pentru comunitate si nu numai pentru propria persoana,insa in zilele noastre e imposibil sa te gandestioare ce face vecinul? cand tu stii ca traieste de pe-o zi pe alta .Ar fi de urmat exemplu Japoniei care este cea mai apropiata ca sansa de societatea perfecta, dar problema societatii perfecte nu se poate pune intr-un cadru restrains,ci la nivel mondial,iar aceste schimbari nu se pot realiza cu doua, trei tari sau persoane asa cum nici cu o floare nu se face primavara.

Bibliografie:www.referat.ro

www.facultate.regielive.ro Societatea perfecta-John Kenneth Galbraith