MOROMETII

de Marin Preda

1. Semnificatia titlului
Titlul face referinta la tema familiei si implicit la idea ca Moromete
este capul familiei, chiar daca el atat cat si sotia sa Catrina se afla
la a 2-a casatorie.


2. Structura
Evenimentele nu sunt inlantuite in ordina cronologica, ci actiunea
este concentrate in jurul conflictelor fundamentale:
Primul conflict este cel dintre Moromete si sotia sa Catrina
deoarece pe vremea foametei, Moromete vandu-se un
pogon de pamant din zestrea Catrinei, iar aceasta dorea fie
sa si-l revendice pt a-l da zester fetelor si, de altfel, o latura
secundara a conflictului este aceea ca Moromete ii
promisese ca ii va trece casa pe numele ei, insa nu isi tine
promisiunea.


Al doilea conflict este intre Moromete si sora sa, Maria,
poreclita si Guica deoarece ea nu isi dorise ca Moromete sa
se recasatoreasca pt ai fi ea sprijin la batranete.

Cel de-al treilea conflict este intre Moromete si fii sai:
Paraschiv, Nila si Achim. Este unul dintre conflictele
esentiale deoarece vizeaza opozitia dintre mentalitatea
traditionalista a lui Moromete care intelegea rolul fiilor doar
cultivand pamantul si ramanand in batatura casei, si viziunea
modernista a fiilor sai care isi doreau bunstare economica si
un trai mai bun la oras.


Un conflict secundar este cel dintre Moromete si
perceptorul care vine sa ii solicite plata fonciirii.

Un alt conflict secundar vizeaza rolul invataturii in mediul
rural.


Conflictul cu Tudor Balosul implica taiarea salcamului pt
achitarea sumei restante, intr-o zi de duminica, ceea ce
prefigureaza un destin sumbru pt familia Moromete si
implicit destramarea ulterioara a acesteia. Salcamul este
coniderat emblema generatiei noi, dar in acelasi timp, axis
mundi (axa universala) a ruralitatii.
Romanul implica anumite problematici specific destramarii satului
traditional, fapt pt care a fost interzis de catre cenzura un perioada
comunista:
- Prima problematica: polemica dintre conservatorism
(mentalitatea traditionala; valorificarea valorilor rurale-> Ilie
Moromete este considerat ultimul taran traditional ) si
modernism (mentalitatea moderna; bunastarea economica).


- A doua problematica este cea a deteriorizarii relatiilor familiale:
Conflictul dintre generatii;
Invrajbirea fiilor mai mari impotriva parintilor de catre Maria
Moromete (Guica).


- O alta problematica este cea a colectivizarii.

Simetria compozitionala a romanului este constituita de tema
timpului (Silistea Gumesti- Campia Dunarii). Initial timpul avea
nespusa rabdare cu oamenii, aluzie directa la traiul tihnit al
taranilor, iar in final timpul parea sa nu ami aiba rabdare deloc,
semn ca procesul deruralizarii spulbera linistea oamenilor din
Campia Dunarii, urmand sa izbucneasca al doilea Razboi Mondial.
Este un roman postbelic, are reda veridic atmosfera rurala dar in
acelasi timp si telul taranului fara de care existent i-ar fi inutila.

Secvente narrative semnificative in cuprinsul romanului:
Secventa cinei- relatiile dintre membrii familei Moromete
Secventa secerisului- valoare etnografica
Secventa in care Niculae rataceste oile
Secventa premierii lui Niculae
Secventa platii fonciitii reliefeaza atitudinea statului pt
recuperarea banilor si evidentiaza umorul lui Moromete
Secventa taierii salcamului
Secventa bataii feciorilor mari- arata modul in care taranul
isi educa copii
Secventa in care Scamosul il avertizeaza pe Moromete in
legatura cu plecarea lui Achim la Bucuresti
Secventa incercarii lui Moromete de a-si adduce copii acasa
de la Bucuresti.

