Sunteți pe pagina 1din 8

LUCRAREA APLICATIVĂ NR.2

Lanţul logistic al produselor agroalimentare

Logistica se poate defini 1 ca fiind procesul cu care se gestionează într-o manieră strategică transferul şi stocarea materialelor, componentelor şi produselor finite începând de la furnizori, traversând societatea până la ajungerea produselor la consumatori. (Martin Christofer) O altă definiţie a logisticii este şi cea dată de către Sole Society of Logistic Engineers, care o abordează ca tehnică şi, în acelaşi timp, o ştiinţă care susţine realizarea obiectivelor societăţii, programarea şi urmărirea acestora; este necesară pentru management, engineering-ul şi activităţile tehnice pe teme cerute, proiectarea, aprovizionarea şi conservarea resurselor Tot despre logistică Philip Kotler a afirmat că “implică planificarea, realizarea şi controlul fizic al materialelor şi produselor finite, de la punctele de origine la punctele de utilizare, în vederea satisfacerii necesităţilor consumatorilor în condiţiile obţinerii de profit”. Dintre factorii care au determinat apariţia logisticii precum şi reevaluarea rolului acesteia în cadrul unităţilor agroalimentare, putem enumera:

sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport;

posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei;

1 Carmen Bălan – Logistica mărfurilor, Editura ASE, bucureşti, 2000, pag. 11 - 15

mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor;

înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri;

necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale;

utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informatică;

iniţiativele legate de calitate (TQM);

preocupările de protejare a mediului ambiant.

Lanţul logistic (Supply Chain) reprezintă toate etapele implicate, direct sau indirect, în satisfacerea unei cereri specifice a clientului, de la punctul de origine (materii prime) până la punctul de consum (produsele finite cumpărate de clienţi). Lanţul logistic se mai poate defini ca fiind o succesiune de procese şi

fluxuri care se combină în diferite entităţi ( stadii ) pentru a satisface cererea clienţilor pentru un anumit produs, producând, în acelaşi timp, şi profit pentru toţi participanţii la acest circuit economic. Fiecare dintre fluxuri generează costuri dar şi valoare adăugată produselor tranzacţionate, prin transferul de la un stadiu la altul în cadrul lanţului logistic al produsului luat în analiză. Lanţul logistic este o reţea (un sistem interdependent) de facilităţi, care include, în principal, următoarele activităţi:

furnizarea materialelor de către furnizori;

transformarea materialelor în semifabricate şi produse finite;

distribuţia produselor finite către clienţi. Schematic, categoriile de lanţuri logistice se prezintă conform reprezentărilor din fig. nr. 3-6.

Ciclul LOGISTIC

Ciclul LOGISTIC Gestiunea Gestiunea Gestiunea Fluxului de Transport şi Planificarea depozitelor prod. materiilor
Gestiunea Gestiunea Gestiunea Fluxului de Transport şi Planificarea depozitelor prod. materiilor prime produse
Gestiunea
Gestiunea
Gestiunea
Fluxului de
Transport şi
Planificarea
depozitelor prod.
materiilor
prime
produse in
distribuţie
finite
curs
Furnizori
Clienti

Ciclul SUPPLY CHAIN

finite curs Furnizori Clienti Ciclul SUPPLY CHAIN Gestiunea Gestiunea Gestiunea Fluxului de Transport şi
Gestiunea Gestiunea Gestiunea Fluxului de Transport şi prime Planificarea depozitelor prod. produse in materiilor
Gestiunea
Gestiunea
Gestiunea
Fluxului de
Transport şi
prime Planificarea
depozitelor prod.
produse in
materiilor
distribuţie
finite
curs
Furnizori
Clienti

Fig. 3 – De la Logistică la gestiunea Supply chain

Fabrici Producatoare Depozite Centrale/Depozite Detailisti
Fabrici Producatoare
Depozite Centrale/Depozite
Detailisti

Fig. 4 - Un lanţ logistic clasic simplificat

FURNIZOR FURNIZOR
FURNIZOR
FURNIZOR

FABRICI

DEPOZITE

DEPOZITE

manufacturiere

REGIONALE

LOCALE

(Centre de

(Centre de

Distributie)

Distributie)

MAGAZINE

CLIENT

Fig. 4 - Un lanţ logistic real

Cazul WAL-MART

Cazul WAL-MART Procter & Gamble Wal-Mart Magazine sau terte Da-Fa Clothing, Inc. (China) Wal-Mart centre de
Cazul WAL-MART Procter & Gamble Wal-Mart Magazine sau terte Da-Fa Clothing, Inc. (China) Wal-Mart centre de
Procter & Gamble Wal-Mart Magazine sau terte Da-Fa Clothing, Inc. (China) Wal-Mart centre de distributie
Procter & Gamble
Wal-Mart
Magazine
sau terte
Da-Fa Clothing, Inc. (China)
Wal-Mart
centre de
distributie
SONY Factory (Malaysia)
Producător stofe
Producător Mase Plastice
Producător fermoare

Producător Chimicale

Mase Plastice Producător fermoare Produc ă tor Chimicale Produc ă tor a ţă Cereri clienti: Cumparare

Producător aţă

Cereri clienti:

Cumparare detergenti, haine, TV, …

Producător Componente Electronice

Producător Mase Plastice

Fig. 5 - Exemplu de lanţ logistic

TIP

DECIZII TIPICE

TIMP > 1 an Strategice Tactice 3 luni - 1 an Operationale zilnic
TIMP
> 1 an
Strategice
Tactice
3 luni - 1 an
Operationale
zilnic

Strategii (vanzare directa sau prin detailisti In-house sau tertializare? Focus pe reducerea costurilor sau pe satisfacerea clientului?) Proiectarea retelei de distributie (cate fabrici? Locatiile si capacatatile fabricilor si depozitelor?) Mixul de produse la fiecare fabrica

Planificarea Productiei si a Fortei de Munca Politici de Inventar (nivelul stocurilor de siguranta) Ce locatii aprovizioneaza ce piete? Strategii de transport

Stabilirea orarelor de lucru Stabilirea orarelor si traseelor de distributie Lansarea comenzilor de aprovizionare Stabilirea perioadelor de aprovizionare

Fig. 6 - Tipuri de decizii în lanţul logistic

Dintre avantajele implementării unui lanţ logistic putem enumera:

materialele/produsele sunt prezente doar acolo unde este nevoie şi în cantitatea minimă cu adevărat necesară

generalizarea reducerii nivelurilor de stoc şi prin urmare a costului depozitării

raţionalizarea transporturilor

îmbunătăţirea programării producţiei

Dezavantajele implementării unui lanţ logistic pot apărea:

În condiţiile existenţei unui număr foarte mare de clienţi mici, atunci când implementarea gestiunii de supply chain este fie deosebit de costisitoare, fie imposibilă. În acest caz, calitatea serviciului oferit clientului este primordială, iar încheierea de acorduri parteneriale exigente este imposibil de realizat.

În condiţiile existenţei unui număr foarte mare de furnizori mici, când implementarea gestiunii de supply chain este imposibil de realizat şi cu costuri imense pentru furnizori.