MAREA TERITORIALĂ

Marea teritorială cuprinde fâşia de mare adiacentă ţărmului,

având o lăţime de 12 mile marine, măsurată de la liniile de bază,
considerate ca fiind liniile celui mai mare reflux de-a lungul
ţărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai
avansate ale ţărmului.
Convenţia din 1982 privind dreptul mării stabileşte lăţimea mării
teritoriale la 12 mile marine. Această limită este consacrată şi de
către Legea nr. 17/1990 (art. 1).
 Statul riveran exercită în marea sa teritorială, asupra solului şi
subsolului acesteia toate drepturile decurgând din suveranitate,
cum sunt dreptul de explorare şi exploatare a tuturor resurselor
naturale reglementarea navigaţiei, aplicarea măsurilor de
securitate de protecţie a mediului, de control vamal şi sanitar etc.
In marea teritorială, suveranitatea statului riveran se exercită
în conformitate cu legislaţia sa internă, cu prevederile convenţiilor
internaţionale la care este parte şi ţinând seama de principiile şi
normele dreptului internaţional.
Navele străine pot intra în naviga prin marea teritorială a
statului riveran în exercitarea dreptului de trecere inofensivă.
Navele de război sunt supuse de regulă regimului autorizării sau
notificării prealabile.
Articolul 8 din Legea nr. 17/1990 prevede că trecerea
inofensivă se efectuează în condiţiile stabilite de prezenta lege şi
de alte reglementări în vigoare, cu respectarea normelor dreptului
internaţional. Totodată se menţionează că prin "trecere" se
înţelege faptul de a naviga prin marea teritorială în scopul de a
traversa fără a ancora sau a face escală într-o radă sau port.
Trecerea trebuie să fie rapidă şi neîntreruptă. Pe timpul trecerii
inofensive nu se permite oprirea sau ancorarea, exceptând
cazurile de forţă majoră sau nevoile impuse de navigaţie. în art. 9
se precizează că "trecerea unei nave străine prin marea teritorială
este inofensivă atâta timp cât nu aduce atingere păcii, ordinii
publice sau securităţii naţionale".