In primul vol. personajul principal este Ilie Moromete, iar in cel de-al
doilea vol. este Niculae Moromete.
Primul vol. il prezinta pe Ilie Moromete. Acesta este considerat de catre
critici taranul filozof, acest lucru regasindu-se in secventa intalnirii din
poiana fierariei lui Iocan.
Aceste intalniri aveau un anumit ritual:
se aduceau ziare politice
intalnirile nu incepeau fara Moromete (acest lucru aratand
ca este respectat de catre oamenii din sat)
acesta explica problematicile politice ale acelor vremuri.
O trasatura definitorie a lui Moromete este umorul (secventa platirii
fonciirii- averea inseamna bunuri materile, insa pt stat inseamna taxe si
impozite). Din umorul sau pot fi depistate ironiile sale fata de sotia sa,
Catrina.
Aceasta de la inceput ii descifrase firea lui Ilie Moromete si din aceasta
cauza nu isi creste fiica din cealalta casatorie, ci o lasa in grija fostilor
socrii.
Ilie Moromete are o fire dusa la extreme, considerand ca este mult mai
importanta bunastarea economica si nu educatia copiilor. El este si un
om muncitor.
In anumite situatii actiunea este vazuta prin ochii lui Moromete, ceea
ce il face un personaj reflector (cititorul are contact doar cu perceptia
personajului).
Autoritatea lui Moromete scade in momentul in care Guica tulbura
linistea familiei invrajbindu-I pe fii cei mari impotriva tatalui lor. Pe
langa influenta Guichii, este si situatia financiara pe care si-o doresc
Paraschiv, Nila si Achim.

In al doilea vol. autoritatea lui Ilie Moromete scade in urma inrautatirii
starii sale fizice.
Desi Catrina in primul vol. era prototipul femeii de la tara, in al doilea
vol. are loc o rasturnare de situatie, aceasta hotarand sa plece din cauza
ironiilor sotului sau.
Spre sfarsitul celui de-al doilea vol, Ilie Moromete se afla in
covalescenta pe patul de moarte, iar singura persoana careia i se
confeseaza este doctoral caruia ii spune ca toata viata sa a fost un om
independent: neimplicarea in politica si implicit este singurul care nu
devine membru in partidul communist, acesta refuzand idea de
colectivizare.
Cel care are grija de el este fiul cel mic, Niculae care ajunge sa-si
inteleaga tatal dup ace devine activist in Partidul Comunist Romanesc.
Acesta insa vede drama pe care a provocat-o comunismul si de aceea
renunta la pozitia sa in partid.
Intr-un plan secundar, romanul poate fi considerat un roman al iubirii
din 2 perspective:
- in primul vol este ilustrata relatia dintre Polina si Birica
- in al doilea vol este ilustrata relatia dintre Niculae si Marioara.
Un rol important il are fierarul Iocan, acesta fiind initiatorul
alfabetizarii din mediul rural si al breslei rurale.
Un alt personaj important este Tugurlan care reprezinta ideea
bugetarului, a taranului care munceste fara oprire ce cade din
picioare pt a obtine bunuri materiale. Acesta, ca si Ilie Moromete, nu
intelege importanta banilor si nu crede in institutiile statului.
Tudor Balosul are un rol important, decisive in viata familei
Moromete si este construit in antiteza cu Ilie Moromete. Acesta este
singurul care intelege importanta si valoarea banilor.
Scamosul are rolul de a anticipa conflictul mentalitatilor dintre Ilie
Moromete si fii sai.
Tita si Ilinca, fiicele lui Moromete si ale Catrinei, reprezinta
obiceiurile si traditiile rurale.
Guica are rolul de a contura antiteza mentalitatilor dintre Moromete
si fii sai. Aceasta sties a instige pt a putea sa contureze, sa prezica
alte conflicte dintre personaje.
Toate aceste personaje sunt secundare, episodice si sunt
caracterizare indirect, neexistand un element de caracterizare
directa.
Aceasta opera este un roman obiectiv ce include secvente care tin de
realism, fiind pubicat in perioada postbelica.